Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 13/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 13
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Olariu
JUDECĂTOR 2: Cristiana Angelescu
JUDECĂTOR 3: Georgeta Pavelescu
GREFIER: - -
-a luat în examinare cererea de recurs formulată de Municipiul I,prin Primar și Consiliul Local I împotriva deciziei civile nr. 417 din 11 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat pentru recurentul Consiliul Local I și avocat pentru intimata - Parc SRL
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este la al patrulea termen de judecată,se solicită judecat în lipsă.
Avocat pentru recurentul Consiliul Local I depune la dosar înscrisuri în susținerea recursului,respectiv copia Hotărârii Consiliului Local al Municipiului I privind însușirea inventarului domeniului privat al Municipiului ași,reactualizat,copia Hotărârii Consiliului Local I privind trecerea în administrarea Consiliului Local al Municipiului Ias pațiilor cu altă destinație decât locuință din fondul locativ de stat, adresa nr. 192 din 11 februarie 1997 emisă de - Parc SRL I,copia contractului de închiriere nr. 4768 din 25 octombrie 1991,copia contractului de închiriere nr. 1700 din 23 septembrie 1992,adresa nr. 11970 din 15 iunie 1993 emisă de RA Locuința I copia contractului de închiriere nr. 1970 din 06 iulie 1993,actul adițional nr. 569 din 04 iulie 1994,copia contractului de închiriere nr. 569 din 04 iulie 1994,copia contractului de închiriere nr. 359 din 02 februarie 1996,copia contractului de închiriere nr. 007 din 17 ianuarie 1997copia contractului de închiriere nr. 126 din 11 martie 1998 copia contractului de închiriere nr. 306 din 04 septembrie 1997copia contractului de închiriere nr. 408 din 22 aprilie 1999,copia contractului de închiriere nr. 631 din 23 mai 2000 și copia contractului de închiriere nr. 126 din 11 martie 1998,cu duplicat.
Avocat precizează că actele depuse sunt acte noi din care rezultă că recurenții sunt proprietarii spațiului și terenului de sub spațiul în litigiu.
Se înmânează duplicatul înscrisurilor și apărătorului intimatei - Parc SRL I spre luare la cunoștință.
Avocat pentru intimata - Parc SRL I apreciază că înscrisurile nu sunt importante și nu solicită termen pentru a lua cunoștință de conținutul acestora.
Avocat pentru recurentul Consiliul Local I având cuvântul,solicită a se avea în vedere că în afară de motivele recurs,prin cererea de recurs formulată a invocat și excepția de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis de Consiliul Județean I la data de 19 mai 2004 în favoarea - " - Arată că - - I este unitatea de la care societatea intimată a primit bunurile în patrimoniul său.
Solicită a se observa că - - Iao bținut certificatul de atestare a dreptului de proprietate pentru o suprafață mai mare de teren situată în Parcul,însă acel certificat de atestare a dreptului de proprietate nu a fost emis de către autoritățile care ar fi putut dispune de acel teren,așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar la termenul de astăzi.
Avocat susține că întregul teren situat în Parcul este proprietatea municipiului I,iar la dosar există Hotărârea Consiliului Local I și Hotărârea de Guvern din care rezultă că suprafața de teren din Parcul este proprietatea Consiliului Local al municipiului
Consiliul Județean Iae mis certificat de atestare a dreptului de proprietate în condițiile în care nu avea voie să emită un astfel de certificat pentru un teren ce aparținea municipiului I,iar în ceea ce privește spațiul de locuit existent pe teren,acesta nu fusese deținut de unitate anterior decât în baza unor contracte de închiriere.
Chiar și în condițiile în care se susține că fostul Iae fectuat lucrări de modernizare la spațiul de locuit,aceste lucrări de modernizare nu au fost efectuate la construcția proprietatea recurenților și această societate a deținut bunul doar în calitate de chiriaș și nu ca și proprietar.
Faptul că societatea intimată recunoaște până în anul 2005, când se solicită prelungirea contractului de închiriere, că imobilul este proprietatea recurenților și faptul că rezultă din documentația ce a stat la baza emiterii certificatului de atestare a dreptului de proprietate că dețin fără titlu legal terenul,este o dovadă că excepția de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate este întemeiată și solicită a se dispune suspendarea judecării recursului și trimiterea cauzei la un complet al secției de contencios administrativ pentru soluționarea excepției de nelegalitate.
