Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1339/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(1975/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B SECTI A III A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.1339.
Ședința publică de la 19 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ioana Buzea
JUDECĂTOR 2: Doinița Mihalcea
JUDECĂTOR 3: Stere Learciu
GREFIER - - -
***** *****
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurenții revizuenți, și, împotriva deciziei civile nr.584 din 10.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B, PRIMĂRIA SECTORULUI 1 B - COMISIA PENTRU APLICAREA LEGII NR.112/1995, SC NORD SA și.
are ca obiect - revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței depunerea, prin serviciul registratură, la data de 12.10.2009, a unei cereri prin care intimatul solicită amânarea cauzei pentru lipsă de apărare iar la data de 13.10.2009, a chitanțelor în cuantum total de 15 lei reprezentând taxa de timbru aferentă cererii de recurs; 1,5 lei timbru judiciar și a unui set de înscrisuri depuse de către recurenții revizuenți. Totodată, se învederează instanței faptul că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea având în vedere faptul că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după deliberare, respinge cererea de amânare pentru lipsă de apărare formulată de către intimatul apreciind că nu este temeinic motivată în conformitate cu dispozițiile art.156 Cod de procedura civilă. Totodată, constatând cauza în stare de judecată reține dosarul spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 13.01.2009 sub nr-, pe rolul Tribunalul București - Secția a Va Civilă și de contencios Administrativ, revizuienții, și au formulat cerere de revizuire a deciziei civile nr.548/A/24.03.2003 pronunțată de Tribunalul București - Secția a III a Civilă, în contradictoriu cu intimații, Primăria Municipiului B, Primăria sector 1 B - Comisia pentru Aplicarea Legii nr.112/1995 și Herăstrău Nord, solicitând instanței schimbarea acestei decizii.
În motivare, revizuienții au susținut că prin decizia a cărei revizuire o solicită Legea-a fost respinsă acțiunea prin care solicitau să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat de pârâți în baza Legii nr.112/1995, considerându-se că aceștia din urmă sunt dobânditori de bună-credință ai imobilului situat în- A, etaj 2, apelantul.7, sector 1,
La data de 12.12.2008 Tribunalul București a pronunțat decizia nr.1859 în dosarul nr-, prin care a admis excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamanților pe capătul de cerere având ca obiect nulitatea contractului de vânzare - cumpărare nr.1241/23957/1996 și, pe cale de consecință, a respins acest capăt de cerere ca fiind prescris.
S-a susținut de reclamanți în continuare că, atâta vreme cât contractul de vânzare-cumpărare nr.1241/23.957/1996 a fost încheiat în favoarea intimaților cu fraudarea evidentă a legii, iar prin decizia nr.1859 instanța de judecată a constatat intervenirea prescripției, sunt îndeplinite condițiile pentru revizuirea deciziei civile nr.548/A/24.03.2003 și schimbarea în tot a acesteia, în sensul constatării nulității absolute a acestui contract de vânzare-cumpărare.
Prin decizia civilă nr.584/10.04.2009 Tribunalul București - Secția a Va Civilă și de Contencios Administrativ a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă.
Pentru a decide astfel, instanța de revizuire a reținut că nu sunt îndeplinite în cauză dispozițiile prevăzute de articolul 322 pct.4 Cod de procedură civilă, pentru revizuirea deciziei indicată de revizuienți, aceștia nedepunând la dosar dovezi privind condamnarea definitivă a persoanelor prevăzute expres de acest text de lege (judecător, martor, expert), pentru o infracțiune privitoare la pricină sau dovezi din care să rezulte că înscrisul care a stat la baza pronunțării soluției a fost declarat fals, în cursul sau în urma judecății.
Instanța a mai reținut că hotărârea invocată de revizuienți în motivarea cererii de revizuire, respectiv sentința civilă nr.1859/12.12.2008 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr- este pronunțată în primă instanță și nu îndeplinește condiția prevăzută de articolul 322 pct.5 Cod de procedură civilă pentru revizuirea unei hotărâri definitive, respectiv să fi fost temei al deciziei a cărei revizuire se cere.
