Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1306/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - pretenții -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1306
Ședința publică din data de 22 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Maierean Ana
JUDECĂTOR 2: Ciută Eugenia
JUDECĂTOR 3: Bratu Ileana
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanta, domiciliată în oraș D,-, -.7,. 1, jud. B, cu sediul în mun. B, Calea Națională nr. 85, jud. B, împotriva sentinței civile nr. 448 din 1 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani (dosar nr-).
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 22 octombrie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea s-a amânat pentru azi, 29 octombrie 2009.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani la data de 19.11.2008, reclamanta a chemat în judecată pârâtele Casa Județeană de Pensii B, Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale B, Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă B și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării B solicitând:
- să i se comunice cine din personalul contractual al Casei Județene de Pensii și respectiv cine din personalul contractual medico - sanitar din cadrul Serviciului Județean de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă Bab eneficiat de stimulente din cota de până la 10% utilizată de către directorul executiv al Casei teritoriale de Pensii și directorul general al pentru stimularea personalului din subordine, care a obținut performanțe deosebite în anii 2004, 2005, 2006, 2007, 2008;
- să i se comunice persoanele și sumele concrete încasate în anii 2004, 2005, 2006, 2007, 2008 cu titlu de stimulente din cota de 10% aflată la dispoziția directorului executiv al Casei Județene de Pensii B;
- comunicare pentru anii 2004, 2005, 2006, 2007 și 2008 a indicatorilor de performanță realizați de Cabinetul nr. 1 B comparativ cu Cabinetul nr. 2 B și Cabinetul nr. 3 D; a indicatorilor de performanță realizați de Serviciul Județean de Expertiză a Capacității de Muncă B comunicați de B și ulterior CNPAS B, comparativ cu media pe țară și a indicatorilor de performanță realizați de toate serviciile din cadrul Casei Județene de Pensii B comparativ cu media pe țară;
- să i se prezinte modul pentru care nu a primit niciodată stimulente din cota de 10% aflată la dispoziția directorului executiv al Casei Județene de Pensii B, în condițiile în care Serviciul județean de expertiză Bar ealizat indicatorii de performanță, clasându-se printre primele județe din țară, iar Cabinetul nr. 1 B unde lucrează petenta are cei mai buni indicatori;
- anularea discriminării față de ceilalți salariați din cadrul Casei Județene de Pensii B care au beneficiat de stimulente din cota de 10%; despăgubiri morale și materiale în sumă de 35.000 lei pentru faptul că nu i-au ost acordate stimulente din cota de 10% aflată la dispoziția directorului executiv al Casei Județene de Pensii B;
- plata cheltuielilor de judecată;
- proba cu expertiză salarială;
La filele 6 și 7 din petitul acțiunii reclamanta a revenit și a arătat că solicită:
1. admiterea acțiunii și comunicarea persoanelor și a sumelor încasate de acestea drept stimulente din cota de până la 10% aflată la dispoziția directorului executiv al Casei Județene de Pensii B în anii 2004, 2005, 2006, 2007 și 2008;
2. comunicarea pentru anii 2004, 2005, 2006, 2007 și 2008:
- a indicatorilor de performanță realizați de Cabinetul nr. 1 B comparativ cu Cabinetul nr. 2 și Cabinetul nr. 3 D;
- a indicatorilor de performanță realizați de Serviciul Județean de Expertiza Capacității de Muncă B comunicați la și ulterior la CNPAS B comparativ cu media pe țară;
- a indicatorilor de performanță realizați de toate serviciile Casei Județene de Pensii comparativ cu media pe țară.
3. anularea discriminării pentru putea beneficia de stimulente din cota de până la 10% aflată la dispoziția directorului executiv al Casei Județene de Pensii B, întrucât a realizat indicatorii de performanță la un nivel superior celorlalți medici experți asigurări sociale din cadrul Casei Județene de Pensii B;
4. recuperarea stimulentelor datorate de Casa Județeană de Pensii B din cota de până la 10 % aflată la dispoziția directorului executiv al Casei Județene de Pensii B din anii 2006, 2007, 2008;
5. despăgubiri morale și materiale de 35.000 lei pentru faptul că nu a beneficiat de stimulente din cota de 10% aflată la dispoziția directorului executiv al Casei Județene de Pensii B;
6. plata cheltuielilor de judecată.
