Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 15/2010. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 15
Ședința publică de la 15 februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Liliana Viziteu
JUDECĂTORI: Camelia Liliana Viziteu, Valerica Niculina Grosu
GREFIER - - -
La ordine au venit spre pronunțare apelurile civile declarate de pârâții SC SA O și SRL împotriva sentinței civile nr. 804/13.05.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 8 februarie 2010, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată.
CURTEA
- deliberând -
Asupra apelului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 804/2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții O, PRIMĂRIA O, PREFECTURA JUDEȚULUI B, B, SA și
A fost obligată pârâta să lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 7.785. situată în O,- și identificată în schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert, pe punctele de contur 101-102-103-106-101, precum și imobilul casă de la aceeași adresă cu destinația actuală " administrativ" astfel cum a fost identificat în raportul de expertiză întocmit de expert.
A fost obligată pârâta SC să-i lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 1174. situată în O,- și a fost respinsă ca nefondată acțiunea în contradictoriu cu pârâta Primăria O, Prefectura jud. B, AVAS B, SC SA
Pentru decide astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrata inițial pe rolul Judecătoriei Onești cu nr. 4812/2002 reclamanta Cac hemat in judecata paratele SC SA O, SC SRL O, APAPS B, SC SA B, Prefectura județului B și Primăria mun. O solicitând ca pârâții să fie obligați să lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de circa 10.000 mp teren de casă situat în O, - -, nr. 17-19 și una casă compusă din 10 camere precum și anularea tuturor actelor de care se prelevează pârâții pentru a dovedi dreptul de proprietate asupra imobilelor revendicate. Ulterior reclamanta și-a restrâns obiectul cererii la acțiunea în revendicare.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că imobilele solicitate au fost dobândite de către tatăl reclamantei în anul 1951 prin actul de vânzare autentificat la grefa Tribunalului Bacău cu nr. 150/1951, că prin decretul de naționalizare 92/1950 aceste imobile au fost preluate de către stat, că cererea de restituire făcută în temeiul legii 112/1995 a fost respinsă pe motiv că imobilele au fost preluate fără titlu, că Primăria mun. Oaf ost înștiințată încă din anul 1991 de că reclamanta își revendică imobilele însă cu toate acestea a eliberat autorizații de înstrăinare, iar vânzările succesive făcute între pârâți au ignorat faptul că imobilele erau revendicate de către reclamantă.
Prin întâmpinare pârâta SC SA Oas olicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă motivat de faptul că cererea de restituire nu poate fi făcută decât în temeiul legii speciale, legea 10/2001, bunurile imobile au fost dobândite de către pârâtă în cadrul procesului de privatizare.
O acțiune având un obiect similar a fost înregistrată pe rolul aceleiași instanțe cu nr. 2847/2003.
Prin sentința civilă nr. 2653/2003 Judecătoria Oneștia declinat competența de soluționarea a cauzei în favoarea Curții de Apel Bacău pe motiv că printre actele pentru care s-a solicitat anularea se află și certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria m nr. 0415 emis în baza legii 15/1990 și contractul de vânzare cumpărare de acțiuni nr. 621/1994 întocmit de către autoritatea de privatizare în favoarea SC SA
Prin sentința civilă nr. 165/2004 a Curții de Apel Bacău - Secția Comercială și de contencios Administrativ s-a luat act de renunțarea reclamantei la judecarea capătului de cerere privind constatarea nulității absolute parțiale a certificatului de atestare a dreptului de proprietate, a fost disjuns capătul de cerere privind constatarea nulității contractului de vânzare cumpărare acțiuni nr. 621 și declinată competența în favoarea Tribunalului Bacău, s-a dispus scoaterea de pe rol a cauzei și înaintarea la Judecătoria Onești pentru soluționarea celorlalte capete de cerere.
Prin sentința civilă nr. 2863/2004 Judecătoria Oneștia respins ca prescrisă acțiunea în revendicare, iar prin decizia civilă nr. 285/A/2005 a Tribunalului Bacăua fost admis apelul reclamantei, desființată sentința apelată și trimisă cauza spre rejudecare Judecătoriei Onești.
