Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1376/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1376
Ședința publică din data de 16 iunie 2009
PREȘEDINTE: Vera Andrea Popescu
JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Elena Simona Lazăr
- --- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâtul cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet Avocatură -P,-, județul P, împotriva sentinței civile nr. 64 pronunțată la data de 9 ianuarie 2009 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta - - cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la - și Asociații - B, sector 1,-, ertaj 3,.7.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru intimata-pârâtă avocat din cadrul Baroului B, lipsind recurentul-reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care:
Avocat având cuvântul arată că reprezintă societatea prin administrator judiciar INSOLVENCY SPECIALISTS, depunând la dosar în xerocopie decizia nr. 2/31.03.2009 prin care se mențin contractele de asistență juridică încheiate cu casele de avocați expres enumerate în aceasta.
Totodată, depune la dosar în xerocopie împuternicirea avocațială nr. -/2.06.2009 și certificat de grefă eliberat de Tribunalul București -Secția a VII-a Comercială în dosar nr-.
Curtea dispune introducerea în cauză INSOLVENCY SPECIALISTS, cu sediul în B, sector 3,-, -7, etaj 4, în calitate de administrator judiciar al intimatei pârâte - -, pentru care are împuternicire avocațială Casa de avocați și Asociații fiind reprezentată la acest termen de judecată de avocat.
Avocat având cuvântul arată că nu mai are alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbateri.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat având cuvântul solicită respingerea recursului și menținerea sentinței pronunțate la fond privind competența de soluționare a prezentei cauze.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamanta - - a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța pârâtul să fie obligat la plata sumei de 2.756,88 lei reprezentând suplimentări salariale incluse în salariul de bază, achitate lunar în perioada 2005-2007, actualizate.
În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că pârâtul a avut calitatea de salariat al societății și, potrivit art.168 din, până în anul 2003, cu ocazia sărbătorilor de Paște și C, salariații beneficiau de o suplimentare a drepturilor salariale, în cuantum de un salariu de bază mediu.
A mai susținut reclamanta că în cursul anilor 2004-2007 s-a menținut clauza referitoare la includerea suplimentărilor în salariul de bază, însă din eroare, nu s-a modificat anul în cursul căruia se făcea plata acestor drepturi, reclamanta incluzând în martie 2003 suplimentările salariale reprezentând 1/12 din primele cumulate acordate anterior și care, în perioada 2005-2007 au fost menținute în salariul de bază, fiind influențate de toate majorările procentuale aplicate periodic.
Contrar acestei situații, a susținut reclamanta, prin sentința nr.894/17.03.2008, rămasă definitivă și irevocabilă, Tribunalul Prahovaa obligat reclamanta la plata către pârât a sumei de 9550 lei reprezentând prime Paște și C 2005-2007, astfel că pârâtul a încasat aceleași drepturi salariale de două ori, fiind îndeplinite condițiile îmbogățirii fără justă cauză.
Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței materiale a instanței, excepția netimbrării și excepția autorității de lucru judecat.
S-a susținut de către pârât că întrucât temeiul de drept invocat de reclamantă este acela al îmbogățirii fără justă cauză, competența de soluționare a cererii aparține Judecătoriei Ploiești, conform art.1 alin.1 Cod pr.civilă, nefiind vorba de un litigiu de muncă, iar acțiunea trebuie, în consecință, timbrată, conform Legii nr.146/1997, obligație neîndeplinită de reclamantă.
De asemenea, s-a invocat excepția autorității de lucru judecat susținându-se că sunt îndeplinite disp.art.1201 cod civil în raport de acțiunea anterioară soluționată prin sentința nr.894/2008 a Tribunalului Prahova, rămasă irevocabilă.
La termenul de judecată din data de 9.01.2009 instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale.
Prin sentința civilă nr.64/9.01.2009, Tribunalul Prahovaa admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului București - secția litigii de muncă reținând că sediul reclamantei este în B, iar potrivit art.284 alin.2 din Codul muncii,conflictele de muncă sunt de competența instanței în care reclamantul își are domiciliul sau reședința, ori, după caz, sediul.
Împotriva sentinței primei instanțe, pârâtul a declarat recurs, criticând-o ca nelegală, susținând că în mod greșit a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
Susține recurentul că excepția de necompetență teritorială este o excepție relativă și nu absolută, neputând fi invocată decât de către persoana care este vătămată și nu de către reclamant, care a ales instanța pe care să o învestească neputându-și invoca propria culpă procesuală.
