Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 168/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(2226/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 168
Ședința publică din 09.02.2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mirela Vișan
JUDECĂTOR 2: Bianca Elena Țăndărescu
JUDECĂTOR 3: Simona
Grefier - -
- XX -
Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de revizuire a deciziei civile nr. 1266 din 8.10.2009, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, în dosarul nr-, formulată de revizuenții și, în contradictoriu cu intimații, Consiliul General al Municipiului B, și Municipiul B prin Primarul General.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 2 februarie 2010, care face parte integrantă din prezenta, când pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea la data de 9 februarie 2010 și a decis următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie la data de 29.10.2009 sub nr-, revizuienții și au solicitat, în contradictoriu cu intimații, Consiliul General al Municipiului B, Municipiul B, reprezentat prin Primarul General și SC "" SA, revizuirea deciziei civile nr.1266/08.10.2009 pronunțată de această instanță, în dosarul nr- și, în consecință, modificarea acestei decizii în sensul respingerii recursului declarat de recurenții - pârâți și și menținerea deciziei civile nr.202 A din 15.02.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă și a sentinței civile nr.5623/13.09.2006 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6
În motivarea cererii de revizuire întemeiată în drept pe dispozițiile art.322 pct.2 Cod procedură civilă, revizuienții au arătat că instanța de recurs s-a pronunțat asupra unui capăt de cerere în legătură cu care nu fusese învestită prin cererea de recurs, astfel că a dat ceea ce nu s-a cerut.
Au arătat revizuienții că prin cererea de chemare în judecată fiecare dintre pârâți a fost chemat în proces pentru un alt capăt de cerere respectiv Consiliul General al Municipiului B pentru capătul de cerere privind constatarea nulității titlului statului, Municipiul B, reprezentat prin Primarul General și SC "" SA pentru constatarea nulității titlului pârâților și pentru capătul de cerere privind revendicarea imobilului.
În fața instanței de fond s-au ridicat mai multe excepții, printre care și lipsa calității procesuale a Consiliului General al Municipiului
Instanța a respins excepția reținând că are calitate procesuală în ceea ce privește capătul de cerere privind nulitatea titlului statului, întrucât este continuatorul personalității juridice al Consiliului Popular al Municipiului B, organul care a preluat abuziv imobilul.
Această hotărâre dată de instanță în soluționarea excepției nu a fost atacată cu apel d e către Consiliul General al Municipiului B, rămânând irevocabilă în sensul că această parte are calitate procesuală pasivă în ceea ce privește primul capăt de cerere.
Consiliul General al Municipiului B nu a făcut nici apel nici recurs, astfel încât sentința a devenit irevocabilă în ceea ce privește admiterea capătului de cerere privind nulitatea titlului statului, având în vedere că era singura parte în contradictoriu cu care s-au judecat pe acest capăt de cerere.
Mai mult decât atât, niciuna dintre celelalte părți nu a formulat cale de atac împotriva sentinței cu privire la acest capăt de cerere, și chiar dacă ar fi făcut-o, nu aveau calitate procesuală, iar calea de atac ar fi fost inadmisibilă sub acest aspect.
În drept, motivul de revizuire pe care îl invocă revizuienții este prevăzut la art.322 pct.2 Cod procedură civilă respectiv: "revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: - dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut".
Au mai susținut revizuienții în cazul de față instanța s-a pronunțat asupra unui capăt din cererea de chemare în judecată care nu făcea obiectul recursului, deci cu care nu a fost investită în mod legal și că instanța de recurs a săvârșit un șir de abuzuri în cadrul prezentului dosar cum ar fi: a acordat recurenților două termene pentru lipsă de apărare, deși legea interzice în mod expres acest lucru; a suspendat dosarul la cererea recurenților pentru soluționarea dosarului administrativ de la Primăria Municipiului B, încălcându-se astfel dreptul de a ataca refuzul de soluționare a dosarului de către, așa cum a stabilit Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. XX/19.03.2007; a repus dosarul pe rol tot la cererea recurenților deși nu se soluționase dosarul administrativ; a solicitat expres în ședință părții adverse să vorbească despre prescripția dreptului revizuienților de a cere nulitatea titlului lor (deși acest capăt de cerere a fost respins de instanța de fond și nu au formulat cale de atac) și despre buna lor credință (care nu are nicio relevantă în cadrul unei revendicări prin comparare de titluri); s-a pronunțat asupra unui capăt de cerere cu care nu fusese învestită prin cererea de recurs.
