Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 137/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 137
Ședința publică de la 16 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paraschiva Belulescu
JUDECĂTOR 2: Mariana Mudava
Grefier - -
Pe rol, judecarea apelurilor declarate de pârâtul Consiliul Local al Municipiului DTS, cu sediul în Dr.Tr.S,-, județul M și de pârâții, G și, domiciliați în Dr.Tr.S, str.- - (fostă ) nr.11, împotriva sentinței civile nr.209 din 30 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în B, sector 1,-,.4,.7, având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns apelanții pârâți G și și intimatul reclamant, reprezentat de avocat, lipsind apelanții pârâți Consiliul Local al Municipiului DTS și.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri, s-a acordat cuvântul părților asupra apelului.
Apelanții pârâți G și, pe rând având cuvântul, au solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii. Au apreciat că apelantul Consiliul Local al Municipiului DTS are calitate procesuală pasivă în cauză. Cu privire la apelul declarat de acest pârât au pus concluzii de admitere.
Avocat, pentru intimatul reclamant, a susținut că pârâtul Consiliul Local al Municipiului DTS are calitate procesuală pasivă în cauză, acesta fiind autoritatea care, în calitate de locator, a închiriat imobilul. A arătat că a fost intelectual, fiind în mod expres exceptat de la expropriere, potrivit art. II din Legea 92/1951; că decretul de naționalizare a fost aplicat în mod greșit întrucât nu era mare comerciant, mare industriaș și nici exploatator de spații de locuit, imobilul din litigiu fiind construit pentru familia sa și pentru familiile celor două surori ale sale, nu pentru a fi închiriate.
A pus concluzii de respingere a apelurilor, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra apelurilor civile de față;
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Mehedinți la data de 11.06.2008 reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Consiliul Local al Municipiului D Tr. S, G și pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța aceștia să fie obligați să-i lase în deplină proprietate și pașnică posesie imobilul situat în Tr. S,-, fostă.
În motivarea acțiunii a arătat că imobilul situat în DTS,-, fostă (evaluat de reclamanți la peste 5 miliarde lei), a fost proprietatea bunicului său fiind construit de acesta în timpul căsătoriei cu defuncta sa soție.
Bunicii săi au avut un singur fiu, I - decedat, iar reclamantul este fiul și unicul moștenitor al acestuia.
Au mai arătat că imobilul a fost naționalizat abuziv prin Decretul nr.92/1950, deși bunicii săi erau exceptați de la naționalizare nefiind nici mari comercianți nici exploatatori, iar în prezent imobilul este ocupat de pârâții conform contractului de închiriere, înregistrat sub nr.234/1 iulie 2004.
In drept au fost invocate prevederile art. 480 civ.
Prin întâmpinare pârâții, G și au solicitat respingerea acțiunii, ca inadmisibilă.
Prin încheierea de ședință din 14 iunie 2008 fost învederat instanței că pe pârâta o cheamă nu cum din eroare fost consemnat, dispunându-se conceptarea acestuia și citarea.
Tribunalul Mehedinți prin sentința civilă 209/30 sept. 2008 pronunțată în dosarul nr- a respins excepțiile invocate.
A admis acțiunea formulată de reclamantul, obligându-i pe pârâți să lase reclamantului în deplină proprietate și pașnică posesie imobilul situat în DTS, str. - - (fostă ) nr.11.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a reținut că bunicul reclamantului, I, a cumpărat imobilul în litigiu de la numiții - și -, iar din certificatele de moștenitor nr.131 și 132 /1998 emise de notar rezultă că reclamantul este unicul moștenitor al bunicilor săi I și.
În soluționarea cererii s-au avut în vedere prevederile art. 21 din Constituția României, care consacră liberul acces la justiție ca drept fundamental, precum și art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.
Protejarea substanței dreptului de proprietate în justiție poate fi făcut pe orice temei juridic în baza principiului disponibilității ce guvernează procesul civil. În cuprinsul Legii 10/2001 nu există o dispoziție potrivit căreia după intrarea sa în vigoare acțiunea în revendicare întemeiată pe dispozițiile dreptului comun ar fi inadmisibilă.