Depune și precizări cu privire la această excepție.
Avocat pentru intimata - Parc SRL I solicită a se avea în vedere mai întâi obiectul cauzei. Astfel,prin acțiunea formulată se revendică o suprafață construită și nu o suprafață de teren.
Certificatul de atestare a dreptului de proprietate a cărui emitere se contestă ca fiind nelegală și cu privire la care se invocă excepția de nelegalitate nu are legătură cu problema supusă judecății.
Instanța de fond și instanța de apel au soluționat cauza cu privire la spațiul construit și ceea ce s-ar hotărî cu privire la certificatul de atestare a dreptului de proprietate în cazul soluționării excepției de nelegalitate nu are legătură cu cauza. În situația în care instanța de contencios administrativ ar constatat că certificatul de atestare a dreptului de proprietate este nelegal,acest aspect nu are cum să influențeze soluția în cauza de față,respectiv într-o acțiune în revendicare prin care se verifică calitatea de proprietar a părților.
Din actele depuse la dosar rezultă că reclamantul nu și-a dovedit calitatea de proprietar asupra bunului revendicat,astfel încât nu are importanță cum se va soluționa excepția de nelegalitate în ceea ce privește certificatul de atestare a dreptului de proprietate.
Avocat solicită a se avea în vedere și faptul că certificatul de atestare a dreptului de proprietate a fost emis unei alte societăți,respectiv - - I,ce nu este parte în cauza de față.
- Parc SRL I deține imobilul în litigiu în baza protocolului din 30 aprilie 2002 încheiat cu - Grup -,în baza căruia prin Anexa 1 și actul adițional autentificat și înregistrat la ORC a preluat spațiul respectiv.
Avocat susține de asemenea că examinarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate în procedura contenciosului administrativ nu mai este posibilă după 4,5 ani de la eliberarea acestuia,dreptul material la acțiune fiind prescris.
Solicită respingerea excepției și acordarea cuvântului la fond.
Avocat pentru recurentul Consiliul Local al Municipiului având cuvântul în replică, arată că se pretinde de către intimată faptul că certificatul de atestare a dreptului de proprietate nu are legătură cu cauza,însă acel certificat are legătură cu obiectul recursului,deoarece Municipiul I,prin Primar și Consiliul Local I au formulat recurs în baza art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă,în sensul că s-a dat o interpretare greșită a actului dedus judecății și în baza art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă,întrucât au fost încălcate dispozițiile art. 489 și următoarele din Codul civil.
Cu privire la excepția de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis la 19 mai 2004,excepție invocată în baza Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ,instanța constată că Legea nr. 554/2004 a apărut la data de 02 decembrie 2004,iar certificatul de atestare a dreptului de proprietate,care este un act administrativ,a fost emis la 19 mai 2004,anterior apariției Legii 554/2004.
Având în vedere și decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție,cât și decizia Curții Constituționale din 21 decembrie 2004,instanța respinge excepția de nelegalitate invocată,constatând că dispozițiile Legii nr. 554/2004 se aplică numai actelor administrative emise după data apariției legii.
Față de împrejurarea că certificatul de atestare a dreptului de proprietate a fost emis anterior apariției Legii contenciosului administrativ,numai pe această chestiune instanța respinge excepția de nelegalitate invocată,urmând ca celelalte chestiuni invocate să fie examinate pe motivele de recurs.
Raportat la dispoziția de respingere a excepției de nelegalitate,instanța respinge și cererea privind suspendarea judecării recursului.
Nemaifiind alte cereri de formulat,instanța consideră recursul în stare de judecată și dă cuvântul la dezbateri.
Avocat pentru recurentul Consiliul Local al Municipiului I având cuvântul,arată că a criticat decizia pronunțată de Tribunalul Iași,prin care s-a respins apelul și s-a menținut sentința Judecătoriei Iași,întrucât prin decizia pronunțată Tribunalul Iașia dat o interpretare greșită a actului juridic dedus judecății,în sensul că s-a reținut că intimatei i s-a emis certificat de atestare a dreptului de proprietate ce nu a fost contestat de către Consiliul Local I și Municipiul I,prin Primar,certificat ce justifică proprietatea intimatei.
