Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 13/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-.
DECIZIA NR. 13
Ședința publică din data de 26 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE: Marilena Panait
JUDECĂTOR 2: Constanța Pană C -
Grefie - - -
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de reclamantul, domiciliat în Târgoviște, str. -,.47,. B,. 28, județul D, împotriva sentinței civile nr. 1080/11 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în Târgoviște,- A, județul D, MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE - PRIN DIRECȚIA LEGISLAȚIE ȘI ASISTENȚĂ JURIDICĂ REPREZENTANT LEGAL AL 02527 T, cu sediul în B,--5, sector 5.
Cerere scutită de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul-pârât Ministerul Apărăii Naționale- Direcția Legislație și Asistență Juridică - Reprezentant legal al 02527 Târgoviște prin consilier juridic potrivit delegației de asistență juridică aflată la fila 21 dosar, lipsă fiind apelantul-reclamant și intimatul-pârât Casa Județeană de Pensii
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se invederează instanței că prin serviciul registratură s- depus de către apelantul-reclamant o cerere prin care solicită suspendarea judecării cauzei motivat de faptul că din eroare a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii D în loc de Ministerul Apărării Naționale și că tot din eroare cererea sa este intitulată " recurs" și nu "apel".
Curtea pune în discuție cererea de suspendare formulată de apelantul-reclamant.
Consilier juridic având cuvântul solicită respingerea cererii de suspendare precizând că în prezenta pricină pârâți sunt Ministerul Apărării Naționale cât și Casa Județeană de Pensii
Curtea față de obiectul pricinii invocă din oficiu necompetența materială de soluționare a cauzei a Secției Civile a Tribunalului Dâmbovița și acordă cuvântul pe excepție și pe fond.
Consilier juridic având cuvântul arată că în opinia sa Secția Civilă a Tribunalului Dâmbovițaa fost competentă să soluționeze cauza, s-a pronunțat o hotărâre legală și temeinică.
Pe fondul apelului solicită respingerea acestuia ca nefondat și menținerea sentinței civile nr. 1080/11 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița ca fiind legală și temeinică.
CURTEA,
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr- la Tribunalul Dâmbovița, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu Centrul Militar Târgoviște respectiv UM 02527 Târgoviște să se respecte prevederile Secțiunii AVA și executarea a art. 278 alin. 31Cod procedură civilă prin acordarea de despăgubiri de sănătate pentru boala dobândită în timpul și din cauza îndeplinirii obligațiilor militare în anul 1962 în cuantum de 700.000 lei. Mai arată reclamantul că datorită acestor condiții militare suferă de diabet, nu are copii și fiind o boală transmisibilă și-a îmbolnăvit și soția, și a fost pensionat pe caz de boală.
În dovedirea cererii a depus la dosar copia livretului militar, un certificat medical eliberat de instituțiile militare competente.
La termenul din 16.03.2009 Ministerul Apărării, în calitate de reprezentant legal al UM 02527 Târgoviște a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei unități militare cu mențiunea că ele nu pot sta în judecată decât dacă sunt reprezentate și ca atare solicită introducerea în cauză și citarea în calitate de pârât a Ministerului Apărării.
La 13.04.2009 pârâtul Ministerul Apărării a formulat întâmpinare prin care a invocat pe cale de excepție netimbrarea cererii, în cauză fiind vorba de despăgubiri pentru care reclamantul era obligat să achite o taxă de timbru aferentă valorii solicitate, precum și prescripția dreptului la acțiune, arătând că din anul 1962, de când pretinde reclamantul că a dobândit boala, au trecut mai mult de 3 ani, fiind îndeplinite cerințele art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii.
Prin aceeași întâmpinare, pârâtul a invocat și excepția puterii lucrului judecat, arătând că tot pentru acordarea de despăgubiri a mai fost acționat în judecată de către reclamant alături de Casa Județeană de Pensii D, cererea acestuia fiind respinsă, iar hotărârea a rămas irevocabilă prin respingerea recursului de către Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Nu în ultimul rând s-a arătat că reclamantul, prin formularea acestei cereri, a comis un abuz de drept, motivat de faptul că acesta a mai formulat și alte cereri de chemare în judecată ce au fost respinse iar scopul pentru care s-a recunoscut exercitarea drepturilor procesuale a fost deturnat, reclamantul exercitând-și acest drept cu rea credință.
Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea acțiunii întrucât nu au fost îndeplinite cerințele art. 278 alin. 3 Cod procedură civilă, în cauză neexistând nicio hotărâre care să oblige ministerul la plata unor despăgubiri, cererea formulată de către reclamant întemeindu-se pe acest text de lege mai susmenționat.