Împotriva deciziei instanței de revizuire, au declarat recurs revizuienții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de recurs s-a susținut că instanța de revizuire a încălcat dispozițiile articolului 322 pct.4 Cod de procedură civilă, potrivit cărora în cazul în care infracțiunea nu se mai poate constata printr-o judecată penală, pentru că acțiunea publică s-a stins sau s-a prescris, instanța de revizuire trebuie să se pronunțe mai întâi, pe cale incidentală, asupra existenței sau inexistenței infracțiunii invocate.
În opinia recurenților, atâta timp cât la dosar fusese depusă o hotărâre judecătorească ulterioară prin care instanța constatase că a intervenit prescripția, instanța de revizuire era obligată, conform textului de lege menționat anterior, să cerceteze prin orice mijloace falsul și, în final, să constate nulitatea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între intimați prin fraudă la leg.
Analizând decizia instanței de revizuire, în raport de dispozițiile articolului 304 pct.9 Cod de procedură civilă și de criticile formulate de recurenți, Curtea va reține că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor articolului 322 pct.4 Cod de procedură civilă, invocate de recurenții revizuienți, revizuirea unei hotărâri definitive, poate fi cerută în trei situații, respectiv: dacă un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină; dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății ori dacă un magistrat a fost sancționat disciplinar pentru exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență în acea cauză.
Conform dispozițiilor articolului 184 Cod de procedură civilă, când nu este caz de judecată penală sau dacă acțiunea publică s-a stins sau s-a prescris, falsul se va cerceta de instanța civilă, prin orice mijloace de dovadă.
Invocând aceste texte de lege, revizuienții au solicitat instanței de apel revizuirea propriei hotărâri pronunțată în evocarea fondului, susținând că după pronunțarea acestei hotărâri, prin care li s-a respins pe fond o acțiune ce avea ca obiect constatarea nulității absolute a actului de vânzare - cumpărare încheiat în favoarea intimaților, s-a pronunțat o altă hotărâre, respectiv sentința civilă nr.1859/12.12.2008, prin care li s-a respins o altă acțiune având același obiect, ca fiind prescrisă.
Din dovezile administrate de revizuienți, nu a rezultat că ar fi îndeplinite condițiile prevăzute de articolul 322 pct.4 Cod de procedură civilă pentru revizuirea deciziei menționată în cererea de revizuire, nedepunându-se la dosar o hotărâre judecătorească prin care un judecător, martor sau expert care a luat parte la judecată, să fi fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină, o hotărâre prin care să fi fost declarat fals un înscris în baza căruia s-a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere sau dovezi privind sancționarea disciplinară a unui magistrat pentru exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență în acea cauză.
Dispozițiile articolului 184 Cod de procedură civilă, care obligă instanța civilă la cercetarea falsului, au în vedere cazul în care acțiunea publică s-a stins sau s-a prescris și nu cazul în care, într-o acțiune civilă, instanța de judecată a constatat prescrierea dreptului material la acțiune.
Prin cererea de revizuire, recurenții revizuienți pretind instanței de revizuire rediscutarea unor motive de ordine publică ce privesc nulitatea unui contract de vânzare - cumpărare, invocând o hotărâre judecătorească prin care acțiunea lor având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vânzare - cumpărare a fost respinsă ca prescrisă, situație de fapt și de drept care nu putea fi încadrată de tribunal în dispozițiile articolului 322 pct.4 Cod de procedură civilă și nu putea duce la revizuirea unei decizii irevocabile pronunțate de această instanță.
Apreciind că soluția instanței de revizuire a fost pronunțată cu interpretarea și aplicarea corectă a legii, respectiv a dispozițiilor articolului 322 pct.4 Cod de procedură civilă coroborat cu articolul 184 Cod de procedură civilă, Curtea va dispune în baza articolului 312 Cod de procedură civilă respingerea recursului ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenții revizuienți, și împotriva deciziei civile nr.584/A/10.04.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a Va Civilă și de Contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B, PRIMĂRIA SECTOR 1 B - COMISIA PENTRU APLICAREA LEGII NR.112/1995 ȘI NORD
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.
Tehnored.
2 ex/21.10.2009
- Secția a V-a -
-
Președinte:Ioana BuzeaJudecători:Ioana Buzea, Doinița Mihalcea, Stere Learciu