Atitudinea instanței a fost vădit părtinitoare și abuzivă pe parcursul desfășurării căii de atac a recursului și a culminat cu această hotărâre profund nelegală prin care încalcă principiul de drept conform cu care instanța se poate pronunța numai în legătură cu ceea ce a fost învestită.
Respingere capătului de cerere privind nulitatea titlului statului, cu care instanța nu a fost învestită, a condus în mod firesc la respingerea capătului de cerere privind revendicarea, motiv pentru care revizuienții au solicitat modificarea deciziei și sub acest aspect.
Cererea de revizuire a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 10 lei achitată cu chitanța nr.-/1 eliberată de CEC Bank SA la 29.10.2009; s-au aplicat timbre judiciare în valoare de 0,30 lei.
Întrucât la data formulării cererii de revizuire decizia atacată nu era motivată, în ședința publică de la 04.02.2010 revizuienții au depus o completare a motivelor cererii de revizuire prin care au arătat că singurul pârât care justifică legitimare procesuală pasivă în cererea de constatare a nulității deciziei de preluare a fost Consiliul General al Municipiului B întrucât acesta este continuatorul fostului Consiliu Popular al Municipiului B, emitentul deciziei de preluare a apartamentului nr.53 situat în B,-, -.C,.3, sector 6.
Au mai arătat revizuienții că s-ar putea considera că și Municipiul B prin Primarul General ar avea calitate procesuală pasivă pe acest capăt de cerere din perspectiva faptului că a fost beneficiarul direct al deciziei de preluare prin intrarea imobilului în patrimoniul său.
În niciun caz nu se poate considera în schimb că pârâții persoane fizice ar avea calitate procesuală pe acest capăt de cerere, nefiind parte în niciun fel în cadrul raporturilor juridice care au dus la preluarea imobilului de către stat.
Acest aspect este evident prin prisma faptului că drepturile acestor pârâți în legătură cu imobilul au luat naștere după finalizarea măsurii de preluare abuzivă a imobilului (anul 1974) și, prin urmare, nu au niciun drept referitor la imobil anterior încheierii contractului de vânzare cumpărare (anul 1996).
Revenind la problema de drept invocată, revizuienții arătă că singurele părți care au formulat recurs împotriva deciziei din apel au fost pârâții persoane fizice.
Deci, pe de o parte, pârâții care ar fi avut calitate procesuală pasivă sub acest aspect, respectiv și Municipiul B prin Primarul General, nu au formulat recurs, hotărârea rămânând astfel irevocabilă prin nerecurare în privința acestui capăt de cerere, iar pe de altă parte, pârâții care au formulat recurs nu au atacat acest capăt de cerere și chiar dacă ar fi făcut-o, nu aveau calitate procesuală în ceea ce-l privește.
Prin urmare, rezultă în mod neîndoielnic faptul că instanța de recurs nu a fost învestită cu soluționarea acestui capăt de cerere, decizia din apel fiind irevocabilă sub acest aspect, dar, cu o depășire flagrantă a normelor și principiilor dreptului procesual civil, s-a pronunțat asupra a ceea ce nimeni nu ceruse și a admis un capăt de cerere care nu făcea obiectul recursului.
Revizuienții subliniază și faptul că recursul nici măcar nu a fost motivat în drept, așa cum reiese din chiar motivarea deciziei de recurs - fila 5, alin.6. Instanța nu numai că nu a anulat recursul, așa cum prevede art.306 alin.1, dar a soluționat cauza și sub alte aspecte decât reținute clar în același alineat ca fiind motivarea în fapt a recursului.
În ceea ce privește susținerea că instanța s-ar fi pronunțat din oficiu asupra acestui capăt de cerere care este un motiv de ordine publică, aceasta nu poate fi luată în considerare din cel puțin 2 puncte de vedere: - motivele de ordine publică la care se referă Codul d e procedură civilă vizează aspecte procedurale și nu capete de cerere. Faptul că se invocă nulitatea absolută a unui act nu poate fi considerat ca reprezentând un motiv de ordine publică pentru a declara, motiva sau susține un recurs; - acest capăt de cerere a fost soluționat de către instanța de fond, fiind un aspect care ține de fondul cauzei, nu o excepție de ordine publică, iar hotărârea instanței nu a fost atacată, devenind irevocabilă și bucurându-se de putere de lucru judecat.
