Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 157/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 157/
Ședința publică din 18 iunie 2008
Completul de judecată constituit din:
PREȘEDINTE: Mihaela Popoacă
JUDECĂTOR 2: Daniela Petrovici
Grefier - - -
S-a luat în examinare apelul civil - după casare - declarat de apelanții reclamanți, domiciliați în B, sector 6,-, și, ambii cu domiciliul procesual ales în B, sector 6,- - la familia, împotriva deciziei civile nr. 15/C, pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA la data de 16.01.2001, în dosarul civil nr. 4877/2000, în contradictoriu cu intimații pârâți STATUL ROMÂN prin MINISTERUL ECONOMIEI și FINANȚELOR, cu sediul în B, sector 5,- și prin C, cu sediul în strada -. - nr. 18, județul C, CONSILIUL LOCAL și MUNICIPIUL C prin PRIMAR, ambii cu sediul în-, județul C și C, cu sediul în-, - 18, parter, județul C, având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal efectuat în ședință publică, se prezintă pentru apelanții reclamanți, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/2007, aflată la fila 12 dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. Cod procedură civilă.
Grefierul de ședință se referă asupra cauzei, învederând că la fila 101 din dosar s-a depus cerere reexaminare amendă.
Întrebat, apărătorul apelanților reclamanți arată că nu mai are alte probe de administrat și solicită cuvântul pentru dezbateri.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul apelanților reclamanți, având cuvântul, solicită admiterea apelului, astfel cum a fost formulat.
Instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub nr. 1624/2000 reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Local al municipiului C, Municipiul C prin Primar și "Exploatarea Domeniului Public și Privat" C, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați să le lase în deplină proprietate imobilul situat în C,-, compus din teren în suprafață de 1.600 și două corpuri de casă, cu vecinătățile menționate în petitul acțiunii.
În motivarea demersului judiciar reclamanții au arătat că imobilul revendicat a aparținut în proprietate numitei, în baza actului autentic de vânzare-cumpărare transcris sub nr. 2696/28.05.1935 la Grefa Tribunalului Constanța, iar conform certificatului de moștenitor nr. 283/1985 eliberat de fostul notariat de Stat al sectorului 4 B, reclamanții sunt moștenitorii fostei proprietare a bunului, în calitate de fii. Imobilul a fost naționalizat prin încălcarea prevederilor Decretului nr. 92/1950, fiind preluat de stat fără titlul valabil, deoarece atât proprietara bunului, cât și soțul acesteia făceau parte din categoriile sociale exceptate de la naționalizare. La data când mama reclamanților a cumpărat imobilul, o parte din acesta era închiriat unei familii, care a eliberat partea ocupată la expirarea contractului, iar întreaga casă, cu toate dependințele, a constituit locuința familiei reclamanților compusă din părinți, trei copii și bunici.
Investit cu soluționarea cauzei, Tribunalul Constanța - secția civilă, prin sentința nr. 523/27.06.2000, a respins ca neîntemeiată acțiunea, soluție confirmată de Curtea de APEL CONSTANȚA - secția civilă, care prin decizia nr. 15/C/16.01.2001, a respins ca nefondat apelul reclamanților.
Pentru a hotărî astfel, instanțele au reținut și motivat că imobilul în litigiu a fost naționalizat prin Decretul nr. 92/1950 (poziția nr. 7710) pe numele, tatăl reclamanților, cu un număr de 5 apartamente în B,- și C,-. a fost contabil principal la "Munca " B, în perioada 1947-iulie 1956, iar cu privire la nu s-a produs nicio dovadă în sensul că era exceptată de la naționalizare, dar având "în vedere numărul mare de proprietăți s-a reținut că a fost aplicat corect Decretul nr. 92/1950".
Împotriva deciziei dată în apel, prin care s-a păstrat sentința tribunalului, în termen legal, au declarat recurs reclamanții, și, care au invocat următoarele critici: greșit a fost interpretată legea, deoarece părinții reclamanților nu au fost "exploatatori de locuințe"; până în anul 1946 autorii reclamanților au deținut numai imobilul revendicat, din care au fost evacuați în urma rechiziționării bunului; perioada 1945-1946 părinții recurenților au împrumutat bani de la rude și au cumpărat un singur apartament în imobilul din B,-, greșit fiind menționat în anexă de Decretul nr. 92/1950 că le-au fost naționalizate 5 apartamente, restul aparținând altor proprietari; și erau persoane ce făceau parte din categoriile sociale exceptate de la naționalizare, tatăl fiind un simplu funcționar, iar mama casnică.