În motivare a arătat că s-a adresat cu adresa nr. 24013/24.09.2008 directorul Casei Județene de Pensii B pentru a-i comunica numele personalului contractual din cadrul Casei Județene de Pensii B și a personalului contractual medico - sanitar din cadrul Serviciului Județean de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă B care a beneficiat în anii 2006, 2007 și 2008 de salariul de merit excepțional, din cota de 10% utilizată de către directorul executiv al Casei Teritoriale de Pensii și directorul general al. De asemenea, prin aceeași adresă a mai solicitat să i se comunice și indicatorii de performanță realizați de Cabinetul medical nr. 1 B unde activează ca medic primar expert asigurări sociale, comparativ cu indicatorii de performanță realizați de Cabinetul nr. 2 și Cabinetul nr. 3 D, precum și cu media pe țară a acestor indicatori, și să se indice în concret dacă medicul șef al Serviciului Județean de expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă Baî naintat propuneri privind acordarea de stimulente pentru personalul medico sanitar angajat de Casa Județeană de Pensii
A mai susținut reclamanta că deși potrivit Regulamentului de Organizare și Funcționare a Caselor teritoriale de pensii ediția 2008 art. 7 și art. 47 directorul executiv al CJP, "aprobă acordarea primelor și stimulentelor individuale, la propunerea directorilor executivi adjuncți și a șefilor compartimentelor funcționale", aceasta nu a răspuns în concret cererilor sale din adresa 24013/24.09.2008.
Reclamanta a mai argumentat că a înregistrat o cerere cu conținut similar, nr. 379/24.09.2008 și la Serviciul Județean de Expertiză a Capacității de Muncă B întrucât solicitările sale ar fi fost și de competența medicului expert asigurări sociale din cadrul acestei entități juridice, care ar fi trebuit să cunoască indicatorii realizați de fiecare cabinet în parte.
Făcând referire concretă la dispozițiile Ordonanței 137/2000 reclamanta a apreciat că ar fi fost discriminată față de ceilalți salariați ai Casei Județene de Pensii B care au beneficiat de stimulente din cota de 10% aflată la dispoziția directorului executiv al instituției.
Reclamanta și-a întemeiat în drept cererea pe disp. art. 111 din Codul d e procedură civilă, art. 158 alin. 2 și art. 226 din Legea 53/2003, Legea 168/1999, Ordinul 527/14.06.2007, ordinul 898/16.12.2005 emis de Ministerul Muncii Familiei și Egalității de Șanse, Regulamentul Cadru de organizare și Funcționare a Caselor Teritoriale de Pensii ediția 2008, art. 7, Legea 544/2001 cu modificările ulterioare privind liberul acces la informații de ordin public, OG nr. 137/2000.
Pârâta CNPAS Bad epus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, excepția inadmisibilității cererii, iar pe fond solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivare a arătat că reclamanta nu are raporturi de muncă cu CNPAS B, aceasta fiind salariata Casei Județene de Pensii B și pe cale de consecință doar de la această instituție ar trebui să solicite informații referitoare la plata unor drepturi bănești.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii a motivat că reclamanta a solicitat prin petitul acțiunii informații privind drepturile salariale încasate de membrii personalului medical din cadrul Casei Județene de Pensii B, persoane care au capacitate de exercițiu și pot formula o acțiune în nume propriu dacă au interes.
Și pârâta Casa Județeană de Pensii Baf ormulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescrierii dreptului material la acțiune pentru pretențiile aferente perioadei 10 ianuarie 2004 - decembrie 2005.
În motivare, pe fond argumentat că reclamanta a mai promovat și anterior acțiunii prin care a solicitat anularea discriminării dintre ea și restul personalului contractual cu privire la stimulentele lunare pentru anii 2004 - 2007 și obligarea pârâtei la plata acestor stimulente acțiuni ce au făcut obiectul dosarelor - și - soluționate în primă instanță de Tribunalul Botoșani.
A mai susținut că Tribunalul Botoșanis -a pronunțat prin sentințele 744/05.07.2007 și 524/27.03.2008, hotărâri care au rămas irevocabile prin Deciziile Curții de APEL SUCEAVA.
