Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 150/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,
de conflicte de muncă și asigurări sociale
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 150
Ședința publică de la 11 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ligia Vâlcu
JUDECĂTOR 2: Camelia Juravschi
JUDECĂTOR 3: Anca Pârvulescu
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra contestației în anulare formulată de contestatoarea SC Construction SA, împotriva deciziei civile nr. 292/R din 22 octombrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 5 februarie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
În vederea deliberării, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, 11 februarie 2009.
CURTEA
Constată că prin contestația în anulare formulată de contestatoarea "SPECIAL " B în contradictoriu cu intimații și, înregistrată la data de 3.12.2008 pe rolul Curții de APEL BRAȘOV, s-a solicitat admiterea acesteia, rejudecarea recursului și admiterea acestei căi de atac îndreptată împotriva deciziei civile nr. 63/Ap/17.03.2008 a Tribunalului Brașov, respingerea apelului formulat de apelanții pârâți împotriva sentinței civile nr.2434/19.03.2007 a Judecătoriei Brașov, admiterea apelului "SPCIAL " B și schimbarea sentinței în sensul admiterii cererii de chemare în judecată cu consecința obligării pârâților la plata sumei de 261.871.221 le în baza convenției din 3.12.2002.
Contestația în anulare este întemeiată pe dispozițiile art.318 Cod proc. civ.
Se susține că instanța de recurs a pronunțat decizia 292/22.10.2008 săvârșind o vădită greșeală materială și nu a cercetat toate motivele de recurs ce duceau la concluzia că legea a fost respectată.
Motivarea deciziei este făcută pe bază de dispoziții generale, fără trimitere la motivele de recurs.
Au fost încălcate dispozițiile art.261 Cod proc. civ. care obligau judecătorul ca în hotărârea ce o va da să motiveze toate argumentele pentru care apărările și susținerile unei părți au fost respinse.
Greșeala materială făcută de instanța de judecată constă în aceea că "actul de administrare stabilit contractual" potrivit art.969 Cod civ. este socotit a fi lipsit de orice fel de efecte juridice, cu trimitere la data de 22.02.2003 când se susține că au încetat raporturile dintre părți prin rezilierea procesului verbal și contractului din 3.12.2002. Instanța de recurs a reținut că pretențiile reclamantei nu își au temei legal, fără a mai examina raporturile juridice dintre părți dovedite cu probe. Susține că hotărârea este nemotivată.
În realitate, actul de reziliere a convenției din 3.12.2002 este act juridic sub condiție.
Judecata recursului are la bază o gravă greșeală materială pentru că acordul din 22.02.2003, privind rezilierea, nu îndeplinește condițiile legale (art.1020 - 1021 Cod civ.
Analizând contestația în anulare formulată. Instanța constată că față de motivele de fapt și de drept invocate, dispozițiile art.318 Cod proc.civ. nu sunt aplicabile.
Noțiunea de "greșeli materiale" din conținutul normei legale invocate, respectiv art.318 Cod proc.civ. este înțeles greșit de către contestatoare. Aceasta, de fapt, invocă o greșeală de judecată pe care pretinde că instanța de recurs ar fi săvârșit-o, constând în interpretarea acordului de voință al părților cu privire la rezilierea unei convenții. Însăși contestatoarea afirmă că acordul de reziliere nu îndeplinește condițiile legale. In această situație nu se poate reține "greșeala materială" descrisă de art.318 Cod proc.civ. când, de fapt, se invocă aspecte de legalitate a actului juridic apreciat deja cu putere de lucru judecat, ca fiind un act de reziliere.
După cum se observă, contestația în anulare, deși întemeiată pe dispozițiile art.318 Cod proc.civ. urmărește anularea deciziei susținând greșeli de interpretare a probelor și a stării de fapt dedusă judecății.
Prin urmare, o greșită apreciere a probelor cum este cea invocată de contestatoare, datorită căreia situația de fapt reținută de instanță ar fi eronată, este o greșeală de fond, de apreciere a probelor, ce nu poate fi valorificată pe calea contestației în anulare.
Prevederea cuprinsă în art.318 Cod proc.civ. potrivit căreia o hotărâre dată în recurs poate fi retractată dacă a fost rezultatul unei greșeli materiale, se referă la erori materiale evidente, în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.
În ceea ce privește motivul contestației în anulare prin care se arată că instanța de recurs a omis a analiza în întregime motivele de recurs, că a folosit o motivare generică a deciziei care echivalează cu o nemotivare, că nu a făcut referire la probele administrate, instanța reține că nici acest motiv nu se încadrează în motivele contestației în anulare speciale.
Cea de a doua teză a art.318 Cod proc.civ. are în vedere numai omisiunea de a examina unul din motivele de casare /modificare prevăzută de art.304 din același cod, iar nu argumente de fapt și de drept invocate de parte; aceste argumente trebuie să fie subsecvente motivului de casare pe care se sprijină, oricât de larg ori de succint ar fi dezbătute.
Se constată că instanța de recurs a motivat decizia pronunțată, iar faptul că nu a făcut trimitere în mod expres la probele care au condus-o la argumentele reținute în considerente, nu echivalează cu o nemotivare, cu atât mai mult cu cât după modificarea Codului d e procedură civilă, calea de atac a recursului presupune doar control de nelegalitate și nu de neteminicie asupra hotărârilor pronunțate în apel.
Instanța de recurs nu este obligată să răspundă la argumentele folosite de recurentă în dezvoltarea unui motiv de recurs, ci este îndreptățită să grupeze aceste argumente pentru a răspunde la motivul de casare printr-un considerent comun.
Pentru aceste considerente, instanța reține că nu este întemeiată contestația în anulare formulată, drept pentru care o va respinge și în baza art.274 Cod proc.civ. va obliga contestatoarea să plătească intimaților și suma de 5000 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat conform Ordinului de plată nnr.10/10.12.2008.
Pentru aceste motive,
In numele legii,
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul SC Construction SA cu sediul în B,-, sector 3, împotriva deciziei civile nr. 292/22.10.2008 a Curții de APEL BRAȘOV.
Obligă contestatorul să plătească intimatului suma de 5.000 lei cheltuieli de judecată - onorariu de avocat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 11.02.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. - 23.02.09
Dact. - 2.03.09
2 ex.
Red. recurs - -
Președinte:Ligia VâlcuJudecători:Ligia Vâlcu, Camelia Juravschi, Anca Pârvulescu