Judecătoria Onești, prin sentința civilă nr. 2922/2006 a anulat ca netimbrată acțiunea reclamatei și prin decizia civilă nr. 891/21.09.2007 Tribunalul Bacăua admis recursul reclamantei, a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare Judecătoriei Onești.
Prin sentința civilă nr. 38 din 09.01.2008 Judecătoria Oneștia declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău față de valoarea obiectului acțiunii, la această instanță cauza fiind înregistrată cu nr-
Prin încheierea din 11.06.2008 a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâta SC SA
Procedând la soluționarea pe fond a cauzei, în raport de probatoriul administrat în cauză tribunalul a reținut că prin actul de vânzare din 15.10.1951 autentificat la grefa Tribunalului Bacău cu nr. 990/15.11.1951 tatăl reclamantei și autorul acesteia, a dobândit o casă din cărămidă cu 10 încăperi, o casă din lemn și un situate în O precum și suprafața aferentă de 10000 mp "teren și arătură".
Prin decizia Comitetului Executiv al sfatului popular nr. 178/1959 autoritățile statului comunist au trecut imobilul în patrimoniul statului menționând ca temei prevederile Decretului 92/1950.
După înlăturarea regimului comunist reclamanta a făcut numeroase demersuri pentru restituire proprietății, inițial în baza legii 18/1991 după care în temeiul Legii 112/1995.
Astfel cum s-a reținut în mod irevocabil prin decizia civilă nr. 755/23.04.1999 pronunțată de C de Apel Bacău nu sunt incidente prevederile legii 112/1995 deoarece preluarea imobilului s-a făcut în mod abuziv, fără titlu, nefiind aplicabile prevederile decretului 92/1950. Prin aceeași decizie reclamanta a fost îndrumată să solicite restituirea imobilului pe calea unei acțiuni în revendicare, în temeiul art. 480 Cod civil.
Prin raportul de expertiză tehnică întocmit de expert a fost identificat imobilul casă cu 10 camere situat în O,-, cuprinsă în actualul Administrativ aflat în patrimoniul pârâtei SC SA O celelalte construcții fiind demolate.
Prin raportul de expertiză tehnică întocmit de expert a fost identificată suprafața de 10.000 mp cuprinsă în acul de vânzare din anul 1951 ca fiind situată în O,--21, din care 7.785 mp sunt deținuți de pârâta SC SA O, 1174 mp sunt deținuți de pârâta SC SRL O, 769 mp sunt deținuți de SC SRL O, 181 mp de Ortodoxă O și 91 mp de sunt ocupați de trotuarul de acces de pe - -.
Procedând la compararea titlurilor instanța a reținut că titlul reclamantei este mai bine caracterizat decât cel al pârâților, imobilul casă și teren fiind dobândit de către tatăl reclamantei printr-un act de vânzare autentificat.
În apărare pârâta SC SA a invocat faptul că ar fi proprietarul bunului potrivit certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor emis la 17.10.1994 de Ministerul Agriculturii și Finanțelor. Aceeași situație se regăsește în parte și cu privire la pârâta SC SRL O care a dobândit suprafața de 1174 mp de la pârâta SC SA B, terenul fiind deținut de aceasta din urmă în baza certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria - nr. 0061.
Astfel cum s-a reținut mai sus preluarea imobilului de către stat s-a făcut fără titlu, în aceste condiții statul nedeținând niciodată calitatea de proprietar. Pe cale de consecință pârâții SC SA B și SC SA O au preluat terenurile și construcția de la un"non dominus",situația răsfrângându-se și asupra pârâtei SC SA Pe de altă parte autorul reclamantei și ulterior reclamanta și-au păstrat calitatea de proprietar pe care au avut-o la momentul preluării abuzive, în acest sens fiind și prevederile art. 2 al. 2 din legea 10/2001. Desigur că, pentru aceste considerente reclamanta deține și un bun în sensul art. 1 din Protocolul 1 la Convenție, în speță neexistând justificări pentru privarea de acest bun. Tot astfel în cauză își găsește aplicabilitatea și decizia în interesul legii 33/2008 pronunțată de ÎCCJ, nefiind prejudiciat dreptul de proprietate al altor persoane din moment ce asupra imobilului s-a păstrat un singur drept de proprietate, cel al reclamantei.