Prin sentința civilă nr. 1080/11 mai 2009 tribunalul a respins cererea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naționale.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că, că cererea reclamantului nu a fost întemeiată și a respins-o în primul rând pentru faptul că acesta a formulat o cerere similară soluționată irevocabil și în al doilea rând pentru considerentul că cele relatate de reclamant în cerere nu s-au circumscris în disp. art. 278 alin. 3 Cod procedură civilă, text de lege ce reprezintă temeiul de drept al acțiunii.
În aceste condiții, cum nu a existat o hotărâre în primă instanță care să oblige pârâtul la plata unei despăgubiri iar solicitarea reclamantului nu a vizat plata unor salarii sau alte drepturi izvorâte din raporturi juridice de muncă, despăgubiri pentru accidente de muncă, rente sau sume datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copil ori pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale, despăgubiri pentru cauză de moarte sau vătămare dacă despăgubirile au fost acordate sub formă de prestații bănești periodice, reparații grabnice, pricini privind posesiunea, punerea sau ridicarea de sigilii sau orice alte cazuri în care legea prevede că hotărârea este executorie, cererea reclamantului nu a avut niciun suport legal și ca atare a fost respinsă.
Împotriva susmenționatei sentințe a declarat apel în termen legal reclamantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Apelantul-reclamant a susținut în esență că, sentința a fost pronunțată de către o instanță comercial-fiscală, de un singur judecător, sunt încălcate prevederile art. 154 din Legea 19/2000, cauza trebuia transpusă unui complet de judecător specializat în conflicte de muncă și asigurări sociale.
A mai susținut apelantul-reclamant că procedându-se în această modalitate au fost încălcate și dispozițiile art. 99 alin.2 din Regulamentul de Ordine Interioară al instanțelor judecătorești, că instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale încălcându-se și competența materială a acesteia.
Se solicită pentru motivele invocate admiterea apelului, desființarea sentinței apelate, trimiterea dosarului instanței competente care să judece fondul cauzei în sensul admiterii cererii sale și obligării pârâtelor la plata sumei de 700.000 lei, reprezentând despăgubiri pentru boala contactată în timpul îndeplinirii obligațiilor militare.
La termenul de judecată din data de 26 ianuarie 2010, Curtea a invocat din oficiu excepția de necompetență materială a Secției Civile a Tribunalului Dâmbovița, excepție pe care o apreciază ca întemeiată deoarece:
Potrivit dispozițiilor articolului 2 alin.1 lit. c Cod procedură civilă, tribunalele judecă conflictele de muncă, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe.
În speța dedusă judecății, obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă obligarea intimatei la plata unor drepturi bănești reprezentând despăgubiri de sănătate pentru boala dobândită în timpul și din cauza obligațiilor militare în anul 1962,în cuantum de 700.000 lei, reclamantul susținând că datorită acestor condiții de muncă( militare) s-a îmbolnăvit, fiind nevoit să se pensioneze pe caz de boală.
Prin cererea de chemare în judecată, de altfel, reclamantul a fixat și cadrul procesual chemând în judecată în calitate de intimate-pârâte, Ministerul Apărării Naționale - prin Direcția de Legislație și Asistență Juridică Târgoviște și Casa Județeană de Pensii
Rezultă așadar că potrivit dispozițiilor art. 2 alin.1 lit. c Cod procedură civilă, competența de soluționare a cauzei aparține Secției de Litigii de Muncă a Tribunalului Dâmbovița.
Curtea, va admite excepția de necompetență materială a Secției Civile a Tribunalului Dâmbovița, iar în baza dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă, va admite apelul reclamantului, va anula hotărârea apelată și va trimite cauza spre competentă soluționare Secției Litigii de Muncă și Asigurări Sociale a Tribunalului Dâmbovița.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția de necompetență materială a Secției Civile a Tribunalului Dâmbovița, invocată din oficiu.
Admite apelul declarat de reclamantul, domiciliat în Târgoviște, str. -,.47,. B,. 28, județul D, împotriva sentinței civile nr. 1080/11 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în Târgoviște,- A, județul D, MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE - PRIN DIRECȚIA LEGISLAȚIE ȘI ASISTENȚĂ JURIDICĂ REPREZENTANT LEGAL AL 02527 T, cu sediul în B,--5, sector 5.
Anulează sentința civilă nr. 1080/11 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și trimite cauza spre competentă soluționare Secției Litigii de Muncă a Tribunalului Dâmbovița.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 26 ianuarie 2010.
Președinte, Judecător,
- - C -
Grefier,
- -
Red./
Tehnored./grefier
5 ex/ 3.02.2010
f- - Tribunalul Dâmbovița
-
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Marilena PanaitJudecători:Marilena Panait, Constanța Pană
