Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 172/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.172/R Dosar nr-
Ședința publică in data e 19 februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu judecător
JUDECĂTOR 2: Daniel Marius Cosma
JUDECĂTOR 3: Maria
Grefier: -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții și prin mandatar, împotriva deciziei civile nr.300 din 7 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov, în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din 16 februarie 2009 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru astăzi 19 februarie 2009.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Constată că prin decizia civilă nr. 300/7.11.2008 a Tribunalului Brașov, a fost admis apelul declarat de apelanții reclamanți și în contradictoriu cu intimații pârâți Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Municipiul B prin primar și Consiliul Județean B împotriva sentinței civile nr.12151/19.12.2007 pronunțată de Judecătoria Brașov în dosarul nr-, pe care a desființat-o în parte în sensul că:
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statului Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
A trimis cauza primei instanțe pentru rejudecarea acțiunii formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
A păstrat restul dispozițiilor din sentință.
Pentru a pronunța această decizia s-a reținut de către instanță că:
Instanța de fond nu a interpretat și aplicat în mod corect dispozițiile Legii nr.18/1991 republicată, atunci când a considerat că pârâtul Statul român nu are calitate procesuală pasivă întrucât obiectul acțiunii privește un imobil compus din casă și curte aferentă și nu teren neconstruit care să facă obiectul Legii nr.18/1991.
Față de obiectul acțiunii, pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuală pasivă atât pentru petitul privind constatarea nulității actului de preluare a imobilului cât și în ceea ce privește petitul accesoriu privind acordarea de despăgubiri reprezentând valoarea imobilului preluat fără titlu.
Faptul că în prezent imobilul nu se mai află în patrimoniul statului ci al municipiului nu prezintă relevanță din perspectiva analizei valabilității titlului de preluare a imobilului. Întrucât statul este acela care a preluat imobilul de la reclamanți, acesta este singurul care justifică în speță calitate procesuală pasivă.
Și pentru petitul doi din acțiune pârâtul are calitate procesuală, acesta fiind cel care a încasat prețul imobilului vândut, conform dispozițiilor art.39 alin.1 coroborat cu art.41 din HG nr.20/1996 republicată și căruia reclamanții îi pot opune obligația de a-i despăgubi.
În consecință, constatându-se că prima instanță, în mod greșit, a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului pretențiilor față de pârâtul Statul Român, în temeiul art.291 alin.1 din Codul d e procedură civilă, a admis apelul declarat, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, a trimis cauza primei instanțe pentru rejudecarea acțiunii formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurenta și, criticându-o pentru nelegalitate.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului de apel invocat, prin care se solicita reanalizarea nevalabilității titlului statului, prin care și-a intabulat dreptul de proprietate în CF, decizia 42/1982 emis în baza decretului 223/1974, decret care contravenea principiilor cu privire la proprietate și reglementările internaționale la care România a aderat. Se mai arată că preluarea s-a făcut fără nici o despăgubire, ceea ce este de neconceput într-un stat de drept. Instanțele de fond și de apel au ignorat această apărare a reclamanților și nu au analizat această împrejurare esențială cu atât mai mult cu cât preluarea imobilului s-a făcut fără plată.
În continuarea motivelor de recurs se mai arată că, deși a constituit motiv de apel faptul că instanța a respins petitul privind constatarea nevalabilității titlului statului, instanța de apel nu s-a pronunțat motivat cu privire la acest motiv ceea ce contravine dispozițiilor art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă solicitându-se astfel trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului, pentru a se respecta principiul celor două grade de jurisdicție.
În întâmpinarea formulată de intimata DGFP B, în numele Ministerului Economiei și Finanțelor, se arată că recursul declarat de recurenți este nefondat și în consecință va trebui respins, întrucât după intrarea în vigoare a legii 10/2001, persoana care se consideră îndreptățită la restituirea imobilelor sau la acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, nu se pot adresa direct instanțelor de judecată pentru valorificarea drepturilor lor asupra unor imobile de natura celor prevăzute de legea specială.
Prin întâmpinarea formulată de Consiliul Județean B, se solicită respingerea recursului declarat de recurenți, motivat de faptul că în raport de obiectul cererii de chemare în judecată decizia pronunțată de Tribunalul Brașov, este legală și temeinică.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursul este întemeiat și în consecință va fi admis și decizia atacată va fi modificată în parte în sensul celor ce vor urma, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
În cuprinsul declarației de apel, formulată de apelanții reclamanți, sentința instanței de fond a fost criticată pentru modul de soluționare a excepției lipsei calității procesual pasive a pârâtului statul român prin Ministerul Finanțelor Publice, precum și pentru modul în care a fost soluționată cererea privind constatarea nevalabilității titlului statului.
Prin decizia civilă nr. 300/2008 a Tribunalului Brașov, apelul a fost admis și sentința atacată a fost modificată în sensul respingerii excepției lipsei calității procesual pasive a statului român prin Ministerul Economiei și Finanțelor și cauza a fost trimisă spre rejudecare în contradictoriu cu această parte, păstrându-se restul dispozițiilor.
În mod greșit, tribunalul a dispus trimiterea spre rejudecare a cauzei numai în ceea ce privește pe pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, întrucât nu a analizat în cadrul apelului critica formulată de apelanți, relativă valabilitatea preluării de către stat a imobilului în discuție. Prin urmare, apelul a fost soluționat fără a analiza toate criticile invocate, astfel că se impune ca rejudecarea să fie reluată în raport de toți pârâții chemați în judecată.
Pentru aceste considerente instanța apreciază că recursul este întemeiat și în consecință va fi admis și decizia tribunalului modificată în parte, în sensul celor mai sus arătate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECI DE:
Admite recursul declarat de recurenții (fostă ) și împotriva deciziei civile nr.300/2008 a Tribunalului Brașov, pe care o modifică în parte, în sensul că înlătură din dispozitivul deciziei, mențiunea privind rejudecarea cauzei numai în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și înlătură dispozițiile privind "păstrarea restului dispozițiilor din sentință".
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 19 februarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, - |
Red.NG/24.02.09
Tehnored. 24.02.09 - 3 ex.
Jud. apel /
Jud. fond
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Daniel Marius Cosma, Maria