Apărătorul susține că aceasta este singura motivare dată de instanța de apel,deși motivele de apel au fost amplu dezvoltate. Se face referire și la înscrisuri,însă tot pe aceeași idee,respectiv că intimata a demonstrat că este proprietara terenului și a spațiului.
Avocat susține că există un înscris emis cu 200 de ani în urmă,necontestat,din care rezultă că municipiul I era proprietarul suprafeței de teren pe care în anul 1951 s-a ridicat,iar la acea dată nici nu exista societatea din care s-a desprins unitatea intimată.
Spațiul construit și terenul au fost folosite de către, - - și - Parc SRL.
Intimata - Parc SRL I pretinde că este proprietara spațiului construit cu o suprafață de 252 mp,în condițiile în care până în anul 2005 terenul și spațiul construit au făcut obiectul contractelor de închiriere încheiate de - Parc SRL I cu Consiliul Local al Municipiului
Avocat susține că înainte de a se înființa societatea intimată,- -,care a obținut certificatul de atestare a dreptului de proprietate fără eforturi materiale și fără vreo legătură cu adevăratul proprietar și de la care a preluat spațiul construit și terenul - Grup - și apoi intimata,a recunoscut că recurentul Consiliul Local I este proprietarul spațiului și a terenului și a achitat chirie pentru acestea. Solicită a se avea în vedere că s-a depus la dosar o adresă din care rezultă că - - a somat Consiliul Local I să repare spațiul construit în calitate de proprietar.
În condițiile în care - - recunoaște că spațiul construit denumit este proprietatea Consiliului Local I,nu este posibil ca în baza unui certificat de atestare a dreptului de proprietate emis de Consiliul Județean,care nu era proprietar, să treacă în proprietatea - - atât spațiul de locuit,cât și terenul. Apărătorul susține că - - Iap reluat activul. I a devenit,însă nu există o anexă din care să rezulte cât din ceea ce folosea -ul cu contract de închiriere a trecut în proprietatea - - și cât a rămas în proprietatea municipiului I,deși era evident că trebuia să se menționeze ce suprafață se preia și din care suprafață se preia.
- - a preluat construcția,a înglobat-o în patrimoniul său,au transmis-o apoi la alt proprietar și acesta la - și apoi - la - Parc -,tocmai pentru a nu se putea urmări care bunuri au fost transmise. Nu se poate observa în acele anexe decât valori stabilite de către aceștia fără a se menționa corect care sunt suprafețele.
Avocat susține că la momentul transmiterii prin acel certificat de atestare a dreptului de proprietate,Consiliul Județean I nu putea transmite decât proprietatea și nu putea transmite terenul de sub construcție sau construcția.
Apreciază că s-a făcut dovada că spațiul construit denumit a fost folosit de municipiul I ca și patrimoniu și terenul aparține municipiului I prin Hotărâre a Consiliului Local,astfel încât este clar că acestea sunt proprietatea Consiliului Local.
Solicită a se avea în vedere că în certificatul de atestare a dreptului de proprietate sunt menționate doar valori,fără a se menționa sediul terenurilor,natura lor,suprafața fiecăruia. Există doar o hartă din care nu se înțelege nimic,tocmai pentru ca intimata să poată profita.
Avocat pentru recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat,casarea deciziei Tribunalului Iași și a sentinței Judecătoriei Iași și rejudecând cauza,admiterea acțiunii ca fiind dovedită,având în vedere că Tribunalul Iașia făcut trimitere la o situație străină de natura cauzei.
Solicită acordarea cheltuielilor de judecată reprezentând taxa de timbru achitată.
Avocat pentru intimată având cuvântul,susține că recursul promovat are două părți,respectiv motivarea excepției de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate,excepție ce a fost soluționată la termenul de astăzi și în final se precizează că în situația respingerii excepției se solicită casarea hotărârilor,admiterea acțiunii,cu cheltuieli de judecată.
Avocat invocă excepția nulității recursului promovat,având în vedere că acest recurs nu a fost motivat.
În cazul respingerii excepției nulității recursului,avocat apreciază că pe fond recursul nu este întemeiat și nu este legal.
Reclamantul - recurent pretinde că este proprietarul spațiului în suprafață de 253 mp situat în - Parcul și invocă un inventar din anii 1939 - 1946 comunicat de Arhivele Statului.