În ceea ce privește stimulentele pentru anul 2008 s-a arătat că reclamanta a primit sume cu acest titlu în limita fondului alocat de CNPAS și proporțional cu timpul efectiv lucrat.
Ulterior, prin precizările de la filele 107 - 108 dosar, Casa Județeană de Pensii a susținut că fondul de stimulente aprobat de CNPAS și aflat la dispoziția directorului executiv al CJP se utilizează potrivit art. 3 alin. 4 din Ordinul Ministrului 527/2008 pentru stimularea personalului din subordine care a obținut performanțe deosebite în perioada de referință și ținându-se cont de timpul efectiv lucrat și numărul de dosare rezolvate de fiecare cabinet.
De asemenea, directorul executiv a avut în vedere la repartizarea stimulentelor și faptul că oficiul de expertiză medicală are un coeficient de importanță a activității de 2% raportat la ponderea indicatorilor de performanță a CJP, față de Serviciul Stabiliri Pensii care are un coeficient de importanță a activității de 25%.
Prin sentința civilă nr. 448 din 1.04.2009, Tribunalul Botoșania disjuns cererea reclamantei întemeiată pe disp. art. 22 din Legea nr. 544/2001 și a trimis-o spre competentă soluționare Secției comerciale și de contencios administrativ și fiscal al Tribunalului Botoșani.
Prin aceeași sentință s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimaților Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale B și Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a capacității de Muncă B și pe cale de consecință a respins ca inadmisibilă acțiunea reclamantei în anulare discriminare și daune față de acestea.
S-a admis excepția autorității de lucru judecat a sentinței civile nr. 524/27.03.2008 și sentinței civile nr. 744/05.07.2007, ambele ale Tribunalului Botoșani și s-a respins ca inadmisibilă acțiunea reclamantei cu privire la pretențiile aferente perioadei anului 2006, respectiv 01 - 04.2007.
Pretențiile reclamantei vizând perioada 05.07.2007 - 31.12.2008 formulate în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii B au fost respinse, ca nefondate.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanta este salariata Casei Județene de Pensii B, desfășurându-și activitatea în baza unui contract individual de muncă, în calitate de medic expert asigurări sociale.
Cu adresa nr. 24013/24.09.2008 aceasta a solicitat directorului Casei Județene de Pensii B informații vizând indicatorii de performanță realizați de Cabinetul nr. 1 B, unde activează ca medic primar expert asigurări sociale, comparativ cu indicatorii de performanță realizați de cabinetul nr. 2 B și Cabinetul nr. 3
De asemenea, a mai solicitat să i se comunice cine din personalul contractual al Casei Județene de Pensii B și respectiv, cine din personalul contractual medico - sanitar din cadrul Serviciului Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă Bab eneficiat de stimulente în anii 2006, 2007, 2008 și dacă, medicul șef al Serviciului Județean de Expertiză a făcut propuneri pentru acordarea de stimulente personalului medico - sanitar al CJP
Față de solicitările reclamantei inserate în petitul acțiunii la punctele 1, 2 și 3, instanța prin adresa de la fila 94 dosar i-a pus în vedere să indice dacă acestea sunt solicitări pentru încuviințare probe sau intenția sa a fost de a solicita pârâtei Casa Județeană de Pensii B să răspundă cerințelor sale în contextul aplicării dispozițiilor Legii 554/2001.
În precizările de la fila 99 dosar reclamanta a arătat că: "în dosarul nr- îmi întemeiez acțiunea pe Legea nr. 544/2001 cu modificările ulterioare privind liberul acces la informații de ordin public și Codul Muncii - Legea nr. 53/2003, art. 165 .".
Urmare a acestor precizări, la termenul de judecată din 18.03.2009 instanța, din oficiu, a pus în discuția părților necesitarea disjungerii capetelor de cerere prin care reclamanta a solicitat să- fie puse la dispoziție informații în temeiul Legii nr. 544/2001 și excepția de necompetență materială a Tribunalului Botoșani - Secția litigii de muncă și asigurări sociale în soluționarea acestor pretenții.
