Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 167/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 167
Ședința publică de la 23 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Valentina Gabriela Baciu
JUDECĂTOR 2: Romeo Jirlăeanu
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea apelului civil formulat de reclamanta - SRL V cu sediul în V str. -. 278. A. 20, jud. V, împotriva sentinței civile nr.184 din 4.03.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea, în contradictoriu cu intimații Garda Financiară V cu sediul în F-, jud. V, Direcția Generală a Finanțelor Publice V cu sediul în F- jud. V, prin serviciul personal la Garda Financiară V cu sediul în F- jud. V, prin serviciul personal - director executiv la. V - F-, jud. V, Comisia de Evaluare și Valorificare din cadrul Direcției Generale a Fnanțelor Publice V cu sediul în F- jud. V, Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor B sect. 5,-, prin serv.pers. la Garda Financiară V - F-, jud. V, prin serv.pers. la Direcția Gnerală a Fnanțelor Publice V - F-, prin serv. pers. la Inspectoratul de Poliție jud. V, prin serv. pers. la Garda de Mediu V, - la Oficiul pentru Protecția Consumatorilor F jud. V, în acțiunea civilă având ca obiect pretenții.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 18.09.2008, fiind consemnate în încheierea din acea zi, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 23.09.2008, pronunțând prezenta hotărâre.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele;
Prin cererea înreg.la nr- SRL V reprezentată prin a solicitat inițial obligarea pârâților Garda Financiară V, V, și Comisia de evaluare și valorificare din cadrul V la 700.000 lei daune materiale, daune interese și daune morale al cărui cuantum îl va preciza în timpul judecății.
În fapt, reclamanta a arătat că în mod abuziv și ilegal Garda Financiară a confiscat la data de 7 mai 2004, cantitatea de 407.400 tone păcură.
În momentul în care au primit plângerea sa împotriva procesului verbal au întocmit un alt proces verbal de contravenție prin care societatea comercială a fost amendată cu 1.000.000.000 lei ROL, încălcând nr.HG 1583/2003 privind Regulamentul de funcționare al Gărzii Financiare art. 12 - prin care erau obligați să remită actele și măsurile dispuse V, astfel că plângerile formulate nu au fost înaintate Judecătoriei Bîrlad în circumscripția căreia s- produs contravenția ci au fost trimise cu întârziere la Judecătoria Focșani.
Deși existau plângeri împotriva confiscării și sancționării societății la data de 4 august 2004 V și Garda Financiară V au vândut în mod nelegal cele nouă vagoane de păcură la prețul unui singur vagon către custodele mărfii confiscate.
Cum în cauză s-au încălcat în mod grav prevederile nr.OG 128/1998 privind valorificarea produselor confiscate a solicitat obligarea pârâtelor la plata daunelor materiale precizate, prejudiciul cauzat societății comerciale fiind incomensurabil.
Pârâta, Direcția Generală a Finanțelor Publice V prin reprezentant legal a solicitat ca reclamanta să-și precizeze obiectul și temeiul juridic al cererii de chemare în judecată, sens în care instanța a dispus prin încheierea din 2 octombrie 2007.
Prin întâmpinarea formulată pârâtul a invocat excepția lipsei capacității de folosință și exercițiu a pârâtei Comisia de evaluare și valorificare din cadrul V, pe temeiul art. 41 cod pr.civ și cu motivarea că această comisie funcționează ca structură fără personalitate juridică în cadrul
Pârâtul a invocat excepția insuficienței timbrări pentru considerentul că cererea formulată este evaluabilă în bani și sunt incidente în cauză dispozițiile art. 2 alin.1 lit.g din Legea nr. 146/1997.
Pe cale de excepție pârâtul a arătat că din partea introductivă a acțiunii rezultă că SRL este reprezentată de fără a indica însă și calitatea acestei persoane potrivit art. 71 din Legea nr. 31/1990 conform căruia dreptul de administrare al societății comerciale aparține administratorului care nu îl poate transmite altor persoane.
În același timp pârâtul a ridicat excepția prescripției dreptului material la acțiune cu motivarea că potrivit susținerii reclamantei prejudiciul a fost cauzat la data de 7 mai 2004 ca urmare a confiscării mărfii iar acțiunea a fost introdusă la data de 10 iulie 2007, deci peste termenul de 3 ani din Decretul nr. 167/1958.