Se arată că pe parcursul timpului acest spațiu a fost administrat de și în anul 1967 s-au efectuat lucrări de consolidare a construcției,situația care i-ar consolida dreptul său de proprietate.
Sub aspectul dreptului de proprietate,avocat arată că a invocat lipsa dovezilor privind calitatea de proprietar al recurentului asupra spațiului.
În argumentarea excepției,apărătorul solicită a se avea în vedere acel inventar depus la dosar,inventar din perioada 1939 - 1946 și pe care reclamantul își întemeiază acțiunea. Acel inventar este de fapt un formular de răspuns la un chestionar referitor la bunurile imobiliare din Vechiul regat și,în care la coloana nr. 7 este menționat imobilul ca fiind proprietatea Primăriei Municipiului I,fără a se menționa însă vreun titlu.
Apărătorul apreciază că acel inventar nu poate fi reținut ca fiind un act de proprietate asupra imobilului.
În anul 1967 s-au efectuat lucrări de ridicare a spațiului în baza unei autorizații de construcție. Autorizația a fost verificată de către expertul în construcții desemnat de instanță și s-a constatat că lucrările au fost aprobate și executate de fostul,dovadă în acest sens fiind borderoul avizat și situația de plată emisă de de Construcții care a executat acele lucrări de construcție,cheltuielile fiind suportate de beneficiar,respectiv de fostul
La data de 21 februarie 2001,prin încheierea nr. 120 Judecătorului delegat al Tribunalului Iașis -a înscris în Registrul Comerțului proiectul de divizare al societății,în urma căruia - - I s-a divizat în alte 4 societăți comerciale,la poziția 4 în încheiere fiind menționată - Grup -
Proiectul de divizare și anexele cu bunurile predate au fost publicate în Monitorul Oficial nr. 2929 din 25 octombrie 1999,moment în care părțile interesate puteau face opoziție la modificările din actul adiționat,însă nu s-a făcut nici o opoziție.
Prin protocolul de predare - primire încheiat la data de 23 decembrie 1999,- - transmite în patrimoniul social al - Grup - construcțiile prevăzute în Anexa 1,la poziția 29 fiind menționate cu nr. de inventar 1028 și 1029 și imobil Crama și în anexa 5 la poziția nr. 2 Restaurant Casa cu o suprafață de 6204,13 mp teren.
Prin același protocol la art. 5 al. 2 se menționează că documentațiile tehnice întocmite pentru obținerea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor ocupate de imobilele transmise prin anexa 5 rămân în continuare în lucru și după obținerea lor,aceste titluri de proprietate împreună cu documentațiile urmând a fi transmise în patrimoniul - Grup - prin protocol adițional.
La data de 30 aprilie 2002 - Grup - se divizează și prin protocolul de la aceeași dată spațiile din litigiu sunt preluate de - Parc SRL,fiind menționate în anexa 1 la protocol. Această situație rezultă și din actul adițional autentificat și înregistrat la Oficiul Registrului Comerțului,astfel încât spațiile respective au intrat în patrimoniul social al acestei societăți.
Certificatul de atestare a dreptului de proprietate a fost obținut de - - I și conform protocolului din 20 aprilie 2004,această societate a transmis dreptul de proprietate asupra terenului aferent Restaurantului Parc Casa către - Parc SRL.
Ulterior s-a emis și încheiere de intabulare a spațiului în litigiu.
Avocat susține că prin înscrisurile depuse la dosar a dovedit calitatea de proprietar a - Parc SRL I asupra spațiului în litigiu.
În situația în care se admite ipoteza că recurentul dovedește calitatea de proprietar cu acel act emis de Arhivele Statului în anul 1939,instanța urmează să compare titlurile de proprietate și să dea prioritate titlului care este mai bine consolidat. Societatea intimată a dobândit proprietatea în baza unui titlu consolidat ce nu a fost contestat de Consiliul Local în termenul prevăzut de lege.
Apărătorul arată că se pretinde de către recurenți că intimata a închiriat spațiul și prin încheierea contractelor de închiriere aceasta ar fi recunoscut calitatea de proprietar al Consiliului Local al municipiului I,însă societatea intimată a închiriat spațiul doar o perioadă de timp,fiind constrânsă de Primărie.