Susținerea reclamantei din concluziile scrise referitoare la faptul că cererea principală din petitul acțiunii este un litigiu de muncă întemeiat pe Legea 53/2003 ce nu poate fi disjuns de cerințele înserate în petitul acțiunii la punctele 1, 2 3 și reformulate ulterior la filele 6 - 7 dosar la punctele 1 și 2, nu a fost reținută de instanță. Aceasta întrucât așa cum s-a arătat în precedent reclamanta a precizat cerințele de la punctele 1, 2 și 3 vizează exclusiv deținerea de informații de interes public în temeiul dispozițiilor Legii 544/2001.
În ceea ce privește restul capetelor de cerere cu care a rămas investită instanța, respectiv cele referitoare la anularea discriminării, recuperarea stimulentelor pentru anii 2006, 2007 și 2008, plata de despăgubiri morale și materiale în cuantum de 35.000 lei și cheltuieli de judecată, instanța a reținut excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale B și Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă B și, pe cale de consecință, față de acestea acțiunea având ca obiect anularea discriminării și obligarea la plata de daune a fost respinsă întrucât reclamanta are raporturi de muncă în calitate de medic expert asigurări sociale doar cu Casa Județeană de Pensii
De asemenea, s-a admis excepția autorității de lucru judecat a sentinței civile nr. 524/27.03.2008 și a sentinței civile nr. 744/5.07.2007 pronunțate de Tribunalul Botoșani și, pe cale de consecință, s-a respins acțiunea reclamantei ca inadmisibilă în ceea ce privește plata stimulentelor pentru anul 2006 și respectiv 1.01 - 30.04.2007. Aceasta deoarece, așa cum rezultă din hotărârile depuse la filele 65 - 71 dosar reclamanta a mai formulat anterior acțiuni având ca obiect plata de stimulente pentru perioadele susmenționate, acțiuni care au fost soluționate irevocabil de Curtea de APEL SUCEAVA prin respingerea recursurilor formulate de reclamantă împotriva hotărârilor 524/27.03.2008 și 744/5.07.2007.
Excepția prescrierii dreptului la acțiune pentru perioada ianuarie 2004 - decembrie 2005 invocată de pârâta Casa Județeană de Pensii Baf ost soluționată prin încheierea din 21.01.2009, în sensul respingerii acesteia ca rămasă fără obiect motivat de faptul că, reclamanta a solicitat recuperarea stimulentelor din cota de 10% aflată la dispoziția directorului executiv din anii 2006, 2007 și 2008.
Pe fondul cauzei, instanța a arătat că pentru anii 2007 și 2008 metodologia de acordare a stimulentelor pentru personalul din aparatul Casei Județene de Pensii Baf ost stabilită prin Ordinul Ministerului Muncii nr. 527/2007, invocat de altfel și de către reclamantă, care prin art. 3 alin. 4, lasă la aprecierea directorului executiv acordarea stimulentelor.
Drept urmare, instanța nu se poate substitui Casei Județene de Pensii în stabilirea îndreptățirii reclamantei de a beneficia de stimulente, angajatorul fiind singurul în măsură să facă o apreciere obiectivă, în cunoștință de cauză a activității acesteia.
În ceea ce privește cererea reclamantei de anulare a discriminării, tribunalul constată că aceasta nu a dovedit existența unei discriminări între ea și restul personalului contractual din cadrul Serviciului de Expertiză medicală.
De asemenea, reclamanta nici nu a indicat un criteriu de discriminare, simpla neacordare a stimulentelor pentru anumite perioade neconstituind prin ea însăși o dovadă a discriminării.
Prin încheierea nr. 198 din 4.05.2009, instanța din oficiu a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței nr. 448 din 01.04.2009 a Tribunalului Botoșani în sensul că perioada pentru care cererea reclamantei se respinge ca nefondată este 01.05.2007 - 31.12.2008, în loc de 05.07.2007 - 31.12.2008.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani la data de 18.05.2009 reclamanta a solicitat completarea sentinței civile nr. 448/1.04.2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr-.
În motivare a arătat că instanța nu s-ar fi pronunțat asupra primelor 4 capete de cerere din petitul acțiunii, astfel încât, apreciază că se impune completarea dispozitivului sentinței civile nr. 448/1.04.2009.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 2812din Codul d e procedură civilă.