In litigiul dedus judecății revendicarea imobilului pe calea dreptului comun, în temeiul art. 480 civ. nu aduce atingere nici unui alt drept de proprietate și nici securității raporturilor juridice.
Reclamantul făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului în contradictoriu cu pârâții care au calitatea de chiriași, în speță nefiind pus în discuție un alt drept de proprietate pe care să-l invoce cel care deține imobilul cu titlu de locatar.
Acțiunea în revendicare îndreptată împotriva Consiliului Local, care administrează fondul locativ din care face parte și imobilul în litigiu, care fost preluat în mod abuziv de către stat în baza Decretului 92/1950, este perfect admisibilă fiind în concordanță deplină cu legea fundamentală, art. 1 din Protocolul nr.1 și art. 6 alin. 1 din Convenția Europeană pentru Apărare a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Împotriva sentinței au declarat apel Consiliul local al Municipiului Dr.Tr.S și pârâții, G și, solicitând schimbarea acesteia în sensul respingerii acțiunii ca inadmisibilă.
Consiliul local al Municipiului Dr.Tr.S a susținut că imobilul în litigiu a intrat sub incidența Legii nr.10/2001, situație în care persoanele îndreptățite aveau dreptul dar și obligația de a urma calea acestei legi pentru a obține măsuri reparatorii. Potrivit art. 22 alin. 5 din Legea nr.10/2001 nerespectarea termenului de 6 luni reglementat pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.
Pârâții, G și au solicitat schimbarea sentinței în sensul respingerii acțiunii susținând că reclamantul nu a făcut dovada dreptului său de proprietate asupra imobilului în litigiu și că instanța a încălcat prevederile Legilor nr.112/1995 și 10/2001.
În ședința publică din 19 februarie 2009 instanța a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesuale pasive a apelantului pârât Consiliul local al Municipiului Dr.Tr.S în litigiul de față, excepție asupra căreia părțile au pus concluzii și cu ocazia dezbaterilor în fond.
Apelurile sunt fondate.
Potrivit art. 12 din legea nr.213/1998, în litigiile referitoare la dreptul de proprietate al statului sau al unei unități administrativ-teritoriale cu privire la un imobil, statul - respectiv unitatea administrativ-teritorială - sunt părți prin reprezentanții legali ai acestora, conform legii. Dacă se dispută un drept de administrare sau un alt drept real, în litigiu va sta titularul acestui drept.
Această normă legală este aplicabilă în litigiul de față prin analogie, întrucât din relațiile comunicate la cererea instanței (adresa nr. 647/16 martie 2009, fila 36 din dosarul de apel) rezultă că imobilul în litigiu face parte din domeniul privat al statului, nu din domeniul public.
bunului în litigiu la domeniul privat al statului duce la concluzia că în litigiul de față Consiliul Local al Municipiului Dr. TR. S nu are calitate procesuală pasivă, acesta deținând bunul pentru altul, respectiv pentru statul român. În aceste condiții, față de acest pârât și, ca o consecință, și față de pârâții persoane fizice, care dețin bunul în calitate de locatari în baza unui contract de închiriere încheiat cu Consiliul Local al Municipiului Dr. TR. S, acțiunea în revendicare se impunea a fi respinsă pentru lipsa calității procesuale pasive.
Excepția analizată mai sus este o excepție de fond, dirimantă și absolută; aceasta este prioritară în cauză în raport cu excepția inadmisibilității acțiunii (invocată la fond și reiterată prin motivele de apel). Astfel fiind, în temeiul art. 296 Cod pr. civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile declarate de Consiliul Local al Municipiului DTS și de pârâții, G și, domiciliați în Dr.Tr.S,-, împotriva sentinței civile nr. 209 din 30 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în B, sector 1,-,.4,.7.
Schimbă sentința în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Aprilie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehn.7 ex
29.04.2009
Președinte:Paraschiva BelulescuJudecători:Paraschiva Belulescu, Mariana Mudava