Se impune,reține tribunalul, ca în temeiul art. 480 Cod Civil, să fie obligați pârâții SC SA O și SC SRL O să lase reclamantei în proprietate imobilele pe care acestea le dețin, astfel cum au fost individualizate în rapoartele de expertiză.
Acțiunea a fost admisă în parte întrucât ceilalți pârâți față de care a fost formulată cererea de chemare în judecată nu sunt deținătorii suprafeței solicitate iar o parte din teren se află în stăpânirea altor persoane nechemate în judecată.
Împotriva hotărârii pronunțate de tribunal au declarat apel pârâții SC O și SRL.
Apelanta - a criticat hotărârea tribunalului, susținând inadmisibilitatea acțiunii în revendicare, nulitatea hotărârii față de nulitatea hotărârilor din 18.03.2009 și 04.03.21009, când cauza s-a judecat cu lipsă de procedură.
Pe fond apelanta a criticat hotărârea, susținând că reclamanta nu este proprietara terenului revendicat iar instanța de fond face o greșită comparare a titlurilor de proprietate.
Apelanta O, la rândul său, prin motivele de apel reiterat excepția inadmisibilității acțiunii în revendicare.
Aceasta a criticat și pe fond hotărârea, susținând că reclamanta nu are titlu de proprietate, că apelanta-pârâtă a dobândit cu bună-credință imobilul revendicat, pe acest teren sunt edificate construcții, iar potrivit art. 19 din Legea nr. 10/2001 nu poate avea loc restituirea în natură.
În cauză a depus întâmpinare Primăria municipiului O, care a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Bacău de a se pronunța ca instanță de fond în cazul acțiunii în revendicare și excepția inadmisibilității acțiunii în revendicare, având în vedere că reclamanta trebuia să uzeze de dispozițiile legii speciale, respectiv Legea nr. 10/2001.
Apelanta a depus la dosar o serie de acte și a solicitat efectuarea unei expertize topo-cadastrale.
Având în vedere excepțiile procedurale și de fond invocate în cauză, precum și dispozițiile art. 137(1) Cod procedură civilă, curtea pus mai întâi în discuția părților excepțiile invocate.
În ceea ce privește excepția competenței materiale a tribunalului pentru soluționarea cauzei, curtea constată excepția nefondată și o va respinge, deoarece competența de soluționare cauzei revine tribunalului în primă instanță, potrivit dispozițiilor art. 2 pct.1 lit.b Cod procedură civilă.
Privitor însă la excepția nulității hotărârii pentru necitarea apelantei-pârâte O, curtea constată excepția întemeiată. Pe tot parcurcul soluționării cauzei la tribunal, apelanta-pârâtă nu a avut termen în cunoștință.
La 8 aprilie 2009 instanța, constatând că se impune citarea părților care nu au termen în cunoștință, dispune repunerea cauzei pe rol pentru citarea tuturor părților, stabilindu-se termen de judecată la 13.05.2009.
La termenul din 13.05.2009, când cauza se judecă în fond, se constată că lipsește procedura cu
Dispozițiile privitoare la citarea părților, care au drept scop asigurarea respectării a două dintre cele mai importante principii ale dreptului procesual civil - contradictorialitatea și dreptul la apărare, au un caracter imperativ, iar nerespectarea lor determină nulitatea hotărârii.
Pentru acest motiv, în temeiul art. 296 cu referire la art. 105 Cod procedură civilă, vor fi admise apelurile, desființată hotărârea apelată și trimisă cauze spre rejudecare, context în care nu se mai impune ca instanța de apel să se pronunțe și cu privire la admisibilitatea acțiunii în revendicare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția necompetenței.
Admite excepția nulității hotărârii apelate.
Admite apelurile civile declarate de pârâții SC SA O și SRL împotriva sentinței civile nr. 804/13.05.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Desființează hotărârea apelată și trimite cauze spre rejudecare la Tribunalul Bacău.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 15.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
red.sent.
red.dec. /10.03.
tehnored. /10 ex./10.03.
Președinte:Camelia Liliana ViziteuJudecători:Camelia Liliana Viziteu, Valerica Niculina Grosu