Prin sentința civilă nr. 769 din 10.06.2009, Tribunalul Botoșania respins cererea, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în privința primelor trei capete de cerere prin sentință s-a dispus disjungerea și declinarea competenței de soluționare în privința acestora Secției comerciale și de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Botoșani iar în ce privește capătul de cerere referitor la anularea discriminării față de ceilalți salariați acesta a fost soluționat prin dispozitivul sentinței civile nr. 448/1.04.2009 în sensul respingerii, cu motivarea inserată în cuprinsul hotărârii.
Împotriva celor două sentințe și a încheierilor de îndreptare eroare materială a formulat recurs reclamanta, invocând motive de netemeinicie și nelegalitate.
În dezvoltarea acestor motive recurenta susține că prima instanță a făcut o greșită aplicare a legii și că era competentă din punct de vedere material să judece toate capetele de cerere cu care a fost investită întrucât potrivit doctrinei caracterul accesoriu sau principal al unei cereri depinde de calea procesuală aleasă și nicidecum de caracterul principal ori accesoriu al dreptului dedus judecății.
În consecință apreciază că nu se impunea măsura disjungerii capetelor 1-3 din acțiune, astfel că este necesar ca instanța de control judiciar să solicite toate relațiile menționate în cuprinsul acestora.
Prin cel de-al doilea motiv de recurs se critică greșita reținere a excepției autorității de lucru judecat, recurenta arătând că între cererile soluționate prin sentințele civile nr. 524/27.03.2008 și nr. 744/05.07.2007, ambele pronunțate de Tribunalul Botoșani și cererea ce formează obiectul prezentului dosar nu există identitate de părți, obiect și cauză.
Detaliind arată că în dosarele nr. - și nr. -, în calitate de pârâți au figurat Casa Județeană de Pensii B și în timp ce în dosarul nr-, celor doi pârâți li se mai adaugă Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă B și Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale.
De asemenea consideră că nu există nici identitate de cauză și obiect, întrucât în dosarul nr- își întemeiază pretențiile pe disp. art. 165 din Codul Muncii și Legea nr. 544/2001, art. 6 alin. 1 și art. 13 iar acțiunile din dosarele nr. - și nr. - privesc neacordarea stimulentelor din cota de 90% repartizată de Casa Județeană de Pensii B, iar prezenta cauză privește neacordarea stimulentelor din cota de 10% utilizată de către directorul executiv al Casei teritoriale de pensii pentru stimularea personalului din subordine care a obținut performanțe deosebite în perioada de referință.
Cât privește admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a intimaților Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale B și Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă B, recurenta consideră că a avut ca scop justificarea soluției în ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat.
Mai arată recurenta că soluția primei instanțe s-a dat cu încălcarea dispozițiilor art. 287 din Codul Muncii care prevede că sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare și nu reclamantei care trebuie să dovedească existența unei discriminări între ea și restul personalului.
În privința pârâților Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale B și Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă B, recurenta susține că au calitate procesuală pasivă întrucât prin HG nr. 1229/2005, B are atribuții de îndrumare și control la nivelul serviciilor teritoriale de expertiză și este obligat să comunica la CNPAS B indicatorii de performanță iar CNPAS potrivit HG nr. 13/2004 organizează activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă.
Consideră recurenta că motivarea instanței de fond privind neacordarea stimulentelor este nelegală întrucât stimulentele reprezintă drepturi salariale suplimentare de care trebuia să beneficieze atât cât încasează salariu, excepție fiind doar cazul în care încasează indemnizație de asigurări sociale pe perioada concediului medical, conf. art. 169 din Legea nr. 53/2003.
Prin criticile aduse împotriva încheierii nr. 198 din 04.05.2009 a Tribunalului Botoșani, recurenta susține că în mod greșit s-a îndreptat din oficiu eroarea materială strecurată în dispozitiv, atâta timp cât pretențiile sale vizau acordarea stimulentelor în cuantum de 10% pentru anii 2006, 2007 și 2008.
Prin motivele de recurs îndreptate împotriva încheierii nr. 232 din 20.05.2009 a Tribunalului Botoșani, susținând că în mod greșit instanța de fond a motivat în hotărâre că oficiul de expertiză medicală are un coeficient de importanță a activității de doar 2% raportat la ponderea indicatorilor de performanță a Casei Județene de Pensii B, când în realitate coeficientul de importanță este de 8%.