Pe de altă parte instanța nici măcar nu a pus în discuția părților acest aspect, cum prevede în mod imperativ art.306 alin. 2 Cod procedură civilă, acest lucru reieșind din chiar motivarea deciziei de recurs.
Instanța reține, "în contextul titlului de proprietate al recurenților, cererea de nevalabilitate a titlului statului, cât și cererea de revendicare formulată împotriva recurenților vor fi respinse, pentru argumentele sintetice mai sus expuse".
Cu toate acestea, nu există nicio motivare a respingerii capătului de cerere privind nulitatea titlului statului. Mai mult, nu există nicio mențiune referitoare la acest capăt de cerere în enumerarea motivelor de recurs sau la vreo susținere a părților referitoare la această problemă.
Referitor la modificarea în întregime a deciziei atacate, instanța de fond a respins al doilea capăt de cerere formulat, respectiv cel privind nulitatea contractului de vânzare cumpărare al pârâților invocând prescripția dreptului la acțiune conform prevederilor speciale ale Legii nr.10/2001.
În aceste condiții ne aflăm în situația unei revendicări în care ambele părți fac dovada unui drept de proprietate.
Pentru a stabili dreptul mai bine caracterizat instanța de fond a soluționat cererea de revendicare prin compararea titlurilor părților și a constatat că, întrucât ambele părți prezintă titluri de proprietate valabile care provin de la autori diferiți, urmează să se verifice care dintre aceștia au un drept preferabil și să se acorde eficiență celui invocat de către reclamanți în considerarea faptului că preluarea de către stat a imobilului în litigiu nu este valabilă, iar în temeiul principiului potrivit căruia nimeni nu poate transmite altuia mai multe drepturi decât are el însuși, pârâții și au dobândit de la un neproprietar.
Instanța a apreciat că se impune a se acorda câștig de cauză celui care a dobândit de la autorul al cărui drept este preferabil, aceasta fiind o aplicație a principiului "nemo plus juris ad alium transferre potest, quam ipse habet"
După cum se observă, motivarea sentinței de către instanța de fond în ceea ce privește revendicarea, se bazează pe faptul că dreptul revizuienților este preferabil deoarece pârâții au cumpărat de la unnon dominus, o persoană care nu avea dreptul de proprietate, această concluzie fiind o urmare firească a constatării nulității titlului statului.
Instanța de recurs pronunțându-se asupra capătului de cerere cu care nu era învestită a respins capătul de cerere privind nulitatea titlului statului, lăsând astfel fără temei toată motivarea instanței de fond în ceea ce privește revendicarea.
Astfel, considerând că statul avea un titlu valabil de proprietate se desființează întreaga apărare care viza faptul că pârâții au cumpărat de la un neproprietar, ceea ce făcea ca titlul revizuienților de proprietate să fie preferabil.
Pentru motivele expuse revizuienții consideră că cele două capete de cerere sunt indisolubil legate și că admiterea primului capăt de cerere duce în mod inevitabil și la admiterea celuilalt capăt de cerere.
Intimații, legal citați, nu au formulat întâmpinare; prin concluziile puse cu prilejul dezbaterilor intimații și au solicitat respingerea cererii de revizuire ca nefondată.
La prezenta cerere s-a atașat dosarul nr-.
Analizând cererea de revizuire Curtea constată că a fost formulată în termenul prevăzut de art.324 alin.1 pct.1 Cod procedură civilă și este admisibilă întrucât este îndreptată împotriva unei hotărâri date de instanța de recurs care evocă fondul.
Curtea reține însă că cererea de revizuire nu este întemeiată și urmează să o respingă pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art.322 pct.2 Cod procedură civilă revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare ori a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate solicita dacă instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.
Prin sentința civilă nr.5623/13.09.2006 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 B în dosarul nr- a fost admisă, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții, Consiliul General al Municipiului B și SC "" SA, s-a constatat nulitatea absolută a deciziei de preluare în patrimoniul statului a apartamentului nr.53 situat în B,-, -.3,.C, sector 6 și au fost obligați pârâții să le lase reclamanților în deplină proprietate și posesie acest apartament; prin aceeași sentință a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Municipiul B reprezentat prin Primarul General, Consiliul General al Municipiului B și Primăria Municipiului B și excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților. De asemenea, a fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune cu referire la cererea de constatare a nulității contractului de vânzare - cumpărare nr.54/17.09.1996 și, în consecință, a fost respins acest capăt de cerere ca fiind prescris.