Pe fond pârâtul a arătat că se află în imposibilitatea de a formula apărări pe fond întrucât din cererea introductivă nu se poate înțelege ce anume dorește reclamanta.
Prin cererea depusă la termenul de judecată din 4 decembrie 2007 reclamanta a solicitat introducerea în cauză a pârâților Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor Publice și dată fiind componența comisiei de preluare, evaluare și valorificare și a membrilor acesteia în persoana pârâților, și.
În cadrul dezbaterilor de la termenul din 4 decembrie 2007 pârâtul, prin apărător, a reiterat excepția insuficienței timbrări a acțiunii.
Prin încheierea pronunțată la termen întrucât până la pronunțare reclamanta a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru pe temeiul art. 20 din Legea nr. 146/1997 instanța a respins excepția ca neîntemeiată și a fixat termen pentru continuarea judecății.
La data de 18 decembrie 2007 reclamanta și-a precizat acțiunea în sensul că la data de 30 aprilie 2004 pârâta Garda Financiară Vai ndisponibilizat abuziv și nelegal, cantitatea de 407.400 tone păcură, în urma controlului efectuat în stația CFR care administrativ aparținea de stația CFR Bîrlad, reiterând susținerea că plângerile formulate trebuiau înaintate Judecătoriei Bîrlad.
În ciuda faptului că buletinul de analiză emis de laboratorul chimic al F, arată că punctul de inflamabilitate era de 150 grade comisarul pârât a formulat plângeri penale împotriva administratorului reclamantei susținând contrar adevărului că punctul de inflamabilitate era sub 70 grade și a emis în mod nelegal două adrese către V prin care a solicitat vânzarea păcurei înainte de expirarea termenului de depunere a plângerii contravenționale.
Potrivit art. 3 alin.2 din OG nr. 128/1998, termenul de declarare și predare a mărfii confiscate spre valorificare este de 10 zile de la data rămânerii definitive a actului de confiscare, iar în cazul în care acest act este atacat, bunurile confiscate trec în proprietatea privată a statului începând cu data la care hotărârea judecătorească rămâne definitivă. Cum hotărârea judecătorească i-a fost favorabilă vânzarea păcurei fără drept apare ca fiind frauduloasă.
Pe temeiul art. 1073 și 1075 cod civil coroborate cu art. 15 al.1din OG nr. 128/1998, încălcarea obligației de a face sau a nu face se schimbă în dezdăunare și atrage răspunderea disciplinară sau după caz materiale.
Cu această motivare reclamanta a precizat că pârâta V prin reprezentant legal, a încălcat grav și cu bună știință dispozițiile art. 1 și 3 alin. 1,2 și 3 art. 4 alin.1, art. 5 alin.1, art. 6 alin.1 și 2, art. 9 alin.1 din OG nr. 128/1998 cât și art. 1073 și urm. Cod civil iar Comisia de evaluare și valorificare și membrii săi au încălcat în aceiași modalitate abuzivă aceleași texte de lege, toate părțile chemate în judecată făcându-se vinovate de încălcarea și a dispozițiilor art. 44 alin.1 și 2, art. 45, art. 51, art. 54 alin.2, art. 57 din Constituția României.
La termenul din 18 decembrie 2007 reclamanta a reiterat cererea de introducere în cauză și a altor persoane în timp ce pârâtul a reiterat excepția lipsei calității de reprezentant al reclamantei sens în care instanța a dispus.
Pârâtul citat în cauză a formulat întâmpinare prin care a arătat că introducerea sa în cauză este nelegală și netemeinică pentru că nu a participat și nu a semnat nici un act prin care s-a dispus confiscarea mărfii, procesul verbal semnat fiind de "preluare și distrugere" astfel că acțiunea introdusă împotriva sa urmând a fi respinsă pentru lipsa calității procesuale pasive.
Ministerul Economiei și Finanțelor reprezentat legal al Statului Român astfel cum a fost introdus în cauză invocat prin întâmpinare pe cale de excepție, netimbrarea acțiunii, lipsa calității procesuale pasive și prescripția dreptului la acțiune pentru motivele ce urmează.
În cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 2 alin.1 lit.g din Legea nr. 146/1997 având în vedere că potrivit art. 5 din Ordinul nr. 760/1999 se consideră acțiuni evaluabile în bani cele al căror obiect este un drept patrimonial.