Prin motivele de recurs referitoare la sentința nr. 768 din 10.06.2009 a aceluiași tribunal, recurenta critică soluția adoptată de instanță în privința declinării competenței de soluționare a cauzei în privința primelor trei capete de cerere din acțiune.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, probatoriului administrat și dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea, constată că sunt nefondate, din următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 129 alin. 6 din Codul d e procedură civilă "judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății", ceea ce înseamnă că instanța este ținută să se pronunțe în limitele investirii numai cu privire la persoanele care au fost chemate în judecată și asupra obiectului determinat al pricinii stabilit de reclamantă prin cererea de chemare în judecată.
Este adevărat că, de regulă, instanța nu este ținută de temeiul juridic invocat de către părți, dar când în speță, contestatoarea își precizează clar motivele de drept în limitele cărora înțelege să se judece și insistă în acestea, instanța nu poate opera nicio schimbare întrucât s-ar aduce atingere principiului disponibilității.
Ori, prin precizările de la fila 99 dosar, reclamanta recurentă arătat clar că își întemeiază pretențiile de la punctele 1, 2 și 3 pe dispozițiile cuprinse în Legea nr. 544/2001.
În această situație, față de prevederile art. 22 alin. 2 din Legea nr. 544/2001, în mod legal prima instanță a disjuns cererea reclamantei având ca obiect obținerea de informații de interes public în temeiul Legii nr. 554/2001 și a declinat competența de soluționare a acesteia în favoarea Secției comerciale și de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Botoșani, întrucât aceste norme reglementează un caz de competență absolută iar instanța este obligată din oficiu să o invoce.
Deși prin motivele de recurs reclamanta susține că această cerere are un caracter accesoriu, o astfel de calificare a cererii nu poate fi primită și nici argumentele potrivit cărora caracterul accesoriu al unei cereri este dat de calea procesuală aleasă.
Cât privește motivul de recurs referitor la greșita reținere în cauză a autorității de lucru judecat, Curtea apreciază că este nefondat.
Față de capetele de cerere cu care a rămas investită prima instanță, în mod temeinic s-a apreciat că pârâții Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale B și Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă B nu au calitate procesuală pasivă, întrucât față de natura litigiului, ca fiind conflict de muncă, în calitate de părți nu pot figura decât cei indicați expres și limitativ de dispozițiile art. 282 din Codul Muncii.
Ori, nici Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale B și nici Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă B nu au calitatea de angajator al recurentei pentru a putea figura ca pârâți în cauză.
Față de această situație Curtea reține că există identitate de părți în privința cererilor ce au fost soluționate prin sentințele civile nr. 524/27.03.2008 și nr. 744/5.07.2007 și cererea ce formează obiectul cauzei de față, în toate figurând în calitate de pârâtă Casa Județeană de Pensii
Cât privește cauza cererii de chemare în judecată ea este identică în toate cele trei cereri, întrucât reclamanta pretinde acordarea stimulentelor și a despăgubirilor ca urmare a discriminării la care a fost supusă în raport de ceilalți angajați ai pârâtei indicând ca temei de drept Codul Muncii și OG137/2000.
Faptul că în cererea ce formează obiectul dosarului nr- a indicat expres articolele din Codul Muncii și nr.OG 137/2000 care reprezintă temeiul juridic al pretențiilor sale nu înseamnă că s-a schimbat cauza.
Cât privește obiectul, Curtea constată că și acesta este identic în cele 3 cereri mai sus indicate, reclamanta are aceeași solicitare de a i se acorda stimulente.
Cum este dată tripla identitate de obiect, părți și cauză, prevăzută de art. 1201 Din Codul civil, legal s-a reținut excepția autorității de lucru judecat cu privire la pretențiile reclamantei aferente anului 2006 și parte din anul 2007 până la 30.04.2007.
Nefondat este și motivul de recurs vizând neacordarea de către instanța de fond a stimulentelor solicitate pentru perioada ulterioară datei de 1.05.2007 întrucât nu s-a dovedit discriminarea.
Este real că potrivit art. 287 din Codul Muncii în litigiile de muncă sarcina probei revine angajatorului, dar atât timp cât apărările pârâtei Casa Județeană de Pensii au fost în sensul că nu a discriminat-o pe reclamantă prin neacordarea stimulentelor în discuție, sarcina probei s-a transferat în persoana reclamantei recurente care trebuia să dovedească faptul contrar.