La momentul când s-a făcut intabularea reprezentanții intimatei s-au prezentat la Consiliul Local I și au refuzat să mai încheie contract de închiriere.
Avocat arată că aspectele susținute la termenul de astăzi au fost verificate de către expertul,care a verificat evoluția dreptului de proprietate cu privire la imobilul în litigiu.
Solicită respingerea recursului,fără cheltuieli de judecată.
Avocat pentru recurenți având cuvântul,susține că recursul se încadrează în motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă.
Apărătorul susține că terenul în suprafață de 253 mp este proprietatea municipiului I,nu a fost individualizat corect și toate mențiunile făcute cu privire la certificatul de atestare a dreptului de proprietate au fost reținute în mod exagerat de Tribunalul Iași.
Se pretinde că recurenții nu au contestat încheierile de constituire a societăților,însă prin acele încheieri se menționează spațiul construit denumit,dar fără a fi individualizată vreo suprafață de teren.
De asemenea în anul 2000 exista încheiat contract de închiriere încheiat de Consiliul Local I pentru spațiul în litigiu și prin încheierea nr. 1139/2000 se precizează că terenul nu face obiectul cererii,astfel încât recurenții nu aveau motiv să conteste acea încheiere.
Instanța respinge excepția nulității recursului invocată de intimata - Parc SRL I,prin apărător,constatând că recursul formulat se încadrează în motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 și 304 pct. 8 Cod procedură civilă.
Declarându-se dezbaterile închise,după deliberare,
CURTEA DE APEL:
Prin sentința civilă nr.2743/28.02.2008 a Judecătoriei Iașis -a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților invocată de pârâtă, iar pe fond a respins acțiunea civilă formulată și precizată ulterior de reclamanții Municipiul I, reprezentat prin Primar și Consiliul local I, prin reprezentanții săi legali, împotriva pârâtei " Parc"
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, Judecătoria Iașia reținut că reclamanții nu dețin titlu de proprietate pentru spațiul revendicat, spațiul revendicat a aparținut domeniului privat al Municipiului I până când a intrat în proprietatea ""
În condițiile în care reclamanții au fost de acord cu trecerea în proprietatea - "" - a spațiului în litigiu, care, la rândul său, a transmis-o societății pârâte, și nu au formulat acțiune pentru anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate a - "" -, nu sunt îndeplinite în cauză cerințele art.480 și 481 Cod civil.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Municipiul I prin Primar și Consiliul local al municipiului
Prin decizia civilă nr.417/11 iunie 2008 fost respins apelul declarat de reclamanții Municipiul I prin Primar și Consiliul local al municipiului
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul Iașia reținut că nici cu ocazia judecății în primă instanță și nici în faza procesuală a apelului, reclamanții nu au prezentat un titlu de proprietate pentru imobilul în litigiu.
Pentru terenul în litigiu a fost emis certificat de atestare a dreptului de proprietate în favoarea - - care apoi a fost transmis pârâtei - Parc SRL I, în acest sens fiind încheiat protocolul de predare-primire din 20.05.2004.
Împotriva deciziei civile nr.417/11 iunie 2008 Tribunalului Iași au formulat recurs Municipiul I prin Primar și Consiliul local
Se critică decizia recurată pentru următoarele motive:
- prin avizarea vecinătăților terenului în speță de către un inspector al instituției nu se poate vorbi de înstrăinarea proprietății, cu atât mai mult cu cât în certificatul de atestare emis de Consiliul județean pentru - nu se indică sediul terenurilor, natura, suprafața, folosindu-se doar termeni generali;
- inventarierea bunurilor la care face referire articolul din Decizia de înființare a - - nu este echivalentă cu deținerea unui titlu de proprietate;
- pentru societățile comerciale înființate prin decizia organelor administrației de stat de către autoritatea publică județeană, terenurile pentru care pârâta pretinde recunoașterea prin semnarea vecinătăților imobilelor sale, trebuia să fi fost în patrimoniul său la data înființării, ceea ce nu s-a dovedit;
- se invocă excepția de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria - nr. 0295 emis de Consiliul județean I la data de 19.05.2004 în raport de prevederile art. 1-4 din nr.HG834/1991, se solicită suspendarea recursului și trimiterea cauzei la ribunalul Iași în vederea soluționării excepției de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate;
- a fost înființată prin decizia nr.709/29.1990 emisă de Prefectura județului I, patrimoniul acesteia fiind determinat prin inventariere, ca atare terenul în litigiu trebuia să fi existat în patrimoniul său la data înființării;
- la data la care a fost emis certificatul de atestare a dreptului de proprietate 19.05.2004, terenul era în proprietatea Consiliului local I, pârâta având în derulare la acea dată contractul de închiriere nr.9211 din 29 martie 2004, contract ce îi conferea doar un drept de folosință și nu un drept de proprietate, încălcându-se astfel dreptul de proprietate al statului, terenul fiind administrat de Consiliul local
Recursul formulat este neîntemeiat.
