Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 18/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 18/A/2010
Ședința publică de la 12 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Mărginean
JUDECĂTOR 2: Cristina Gheorghina Nicoară vicepreședinte
Grefier - -
Pe rol se află pronunțarea asupra apelului declarat de pârâta B-Sucursala Sibiu împotriva sentinței civile nr.712 din 8 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- având ca obiect revendicare imobil, în contradictoriu cu reclamantul intimat.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din 29 ianuarie 2010 și 5 februarie 2010, care fac parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului civil de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată la Tribunalul Sibiu sub dosar nr-, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei Sucursala Sibiu să-i lase în deplină proprietate și posesie imobilele 36/884/1/15 de 10.000 mp și 41/954/44 de 4800 mp evidențiate în titlul de proprietate nr- și să-i plătească 170.000 lei/an cu titlu de folos de tras pentru perioada 2005-2008.
În motivare a arătat că este proprietarul acestor imobile pe care pârâta le exploatează prin valorificarea balastului și fără a plăti nicio despăgubire. În drept invocă art. 480 Cod civ.
Prin precizare de acțiune reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la 312.000 lei cu titlu cu titlu de despăgubiri pentru exploatarea terenului.
Prin sentința civilă nr. 712/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiua fost admisă acțiunea reclamantului fiind obligată pârâta să-i lase în deplină proprietate și posesie imobilele, să-i plătească despăgubiri în cuantum de
-//-
312.000 lei și cheltuieli de judecată de 18.311 lei. Pârâta a fost obligată, deasemenea, la 3286,16 lei cheltuieli de judecată către stat în baza art. 18 din OUG nr. 51/2008.
În considerentele sentinței s-a reținut că imobilele identificate ca tarlaua 36 nr. cadastral 884/1/ 15 de 10.000. și tarlaua 41 nr. cadastral 554/44 de 4800. sunt înscrise în titlu de proprietate 1951/17 din 18.08.1996 (10).
Aceste imobile sunt proprietatea exclusivă a reclamantului așa cum rezultă din certificatul de moștenitor nr.120 din 6.09.2004 și actul de partaj succesoral autentificat sub nr. 1509/6.09.2004.
Așa cum rezultă din expertiza topografică efectuată de expert (128 și următoarele) ambele imobile se află în zona ce va deveni lacul de acumulare al hidrocentralei proiectate a se construi pe râul O, în zona cuprinsă între digurile de contur ale acumulării, diguri ce se află în prezent în construcție.
Beneficiarul hidrocentralei ce se construiește este pârâta - Sucursala Sibiu care a contractat lucrarea de construire a digurilor cu
În vederea edificării acestor diguri, pe terenurile reclamantului s-au efectuat excavații pentru extragerea balastului necesar.
Pârâta a susținut la interogatoriu și în obiecțiunile la expertiză că nu efectuează nicio lucrare în zonă și că toate lucrările sunt efectuate de A.
Această susținere s-a reținut a fi contrazisă de celelalte probe administrate în cauză.
În primul rând, expertizele efectuate în cauză atestă că terenurile reclamantului sunt situate între digurile ce se construiesc pentru hidrocentrală și vor fi inundate, urmând a constitui lacul de acumulare.
Ori, așa cum pârâta a recunoscut și la interogatoriu și în obiecțiunile la expertiză, obiectivul ce se construiește în zonă, îi aparține pentru că este o societate producătoare de energie electrică.
În acest context, dacă pârâta a demarat acțiunile pentru o nouă hidrocentrală, după efectuarea proiectului și identificarea terenurilor afectate de construcție, trebuia să soluționeze, în primul rând și înainte de a începe orice lucrare pe terenul vreunui terț, situația juridică a acestor terenuri.
Dovada că pârâta a urmărit și dorit să achiziționeze terenurile reclamantului este și răspunsul la întrebarea nr. 8 din interogatoriu și adresele emise de pârâtă la 18.01.2007 și 14.09.2009 (136,137 dosar). Faptul că nu s-a ajuns la un acord asupra prețului nu-i dă dreptul pârâtei să exploateze aceste terenuri gratuit.
Începând exploatarea terenului, respectiv construcția hidrocentralei, fără a deține proprietatea asupra terenurilor sau fără acordul proprietarului, pârâta a încălcat grav dreptul de proprietate al reclamantului, astfel că în baza art.480 civ. a fost obligată să înceteze orice tulburare și să lase terenul în proprietatea și posesia reclamantului.
Încălcarea dreptului de proprietate al unei persoane reprezintă o atingere gravă sancționată de Constituție și de art.1 din Protocolul adițional nr. l la CEDO.