În opinia pârâtului acțiunea dedusă judecății îmbracă forma unei veritabile acțiuni în răspundere civilă delictuală ceea ce impune ca instanța să analizeze în ce măsură condițiile prevăzute de art. 998, 999 cod civil sunt întrunite persoanei care a comis fapta prin raportare și la disp.art. 35 și 37 din Decretul nr. 31/1954 și art. 25 al.2 din același act normativ.
Referitor la răspunderea în materie a statului sunt aplicabile normele dreptului public în concepția cărora statul are răspundere directă, numai pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare.
Excepția prescripției dreptului la acțiune a fost susținută pe temeiurile art. 1 și 3 din Decretul nr. 167/1958.
Pe fond pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată cu motivarea că Statul Român garantează cetățenilor săi drepturile și libertățile fundamentale printr-un cadru legislativ adecvat și printr-un sistem instituțional și oferă pârghiile reclamantei pentru apărarea dreptului său de proprietate privată, asigurarea liberului acces la desfășurarea unei activități economice și exercitarea dreptului de a formula petiții.
Prin sentința civilă nr. 184 din 4.03.2008 Tribunalul Vranceaa admis excepția lipsei calității de reprezentant al reclamantei invocată de pârâtul.
A admis excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantei invocată de Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Direcția Generală a Finanțelor Publice V, Garda Financiară V și.
A fost constatat prescris dreptul la acțiune formulată de reclamanta - SRL.
S-a reținut în motivarea sentinței că procura prezentată de este autentificată și eliberară ulterior introducerii acțiunii iar calitatea de administrator al societății comerciale reclamante este numita.
S-a constatat că acțiunea introdusă la data de 12.07.2007 este prescrisă prin raportare la data faptului prejudiciabil produs la 7.05.2005 conform disp. art. 1 alin. 3 din Decretul 167/1958.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta - SRL V criticând-o pentru nelegalitate pentru următoarele motive;
- greșit a fost admisă excepția lipsei calității de reprezentant al reclamantei în ceea ce-l privește pe întrucât acesta are calitatea de manager general al societății;
- dreptul la acțiune s-a născut în momentul în care Tribunalul Bacău la 10.03.2006 a admis plângerea contravențională a - SRL astfel că greșit a fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantei funcție de data producerii faptului prejudiciabil.
Apelul declarat de reclamantă este nefondat.
Pentru deplina capacitate de reprezentare era necesar ca procura de reprezentare să fie înscrisă în registrul general la Oficiul Registrului Comerțului V, mai ales că administratorul societății la data de 1.02.2008 era o altă persoană respectiv.
În ceea ce privește constatarea ca prescris dreptul la acțiune al reclamantei este de analizat aspectul invocat de apelantă în sensul că dreptul la acțiune s-a născut după admiterea plângerii formulate de - SRL împotriva procesului verbal încheiat de Garda Financiară prin decizia civilă 136/2006 a Tribunalului Bacău.
Prin disp. art. 1 și 3 din Decretul 167/1958 dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege; orice clauză care se abate de la reglementarea legală a prescripției este nulă; termenul de prescripție este de 3 ani.
Pe această dispoziție legală instanța de fond a constatat că acțiunea introdusă la 12.07.2007 este prescrisă prin raportare la data faptului prejudiciabil produs la 7.05.2004 ( data când reclamanta a cunoscut că prin confiscarea produselor livrate în patrimoniul său s-a produs prejudiciul al cărei valoare o pretinde în compensare).
Invocarea că dreptul la acțiune s-a născut în momentul valorificării mărfii confiscate nu poate fi primită întrucât reclamanta a avut reprezentarea creării prejudiciului în patrimoniul său în momentul confiscării respectiv data de 7.05.2004.
De la această dată s-a născut dreptul său la acțiune, drept materializat de reclamantă la 12.07.2007 prin formularea acțiunii în dosarul - al Tribunalului Vrancea deci peste termenul de trei ani prevăzut de art. 3 din decretul 167/1958.
Pentru aceste considerente în conformitate cu disp. art. 296 cod proc.civilă se va respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta - SRL V împotriva sentinței civile nr. 184/4.03.2008 a Tribunalului Vrancea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta - SRL V cu sediul în V str. -. 278. A. 20, jud. V, împotriva sentinței civile nr.184 din 4.03.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 23.09.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR Grefier
- - - - - -
Red.RJ/7.10.2008
Dact.IS/14.ex./7.10.2008
Fond.
Președinte:Valentina Gabriela BaciuJudecători:Valentina Gabriela Baciu, Romeo Jirlăeanu
