Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1455/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1455
Ședința publică de la 08 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Spânu
JUDECĂTOR 2: Emilian Lupean
JUDECĂTOR 3: Alexandrina Marica
Grefier: - - -
Pe rol judecarea recursului formulat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 289 din data de 10 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât, având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul reclamant și intimatul pârât, lipsind recurenta reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că recursul este declarat împotriva unei decizii irevocabile, după care;
Instanța, din oficiu, a pus în discuția părților excepția de admisibilitate a recursului formulat de reclamanții și, în raport de dispozițiile art. 299 Cod procedură civilă, având în vedere că acesta este declarat împotriva unei decizii irevocabile pronunțată de Tribunalul Dolj ca instanță de recurs.
Recurentul reclamant, a lăsat la aprecierea instanței cu privire la excepția invocată.
Intimatul pârât, a solicitat admiterea excepției și respingerea recursului ca inadmisibil.
CURTEA
Prin acțiunea civilă formulată la 24.06.2008, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul, pentru a fi obligat să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 700 mp. intravilan com. M, să-i plătească suma de 500.000.000 lei (50.000 RON) despăgubiri, pentru lipsa de folosință a terenului.
În drept, a invocat art. 480 civ. iar în dovedire, a depus copie de pe contractul de întreținere autentificat la nr. 709/26.02.1992 de Băilești, certificat de moștenitor nr. 123/22.12.1984 al aceluiași notariat.
Instanța a pus în discuția părților necesitatea judecării cauzei în contradictoriu cu, codevălmașă, aceasta fiind introdusă în cauză la cererea părților, fără a se prezenta ulterior și a-și însuși acțiunea reclamantului.
Prin sentința civilă nr.1773 din 19 septembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Calafat în dosarul nr-, fost respins ca inadmisibil primul capăt de cerere in revendicare imobiliară, formulat de reclamantul, privind și pe reclamanta, împotriva pârâtului din com. M-.
A fost anulat ca netimbrat, fiscal și judiciar, capătul 2 de cerere privind despăgubirile pentru lipsa de folosință a 700 mp. teren.
Pentru se pronunța astfel, instanța a reținut că prin nr. 2023/14.11.2007 a Judecătoriei Calafat, dosar -, a fost respinsă acțiunea reclamanților și, având ca obiect revendicare imobiliară și obligația de "a face". Prin acțiunea formulată la 15.10.2007, cei 2 reclamanți au solicitat "evacuarea" pârâtului si a soției sale, de pe suprafața de 1628 mp. intravilan comuna M și obligarea pârâților la demolarea casei cu 3 camere, construită abuziv pe acest teren.
Din considerentele hotărârii 2023 s-a reținut că prin sentința civilă 536/30.05.2003 a Judecătoriei Calafat, s-a constatat nulitatea absolută și parțială a contractului de întreținere nr. 709/26.02.1992, pe care își întemeiază reclamantul acțiunea de față. Prin acest contract, autoarea, mama părților, a dat în plină proprietate reclamantului și soției sale, în schimbul întreținerii și suportării cheltuielilor de înmormântare, imobilul casă din zid bătut, cu 3 camere, ca și suprafața de 1628 mp.aferentă. Din aceasta, instanța a reținut că suprafața de 700 mp. a fost inclusă eronat în 1628 mp. deoarece a cumpărat terenul de la fostul CAP INAINTE M, pe care și-a construit o casă in anul 1964. In consecință, acest teren fiind proprietatea lui nu mai putea fi inclus in contractul de întreținere nr. 709/26.02.1992.
Instanța a respins acțiunea reclamantelor și, reținând că pârâții sunt proprietarii terenului de 700 mp. și, în consecință, nu pot fi obligați să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamanților acest teren, respingând și capătul de cerere privind demolarea construcțiilor.
Hotărârea a rămasă irevocabilă prin respingerea recursului, decizia civilă 418/12.05.2008 a Curții de Apel Craiova, prezintă autoritate de lucru judecat, în sensul că reclamanții nu mai pot chema aceeași parte, pârâtul în cauză, într-o nouă acțiune având același obiect, revendicare imobiliară și același temei juridic.
Fiind îndeplinită condiția triplei identități de părți, obiect și cauză, in ședința publică de la 18.09.2008, instanța a pus în discuția părților această excepție absolută, peremptorie, dirimantă, cu privire la primul capăt de cerere - revendicare imobiliară., iar în temeiul art. 166 Cod. pr. civ. instanța a respins ca inadmisibil primul capăt de cerere - revendicare imobiliară, dat fiind autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr. 2023/14.11.2007.