În practica sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că înstrăinarea (sau în speța noastră exploatarea până la pierderea valorii bunului, care echivalează cu o dispoziție asupra bunului respectiv) unui bun al altuia reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate așa cum a fost definit de convenție (cauzele, și Gros contra României).
Pentru toate aceste motive s-a admis acțiunea în revendicare.
În ceea ce privește despăgubirile, conform art.998-999.civ. orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat a-l repara.
Acest text constituie temeiul răspunderii civile delictuale în dreptul civil român, iar pentru antrenarea acestei răspunderi trebuie îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:
Fapta pârâtei, constă în inițierea proiectului de construire a unei hidrocentrale pe terenuri care nu îi aparțineau, iar culpa sa rezidă în aceia că nu a reglementat situația juridică a acestor terenuri înainte de a începe construcția. Chiar dacă este vorba despre un obiectiv de interes național, interesul imediat îl are pârâta care va exploata acest obiectiv în scopul obținerii de profit. Terenurile reclamantului nu au fost declarate de utilitate publică pentru a se declanșa eventual procedura exproprierii, dar și în acest caz trebuia achitată o justă șiPREALABILĂdespăgubire.
Prejudiciul produs prin exploatarea ilicită rezultă din fotografiile efectuate și din cele două expertize care au arătat că de pe cele două terenuri s-a exploatat balast.
Experții au înlăturat din calcul masa vegetală care nu are utilitate practică și folosind prețul pentru un mc de balast (50 lei ) au calculat valoarea prejudiciului. Din acesta s-a dedus valoarea manoperei de exploatare (60%) și a rămas suma de 312.000 lei.
Din calculele experților rezultă că de pe fiecare teren s-au excavat câte 10500 c pământ, din care 5800 c pământ vegetal. Restul de 15.600 c îl reprezintă balastul obținut de pe ambele terenuri. Folosind un preț de 50 lei /mc obținem un preț de 780.000 lei, din care 40% reprezintă 312.000 lei. de excavare, de 60% din suma totală, a fost dedusă pentru că a fost suportată de constructorul angajat de pârâtă.
La plata acestei sume a fost obligată pârâta pentru că a folosit fără drept terenurile reclamantului, terenuri care au fost degradate substanțial, scăzându-li-se prețul de vânzare.
Pârâta a susținut că nici ea și nici constructorul, nu au valorificat acest balast, în sensul de a-l vinde și a obține profit.
Chiar dacă această susținere este reală, reclamanta tot va fi obligată să plătească pentru că balastul a fost folosit pentru edificarea digurilor necesare hidrocentralei, ori, dacă nu s-ar fi folosit acest balast, pârâta ar fi trebuit să achiziționeze aceste materiale de pe piața liberă.
Nu se impunea efectuarea unei expertize agricole pentru stabilirea prejudiciului pentru că acela nu ar fi fost prejudiciul real suferit de reclamant și nici folosul real obținut de pârâtă din exproprierea terenului.
Ca urmare, s-a admis și cererea pentru acordare de despăgubiri.
În baza art. 274. pârâta a fost obligată să plătească reclamantului și cheltuielile de judecată în sumă de 18311 lei reprezentând taxe judiciare de timbru și onorariu experților.
În plus, în baza art. 18 din OUG 51/2008 a fost obligată să plătească și 3286,16 lei cheltuieli de judecată către stat, respectiv taxa judiciară de timbru de care a fost scutit inițial reclamantul.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta B - Sucursala Sibiu solicitând schimbarea în tot a acesteia pentru nelegalitate și netemeinicie.
În expunerea de motive de apel se arată că terenurile se află în zona ce va deveni lacul de acumulare al hidrocentralei, în zona cuprinsă între digurile de contur aflate în prezent în construcție. Acestea nu sunt ocupate de apelantă, digul edificat nefiind amplasat pe acestea și nu se află în posesia societății pârâte.
Precizează că va finaliza construcția la finele anului 2010 și că pentru acest obiectiv hidroenergetic a demarat soluționarea situației juridice a terenurilor, urmând ca terenurile pentru care prețul oferit nu a fost acceptat de către proprietari să facă obiectul exproprierii pentru cauză de utilitate publică, procedură aflată în desfășurare și față de reclamant.
Consideră că în mod greșit s-a admis primul petit al acțiunii deoarece până în prezent reclamantului nu i-a fost luată nici posesia și nici proprietatea imobilului în litigiu.
Întrucât nu s-a dovedit ocuparea efectivă și totală a terenurilor de către societate, se susține că nu este justificată nici cererea de acordare de despăgubiri. Mai arată că nu s-a primit de către constructor acceptul de exploatare a terenurilor care nu sunt libere de sarcini iar faptul că acestea sunt afectate nu incumbă societății pârâte.
În drept invocă disp. art. 282-298 Cod civ.