În ședința publică din 14 ianuarie 2009 la Curtea de APEL IAȘIa fost invocată de recurenți excepția de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria - nr.0295 emis de Consiliul județean I pentru societatea comercială cu capital de stat - I pentru suprafața de teren de 6170,97. în care este inclusă și suprafața de teren de 253. revendicată în litigiu.
Instanța a respins excepția de nelegalitate invocată, având în vedere că Legea 554/2004 este aplicabilă numai actelor administrative adoptate sau emise după intrarea în vigoare a acestei legi, certificatul de atestare a dreptului de proprietate fiind emis anterior intrării în vigoare a Legii 554/2004.
În ce privește celelalte motive de recurs formulate, instanța le va examina în raport și de dispozițiile art.480 cod civil și a dispozițiilor înscrise în art.1169 Cod civil.
În prezentul litigiu, instanța a fost investită cu trei capete de acțiune, acțiunea în revendicare în principal, care determină și celelalte două capete de cereri accesorii.
Regimul juridic al acțiunii în revendicare imobiliară are în vedere proba dreptului de proprietate asupra bunului revendicat.
Ca atare, reclamanții-recurenți Municipiul I reprezentat prin Primar și Consiliul local I erau obligați să dovedească dreptul de proprietate asupra bunului revendicat.
Potrivit art.1169 Cod civil "C care face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească".
Recurenții-reclamanți nu dețin titlu de proprietate pentru spațiul revendicat.
Spațiul revendicat care a aparținut domeniului privat al Municipiului I, conform fișei mijlocului fix, a intrat în proprietatea -, prin emiterea certificatului de atestare a dreptului de proprietate.
Susținerile recurenților referitoare la împrejurările în care a fost emis certificatul de atestare a dreptului de proprietate pentru - "" -, obiectul acestuia, nu pot fi examinate în prezentul litigiu.
Natura juridică a certificatului de atestare a dreptului de proprietate este aceea a unui act administrativ de autoritate, constitutiv de drepturi, și anularea acestuia este de competența instanței de contencios administrativ.
Este cert că - - I în baza certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria - nr. 0295 predat la 20.05.2004 pârâtei - Parc SRL I terenul aferent imobilelor componente ale Restaurantului Parc.
Dreptul de proprietate al pârâtei - Parc SRL I asupra imobilului construcție și teren a fost înscris în cartea funciară a municipiului I cu numărul cadastral 11913 în baza încheierii 12608/2004 a Biroului de Carte Funciară.
Chiar și raportat la prevederile art.6 alin.1 din Legea 213/1998, recurenții nu fac dovada modului de dobândire a proprietății pentru stat.
Astfel conform art.6 alin.1 din Legea 213/1998, fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale și bunurile dobândite de stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, dacă au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil.
Și celelalte susțineri ale recurenților referitoare la terenul în litigiu raportate la emiterea certificatului de atestare a dreptului de proprietate nu pot fi primite, cât timp certificatul de atestare a dreptului de proprietate nu a fost anulat.
Ca atare, în mod legal instanțele au reținut că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele art.480 și art.481 Cod civil.
În raport de toate aceste considerente și de dispozițiile art.312 Cod procedură civilă se va respinge recursul formulat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de Municipiul I prin Primar și Consiliul local I împotriva deciziei civile nr.417/11 iunie 2008 Tribunalului Iași, decizie pe care o menține.
Ia act că intimatul - " Parc" SRL I nu solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
- -
-
02.II.2009.-
2 ex.-
Președinte:Viorica OlariuJudecători:Viorica Olariu, Cristiana Angelescu, Georgeta Pavelescu