Cu privire la cel de-al doilea capăt, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului, fratele său, la plata sumei de 500.000.000 lei, despăgubiri (50.000 RON) pentru lipsa de folosință a terenului ocupat abuziv. - 700 mp.
Instanța a pus în vedere reclamantului să achite taxa de timbru aferentă sumei solicitate, 2.247,2 RON, dând un termen în vederea îndeplinirii dispozițiilor prev.de art. 2 din. 146/1997. Excepția privind plata taxei de timbru este, de asemenea, o excepție absolută, dirimantă, care paralizează dreptul la acțiunea reclamanților.
Instanța avut în vedere dispozițiile art. 2 din. 146/1997.
Împotriva sentinței sus menționate au declarat recurs reclamanții și, criticând- ca fiind nelegală și netemeinică, arătând în esență că soluția este greșită în condițiile în care recurentul A este unicul moștenitor al defuncților săi părinți iar cu actele depuse face dovada dreptului de proprietate, în plus între părți s-au mai derulat o serie de litigii prin care s-a statuat asupra dreptului său de proprietate A mai arătat că s-au produs o serie de nereguli și abuzuri în soluționarea cauzei și a indicat caracterul defectuos al probelor administrate.
Într-o altă critică s-a învederat că este inadmisibil să plătească taxa de timbru stabilită în condițiile în care averea lor a fost furată cu acte false de fratele lor, solicitând admiterea recursului.
Tribunalul Dolj prin decizia nr. 289/10 februarie 2009 respins recursul formulat de reclamanții și împotriva sentinței civile nr.1773 din data de 19.09.2008 pronunțată de Judecătoria Calafat în dosarul -, în contradictoriu cu intimatul pârât.
Împotriva acestei decizii irevocabile au declarat recurs reclamanții și criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În ședința publică de la 8 dec. 2009 instanța din oficiu a pus în discuție excepția inadmisibilității recursului declarat împotriva unei hotărâri judecătorești irevocabile pronunțată în recurs, în raport de prevederile art. 299 alin. 1 Cod pr.civilă.
Recursul se va respinge pentru următoarele considerente:
În conformitate cu prevederile art. 299 alin. 1 Cod pr.civ. hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională sunt supuse recursului.
Unul din principiile fundamentale ce guvernează procesul civil, este principiul legalității căilor de atac, care presupune că părțile nu pot uza în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procesuale prevăzute de lege, astfel încât nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.
Principiul enunțat este consacrat și la nivel constituțional, fiind înscris în art. 129 din Constituție care prevede dreptul părților și al procurorului de a folosi căile de atac, însă numai în condițiile legii.
Prin cererea de chemare în judecată reclamantul este obligat să determine obiectul acțiunii în cadrul căruia urmează a se soluționa procesul, valoarea obiectului litigiului fiind stabilită de reclamant prin cererea de chemare în judecată, în raport de prevederile art. 112 pct. 3 Cod pr.civ.
În speță, obiectul acțiunii formulate de reclamanți îl reprezintă revendicarea unei suprafețe de teren de 700 mp, situat în intravilanul comunei M și plata sumei de 50 000lei, acțiunea fiind evaluabilă în bani, astfel încât în mod corect a calificat tribunalul, drept recurs, calea de atac declarată de reclamanți, în raport de prevederile art. 2821Cod pr.civ.
În aceste condiții se constată că decizia ce face obiectul prezentului recurs este o hotărâre pronunțată în recurs, care este irevocabilă potrivit art. 377 alin.2 pct. 4 Cod pr.civ. nesusceptibilă de a fi atacată la rândul său, cu recurs, împotriva acesteia putându-se exercita în condițiile legii, celelalte căi extraordinare de atac.
Această concluzie decurge și din interpretarea dispozițiilor art. 299 alin. 1 Cod pr.civ. care enumeră categoriile de hotărâri ce pot fi atacate cu recurs, printre acestea neregăsindu-se și deciziile date în recurs.
Față de cele expuse, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 299 alin. 1 Cod pr.civ. în temeiul art. 312 Cod pr.civ. se va respinge recursul declarat de reclamanți ca inadmisibil, situație în care nu se mai impune examinarea unor critici din recurs ce vizează probleme de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul formulat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 289 din data de 10 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud.
2 ex/17.12.2009
Tehnored.
Jud. fond.
Jud. apel
Președinte:Dan SpânuJudecători:Dan Spânu, Emilian Lupean, Alexandrina Marica