Prin întâmpinarea formulată în cauză intimatul a invocat excepția netimbrării apelului. Pe fond a solicitat respingerea acestuia întrucât probele dosarului dovedesc faptul posesiei nelegale și fără vreun titlu al apelantei asupra terenurilor proprietatea sa, iar constructorul apelantei nu interesează în cauză atâta timp cât există natura contractuală de executare a unei lucrări în care beneficiarul este pârâta apelantă care a început executarea proiectului înainte de reglementarea situației juridice a terenului și au interes imediat de a exploata obiectivul ce se va realiza.
Verificând sentința atacată prin prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele:
Expertiza efectuată în fața instanței de fond relevă faptul că imobilele proprietatea reclamantului sunt situate între digurile ce se construiesc pentru hidrocentrala al cărei beneficiar este societatea pârâtă. Aceste terenuri vor fi inundate urmând a construi lacul de acumulare.
Din adresa nr. 9518/14.09.2007 emisă de pârâtă rezultă că aceasta a intenționat să achiziționeze terenurile reclamantului comunicându-i că acestea vor fi afectate definitiv de amenajarea hidrocentralei a cărei beneficiară este societatea pârâtă. În prezent cu privire la terenurile ce vor fi afectate de amenajarea, inclusiv cu privire la cele ale reclamantului, s-a demarat procedura exproprierii pentru cauză de utilitate publică așa cum rezultă din documentația depusă în apel d e către societatea pârâtă, aspect necontestat de reclamant.
Rezultă astfel din probele dosarului că terenurile reclamantului sunt afectate de lucrările a cărei beneficiară este pârâta și tot societatea pârâtă este cea care face demersuri pentru exproprierea acestora. În aceste condiții este evident că pârâta este cea care are în posesie imobilele reclamantului fiind lipsită de orice relevanță în cauză împrejurarea că lucrările de exploatare în zonă sunt efectuate de (constructorul).
Este de necontestat faptul că reclamantul este proprietar al imobilelor în discuție însă, în condițiile în care s-a probat că terenurile fac obiectul unei proceduri de expropriere pentru cauză de utilitate publică și că pe viitor vor fi acoperite în întregime de apele lacului de acumulare, Curtea apreciază că nu se justifică readucerea imobilelor în posesia reclamantului. În consecință, capătul de cerere vizând revendicarea imobilelor se impune a fi respins deoarece situația juridică a terenului va fi reglementată în conformitate cu legislația aplicabilă în materia exproprierilor pentru cauză de utilitate publică. Sub acest aspect apelul societății se reține a fi fondat.
În privința despăgubirilor acordate de prima instanță însă, criticile apelantei sunt nefondate.
Prin cele două rapoarte de expertiză întocmite în fața instanței de fond s-a stabilit faptul că de pe terenurile reclamantului s-a exploatat balast folosit de către pârâtă pentru lucrările de amenajare a cărei beneficiară este. Raportat la starea de fapt evidențiată de probele dosarului, Curtea apreciază că în mod corect s-a reținut de către prima instanță îndeplinirea cerințelor art. 998-999 Cod civ.
Față de considerentele expuse, reținând întemeiat apelul pârâtei în limitele și pentru motivele arătate mai sus, Curtea, în temeiul art. 296 Cod pr. civ. va admite apelul și va schimba în parte sentința atacată în sensul respingerii capătului de cerere vizând lăsarea în deplină proprietate și posesie a imobilelor terenuri. Fiind respins acest capăt de cerere se impune și schimbarea cuantumului cheltuielilor de judecată acordate de tribunal în sensul înlăturării sumei reprezentând taxa judiciară de timbru aferentă capătului de cerere vizând revendicarea.
În consecință, cheltuielile de judecată pe care pârâta le datorează la fond vor fi stabilite la suma de 5500 lei.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
(continuarea deciziei civile 18/A/2010 dată în dosar -)
În baza art. 274 Cod pr. civ. intimatul va fi obligat să plătească apelantei suma de 3555,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru achitată în apel aferentă capătului de cerere respins ca urmare a admiterii apelului.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâta B - Sucursala Sibiu împotriva sentinței civile nr. 712/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- și în consecință:
Schimbă în parte sentința atacată în sensul că respinge capătul de cerere vizând lăsarea în deplină proprietate și posesie a imobilelor terenuri în litigiu și stabilește la suma de 5500 lei cheltuieli de judecată pe care pârâta trebuie să le plătească reclamantului la fond.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Obligă pe intimatul să plătească apelantei suma de 3555,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 12.02.2010.
Președinte, - - | Judecător, - - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehn. 5 ex/18.03.2010
-
Președinte:Daniela MărgineanJudecători:Daniela Mărginean, Cristina Gheorghina Nicoară