Prin decizia civilă nr. 10389/6 decembrie 2006 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul formulat de reclamanți și a casat decizia civilă nr. 15/C/16 ianuarie 2001 a Curții de APEL CONSTANȚA, trimițând cauza spre rejudecare Curții de APEL CONSTANȚA.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de recurs a reținut, în esență, că naționalizarea imobilului proprietatea autoarei reclamanților -, situat în C,-, fost nr. 12, a fost o măsură abuzivă, fiind realizată cu încălcarea dispozițiilor art. 8 din Constituția României din anul 1948, cât și a dispozițiilor art. 481 Cod civil. S-a mai reținut că titlul statului emis cu încălcarea legii nu poate fi considerat valabil, fiind fără relevanță împrejurarea că nemișcătorul la data naționalizării, nu mai era locuit de autoarea reclamanților și de familia sa, ori câte proprietăți imobiliare aveau părinții reclamanților la acea dată, deoarece dispozițiile legale citate, în vigoare la data naționalizării, fără a face deosebire cu privire la destinația pe care o aveau imobilele ori la numărul imobilelor deținute în proprietate de persoane fizice, garantau și proteguiau proprietatea particulară agonisită prin muncă și economisire.
Instanța de recurs a reținut însă că în speță nu au fost lămurite o serie de împrejurări de fapt legate de identificarea nemișcătorului ce se impune a fi restituit reclamanților, probele administrate în cauză fiind contradictorii.
Astfel, pentru identificarea corectă a imobilului și pentru a se retroceda reclamanților numai ceea ce autoarea lor a dobândit conform titlului de proprietate din anul 1935, instanța a trimis cauza spre rejudecare Curții de APEL CONSTANȚA, pentru a se efectua o nouă expertiză tehnică pentru identificarea bunului.
După casarea cu trimitere, cauza a fost reînregistrată pe rolul Curții de APEL CONSTANȚA sub nr-.
În conformitate cu dispozițiile art. 315 Cod procedură civilă, instanța de apel a încuviințat efectuarea unei expertize tehnice imobiliare pentru a identifica imobilul dobândit de autoarea reclamanților prin actul de vânzare-cumpărare transcris sub nr. 2696/28.05.1935 la Grefa Tribunalului Constanța, sub aspectul întinderii terenului, vecinătățile acestuia, descrierea construcțiilor existente pe teren și vechimea acestora, cât și proba cu înscrisuri referitoare la regimul juridic al bunului revendicat: planuri cadastrale ale Municipiului C din perioada 1936-1936 și 1994-1997, Registrul de proprietăți,. I din 1936, pag. 41, de schițe de teren careul nou 147, întocmit la 1.04.1936, fișele bunului imobil din- și 7 A, nr. 296/2001 privind aprobarea bunurilor care aparțin domeniului privat al Municipiului C, lista monumentelor istorice 2004, județul C (filele 92-98).
Analizând legalitatea hotărârii apelate în raport cu criticile reclamanților și cu respectarea limitelor casării, conform art. 315 Cod procedură civilă, se reține că apelul este fondat pentru următoarele considerente:
Reclamanții, și au dedus judecății încălcarea dreptului lor de proprietate asupra imobilului situat în C,-, compus din 1.600 teren și două corpuri de casă, solicitând recunoașterea acestui drept și restituirea bunului în deplina proprietate și liniștita posesie a reclamanților.
Problemele de drept ce vizează calitatea reclamanților de proprietari ai imobilului - ca succesori ai autoarei, cât și caracterul abuziv al măsurii de naționalizare a bunului în baza Decretului nr. 92/1950 au fost dezlegate cu caracter irevocabil prin decizia civilă nr. 10389/6 decembrie 2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, aceste dezlegări fiind obligatorii pentru instanța de casare, conform art. 315 Cod procedură civilă.