Deși prin art. 2 alin. 1 din nr.OG 137/2000, sunt enumerate criteriile pe baza cărora se poate reține discriminarea, recurenta nu a indicat niciunul.
Curtea reține ca și instanța de fond că potrivit Metodologiei privind acordarea de stimulente, aprobate prin Ordinul 527/14.06.2007, acordarea stimulentelor presupune o apreciere din partea directorului executiv în privința activității salariaților.
Curtea reține că aprecierea performanțelor deosebite ca și condiție determinantă pentru acordarea stimulentelor nu poate fi supusă cenzurii instanței întrucât presupune analiza unor criterii și ține de atributul exclusiv al angajatorului.
Contrar celor susținute prin motivele de recurs, dreptul la stimulente nu este reglementat prin norme imperative, normele ce le reglementează prevăzând doar posibilitatea acordării acestora
Art. 155 din Codul Muncii stipulează că "salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri".
Principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate în special în exercitarea dreptului la muncă, la libera alegere a ocupației, la condiții de muncă echitabile și satisfăcătoare, la protecția împotriva șomajului, la un salariu egal pentru muncă egală, la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare, la un salariu egal pentru muncă egală".
Pentru munca prestată angajatorul este obligat să plătească salariatului salariul din care fac parte și sporurile și alte adaosuri la care este îndreptățit potrivit legii.
În schimb, premiile sau stimulentele sunt concepute ca drepturi suplimentare care pot să fie sau nu acordate salariaților, în funcție de criterii pe care angajatorul le poate stabili ca prioritate.
financiar are o natură diferită de salariu, nu se confundă cu acesta și nu este un drept conferit de lege cu caracter absolut, inevitabil, el depinzând de o serie de factori, cum ar fi existența unei resurse financiare, obiectivele urmărite la un moment dat de angajator, munca personalului, calitatea muncii, criterii de performanță apreciate ca prioritare.
Însăși noțiunea de stimulent, prin scopul acestuia de a premia, stimula, recompensa suplimentar anumiți angajați, fără a modifica drepturile salariale cuvenite, oferă o posibilitate de apreciere angajatorului cu privire la persoanele ce urmează să le primească. Acordarea stimulentelor tuturor angajaților contravine chiar scopului acordării acestora.
Cât privește criticile aduse încheierii nr. 198 din 04.05.2009 a Tribunalului Botoșani, Curtea constată că sunt nefondate și că îndreptarea din oficiu a sentinței se impunea față de perioada din acțiune față de care s-a reținut autoritatea de lucru judecat.
Nici motivele de recurs îndreptate împotriva încheierii nr. 232 din 20.05.2005 nu sunt întemeiate întrucât, instanța prin procedura instituită de dispozițiile art. 281 din Codul d e procedură civilă, nu-și poate modifica considerentele ce au fost avute în vedere la momentul pronunțării hotărârii, eventualele critici putând fi valorificate prin intermediul căilor de atac.
Cât privește motivele de recurs referitoare la sentința civilă nr. 768 din 10.06.2009, Curtea constată că sunt nefondat din aceleași considerente expuse cu privire la motivele de recurs îndreptate împotriva sentinței civile nr. 448/01.04.2009 a Tribunalului Botoșani, întrucât critică soluția instanței vizând disjungerea primelor trei capete de cerere, declinarea competenței și neacordarea stimulentelor.
Pentru toate considerentele mai sus arătate, Curtea, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta, domiciliată în oraș D,-, -.7,. 1, jud. B, cu sediul în mun. B, Calea Națională nr. 85, jud. B, împotriva sentinței civile nr. 448 din 1 aprilie 2009, a sentinței civile nr. 768 din 10 iunie 2009 și a încheierilor de îndreptare de eroare materială nr. 198 din 4 mai 2009 și nr. 232 din 20 mai 2009, toate pronunțate de Tribunalul Botoșani în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud.
Tehnored.
Ex. 2
20.11.2009
Președinte:Maierean AnaJudecători:Maierean Ana, Ciută Eugenia, Bratu Ileana