Fiind vorba de o nulitate relativă, recurentul susține că singurul în măsură să invoce excepția este pârâtul, nici instanța și nici reclamantul neavând posibilitatea invocării ei.
Se mai învederează că tribunalul nu este competent material să soluționeze litigiul pentru motivele expuse de către recurentul-pârât în întâmpinarea depusă la instanța de fond și că tribunalul trebuia să-și decline competența în favoarea judecătoriei în a cărei circumscripție se află domiciliul pârâtului, în conformitate cu disp.art. 5 Cod pr.civilă, respectiv Judecătoriei Ploiești.
Intimata-reclamantă nu a formulat întâmpinare cu privire la recursul declarat, însă reprezentată fiind în instanță la termenul din 16.06.2009, prin apărător ales, a cerut respingerea recursului ca nefondat.
Întrucât prin sentința comercială nr.1786/25.03.2009 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr-, în baza disp.art.33 alin.6 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței, s-a deschis procedura generală împotriva debitoarei - -, fiind desemnat administrator judiciar INSOLVENCY SPECIALISTS, Curtea a dispus, la termenul din 16.06.2009, introducerea în cauză a acestuia.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:
Este neîntemeiată critica recurentului prin care se susține că în mod greșit a fost invocată din oficiu necompetența teritorială a instanței și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
Astfel, în conformitate cu disp.art.284 alin.1 din Codul muncii, judecarea conflictelor de muncă-așa cum este și litigiul de față-este de competența instanțelor stabilite conform Codului d e procedură civilă, iar potrivit art. 2 alin.1 lit.c din Codul d e procedură civilă, tribunalele judecă în primă instanță conflictele de muncă, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe - situația de excepție neregăsindu-se în speță.
De asemenea, art.284 alin.2 din Codul muncii statuează că cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin.1 se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul.
Din termenii textului respectiv al Codului Muncii, rezultă că în domeniul conflictelor de muncă competența teritorială nu este alternativă, ci revine exclusiv instanței în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul, fiind vorba de o competență imperativă și exclusivă.
Câtă vreme norma de competență teritorială este una absolută, de la care părțile nu pot deroga, excepția de necompetență teritorială putea fi invocată de oricare dintre părți, precum și de instanță, din oficiu, iar raportat la considerentele ce preced, în mod corect prima instanță a invocat din oficiu excepția de necompetență teritorială a instanței declinând competența în favoarea Tribunalului București -Secția Conflicte de Muncă, reprezentând instanța competentă în a cărei circumscripție intimata-reclamantă își are sediul.
Litigiul de față se poartă între - - și fostul angajat al acesteia, recurentul-pârât, iar raportat și la obiectul acțiunii, prin care se solicită restituirea unor sume de bani derivând din raporturi de muncă, reprezentând suplimentări ale drepturilor salariale, ce s-a susținut că au fost incluse în salariul de bază al pârâtului, achitate lunar în perioada 2005-2007, actualizate, în speță este vorba despre un conflict de muncă, revenind tribunalului, în primă instanță, competența de soluționare a acestuia, potrivit art. 2 pct. 1 litera c din Codul d e procedură civilă și nu judecătoriei, așa cum pretinde în mod nejustificat recurentul, nefiind aplicabile disp.art. 1 pct.1 din Codul d e procedură civilă invocate de acesta
Concluzionând, pentru considerentele ce preced, Curtea privește recursul de față ca nefondat, astfel încât în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă îl va respinge ca atare.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet Avocatură -P,-, județul P, împotriva sentinței civile nr. 64 pronunțată la data de 9 ianuarie 2009 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-reclamantă - - cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la - și Asociații - B, sector 1,-, ertaj 3,.7, intimata având ca administrator judiciar pe Insolvency Specialists cu sediul în B, sector 3,-, -7, etaj 4.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 iunie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Elena Simona Lazăr
--- - --- - --- -
Fiind în concediu odihnă,
Prezenta se semnează de
Președintele instanței
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
2 ex.
2009-07-07
/FA
Trib.P nr-
Președinte:Vera Andrea PopescuJudecători:Vera Andrea Popescu, Elena Simona Lazăr