În considerentele acestei hotărâri s-a arătat că admiterea acțiunii în revendicare este o consecință a constatării nevalabilității titlului statului asupra apartamentului în litigiu întrucât pârâții nu puteau dobândi în mod valabil dreptul de proprietate asupra imobilului prin contractul de vânzare - cumpărare cu Municipiul B întrucât acesta nu avea în patrimoniu acest drept.
Apelurile declarate de apelanții - pârâți Municipiul B, reprezentat prin Primarul General, și au fost respinse, ca nefondate, prin decizia civilă nr.202 A din 15.02.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă; apelul formulat de apelanții - pârâți a vizat deopotrivă soluția dată capătului de cerere privind nevalabilitatea titlului statului și soluția dată cererii de revendicare imobiliară.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs recurenții - pârâți, formulând critici și cu privire la capătul de cerere referitor la constatarea nevalabilității titlului statului (respectiv, a nulității absolute a măsurii de preluare în temeiul Decretului nr.223/1974).
Revizuienții susțin că recurenții nu puteau învesti în mod procedural instanța de recurs cu exercitarea controlului judiciar sub aspectul valabilității titlului statului întrucât nu aveau calitate procesuală pasivă în ceea de privește acest capăt de cerere.
Curtea reține că împrejurarea că prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului General al Municipiului cu motivarea că acesta este succesorul în drepturi al organului administrativ care a emis decizia de preluare nu înseamnă că pârâții, care în calitate de subdobânditori ai apartamentului ce face obiectul cererii de chemare în judecată, sunt succesori cu titlu particular ai vânzătorului, nu puteau aduce critici de nelegalitate sentinței primei instanțe ori deciziei instanței de apel având în vedere că soluția dată cererii de revendicare imobiliară derivă din constatarea nevalabilității actului de preluare.
Curtea constată că nu se încadrează în motivele de revizuire prevăzute de art.322 Cod procedură civilă criticile referitoare la acordarea termenelor pentru lipsă de apărare ori la punerea în dezbaterea părților a unor probleme de drept asupra cărora instanța de recurs nu s-a pronunțat în dispozitiv ca și măsurile de suspendare a judecății și de repunere pe rol a cauzei, care în faza procesuală a recursului se dispun prin încheieri irevocabile.
Față de considerentele expuse în sensul că recurenții - pârâți puteau formula critici în căile de atac de reformare și sub aspectul valabilității titlului statului și au învestit instanțele de apel și recurs cu acest aspect de legalitate, Curtea apreciază că nu se impune analiza criticilor expuse prin completarea adusă cererii de revizuire cu referire la posibilitatea invocării din oficiu de către instanța de recurs a acestui motiv de recurs; nemotivarea în drept a cererii de recurs atrage nulitatea acesteia doar în situațiile în care, în condițiile art.306 alin.3 Cod procedură civilă nu este posibilă încadrarea criticilor de către instanța de recurs.
Nemotivarea de către instanța de recurs a soluției date capătului de cerere privind titlul statului nu se circumscrie motivelor de revizuire.
Având în vedere că pentru considerentele expuse, cererea de revizuire formulată în temeiul dispozițiilor art.322 pct.2 Cod procedură civilă urmează a fi respinsă ca neîntemeiată nu se impune modificarea deciziei atacate și pe cale de consecință, nici examinarea considerentelor expuse de revizuienți cu referire la modificarea deciziei atacate.
În temeiul dispozițiilor art.326 alin.1 și 274 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea îi va obliga pe revizuienți la 1.200 lei cheltuieli de judecată către intimații și reprezentând onorariu de avocat, conform chitanței emise la data de 23.11.2009 de Cabinetul de avocat " " în temeiul contractului nr.-/17.11.2009.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, cererea de revizuire a deciziei civile nr.1266 din 08.10.2009, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, în dosarul nr-, formulată de revizuenții și, în contradictoriu cu intimații, CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI B, și MUNICIPIUL B, REPREZENTAT PRIN PRIMARUL GENERAL.
Obligă pe revizuienți la 1.200 lei cheltuieli de judecată către intimații și.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 09.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Tehnodact.
Ex.2/05.03.2010
Secția a III-a Civ. -
-
- -
Președinte:Mirela VișanJudecători:Mirela Vișan, Bianca Elena Țăndărescu, Simona