Prin actul de vânzare-cumpărare nr. 2696/28 mai 1935, înregistrat la Grefa Tribunalului Constanța (filele 2-3 dosar de fond), autoarea reclamanților, a devenit proprietara imobilului din C, str. -. - nr. 9, fost nr. 12, "format din două corpuri de casă, cu toate dependințele și grădina, cu tot cu locul pe care se află ele, construite în suprafață de 1.600 coți pătrați".
Din raportul de expertiză efectuat în apel d e expert () rezultă că imobilul dobândit de autoarea reclamanților, situat la data cumpărării pe str. -. - nr. 9, fost nr. 12, se identifică în cadrul planului cadastral al orașului C, întocmit în anul 1994 la adresa din- și 7 A, terenul având aceleași limite pe care le avea în cadrul planului cadastral la nivelul anului 1936 (fila 90).
Din planurile conspectate, respectiv din planul din ul de schițe de teren efectuat la nivelul anului 1936, planurile cadastrale și măsurătorile din cadrul fișei bunului imobil efectuate la nivelul lunii decembrie 1996 rezultă că terenul are o formă neregulată în suprafață de 970 și următoarele vecinătăți:
- la nord: str. - -;
- la sud: imobile proprietatea C cu adresele stradale:- și nr. 6 și-;
- la est: imobil proprietatea C cu adresa stradală:- A;
- la vest: imobil proprietatea cu adresa-.
Conform constatărilor expertului, pe teren există două corpuri de clădire, respectiv unul amplasat pe partea, cum privești dinspre-, dispus pe 3 nivele: demisol + parter + mansardă în suprafață construită de 250 și cel de-al doilea corp de clădire amplasat pe partea dreaptă cum privești dinspre- A, dispus pe două nivele: parter și un etaj cu o suprafață construită de 92
Din fișa clădirilor prezentată de C la data efectuării expertizei, rezultă că cele două corpuri de clădire au fost construite în anul 1906, în prezent ele păstrându-se în aceeași structură arhitecturală, dar într-o avansată stare de degradare, datorită exploatării defectuoase realizată de chiriași.
Având în vedere probatoriile administrate pentru identificarea imobilului, inclusiv expertiza tehnică imobiliară, necontestată de părți, urmează a se constata că imobilul revendicat de reclamanți se identifică în C,- și 7 A, compus din 970 și două corpuri de clădire, având structura D + P + M și respectiv Parter și 1 etaj.
Constatându-se că reclamanții și-au dovedit calitatea procesuală și dreptul de proprietate asupra imobilului revendicat, în baza art. 296 Cod procedură civilă, urmează a se admite apelul reclamanților și se va schimba în tot hotărârea primei instanțe, în sensul admiterii acțiunii în revendicare.
Conform art. 480 Cod civil, vor fi obligați pârâții să lase reclamanților în deplină proprietate și posesie imobilul situat în C,- și 7 A, astfel cum a fost identificat în expertiza () și în schița anexă la expertiză (filele 87-91).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul civil -după casare -declarat de apelanții reclamanți, domiciliați în B, sector 6,-, și, ambii cu domiciliul procesual ales în B, sector 6,- - la familia, împotriva deciziei civile nr. 15/C, pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA la data de 16.01.2001, în dosarul civil nr. 4877/2000, în contradictoriu cu intimații pârâți STATUL ROMÂN prin MINISTERUL ECONOMIEI și FINANȚELOR, cu sediul în B, sector 5,- și prin C, cu sediul în strada -. - nr. 18, județul C, CONSILIUL LOCAL și MUNICIPIUL C prin PRIMAR, ambii cu sediul în-, județul C și C, cu sediul în-, - 18, parter, județul
Schimbă în tot sentința apelată, în sensul că admite acțiunea.
Obligă pârâții să lase reclamanților în deplină proprietate imobilul situat în C,- și 7 A, identificat în expertiza (), compus din: 970 teren și construcțiile - 2 corpuri de clădire.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 iunie 2008.
Președinte, | Judecător, |
Grefier, - - |
Jud.fond.
Red.dec.jud.
Tehnoredact.gref.
10 ex./ 27.06.2008
Emis 8 comunicări
Președinte:Mihaela PopoacăJudecători:Mihaela Popoacă, Daniela Petrovici
