Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 180/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 180/2008
Ședința publică din 29 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioan Truță
JUDECĂTOR 2: Carla Maria Cojocaru
JUDECĂTOR 3: Anca Neamțiu președinte secție
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de către reclamantul împotriva deciziei civile nr. 13/A din 25 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar cu nr. unic - având ca obiect revendicare imobiliară, în contradictoriu cu pârâții intimați STATUL ROMÂN PRIN CONSILIUL JUDETEAN A, CONSILIUL LOCAL S, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI S și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic pentru intimații Consiliul local S și Primăria municipiului S, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul este motivat, scutit de taxă, și a fost amânat de la termenul anterior pentru comunicarea întâmpinării cu recurentul.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în apărare.
Consilier juridic pentru intimații Consiliul local S și Primăria municipiului S solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârilor pronunțate ca fiind temeinice și legale. În continuare susține motivele de respingere invocate în întâmpinare arătând în esență, că în mod corect a fost respinsă acțiunea reclamantului ca inadmisibilă, întrucât a fost formulată pe drept comun deși avea la îndemână legea specială de care a și uzat formulând notificare, care a fost respinsă pe motiv de tardivitate. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei S sub nr- reclamantul a chemat în judecată pe pârâții STATUL ROMÂN prin Consiliul Local S, Consiliul Județean A, Primăria Mun. S și Ministerul Finanțelor Publice, solicitând pronunțarea unei sentințe prin care:
- să se constate că Statul Român a preluat în mod abuziv cota de din imobilul înscris în CF 10302 S, nr. top 434/2/2/XVII și cota de din 5/100 părți din terenul înscris în cf colectivă nr. 10285 S, nr. top 434/2/2
- să se constate nulitatea trecerii imobilului în favoarea statului fără titlu valabil
- să se constate nulitatea deciziei nr. 271/27.06.1989 a Consiliului Popular al Jud. A - Comitetul executiv
- să i se recunoască dreptul de proprietate asupra acestei cote
- să se dispună anularea încheierii de întabulare nr. 1968/1989 și revenirea la situația anterioară de carte funciară
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că prin sentința penală nr. 2415/1987 a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei, cota de din imobilul în litigiu fiind preluată de stat în temeiul Decretului 223/1974, sens în care s-a emis Decizia 271/1989 a Consiliului Popular al Jud.
În drept s-au invocat art. 481 cod civil, art. 2 lit. h din Legea 10/2001.
Prin sentința civilă nr. 587/2006 Judecătoria Sar espins acțiunea reclamantului, reținând în esență că, în mod incontestabil imobilul în litigiu face obiectul Legii 10/2001, fiind inițiată de altfel de către reclamant procedura prealabilă prevăzută de această lege, aspect ce rezultă din notificarea depusă la fila 60 din dosar și din dispoziția nr. 2984/24.10.2006 emisă de Primarul Mun. S ( 71). Instanța a reținut că reclamantul a avut la îndemână legea specială de reparație care reglementează restituirea imobilelor de natura celui în cauză, astfel că acțiunea fundamentată pe reglementări legale de drept comun fost considerată inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe reclamantul a declarat apel, solicitând desființarea acesteia, față de disp. art. 51 din Legea 10/2001 care îi dă posibilitatea de a se adresa instanței de judecată sau de a urma procedura prealabilă prevăzută de legea specială.
S-au invocat în drept art. 24 din Constituție și art. 51 din Legea 10/2001.
Prin Decizia civilă nr. 13/A/2008 Tribunalul Alba a respins apelul reclamantului, reținând, în esență că, odată cu intrarea în vigoare a Legii 10/2001, acțiunile în revendicare întemeiate pe dreptul comun au devenit inadmisibile.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul care a solicitat modificarea deciziei Tribunalului și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, invocând în drept art. 304 pct. 7, 8 și 9 cod pr. civilă.
În expunerea de motive s-a arătat că instanțele de fond au soluționat acțiunea prin admiterea excepției inadmisibilității acesteia, însă nu s-au pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere, limitându-se doar la unul din petitele acțiunii ca și cum ar fi fost o cerere unică și pe care l-au considerat, pe cale de excepție, ca inadmisibil.
De asemenea, arată recurentul, instanțele au încălcat și dispozițiile art. 6 alin. 2 din Legea 213/1998 care prevăd posibilitatea revendicării de către foștii proprietari a imobilelor preluate de stat fără titlu valabil în condițiile în care a invocat prin acțiune că dobândirea imobilului de către stat s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale, situație în care foștilor proprietari le era deschisă calea acțiunii în revendicare prevăzută de dreptul comun.
Intimații Consiliul Local al Mun. S și Primăria S au depus la dosar întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei Tribunalului ca fiind legală și temeinică.
Analizând legalitatea și temeinicia deciziei pronunțate, prin prisma criticilor formulate Curtea constată că recursul de față este parțial fondat și urmează a fi admis în următoarele limite:
Reclamantul a sesizat instanța de fond cu o acțiune având 5 capete de cerere, primele trei având ca obiect constatarea nevalabilității titlului statului, respectiv preluarea abuzivă a imobilului în litigiu, iar ultimele două capete de cerere vizând, într-adevăr revendicarea imobilului și restabilirea situației anterioare de carte funciară.
Instanța de fond s-a limitat să constate că reclamantul avea la dispoziție legea specială 10/2001, astfel că, față de prevederile art. 6 alin. 2 din Legea 213/1998, imobilul făcea obiectul acestei legi speciale de reparație, împrejurare față de care acțiunea în revendicare pe calea dreptului comun este inadmisibilă.
Această concluzie la care a ajuns instanța de fond este legală și temeinică și în concordanță cu practica judecătorească în materie, inclusiv cu practica constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel că în mod corect a fost respins acest capăt de cerere ca inadmisibil și în mod corect s-a pronunțat și instanța de apel asupra acestui petit.
Prin urmare, sub acest aspect cele două hotărâri judecătorești sunt legale și temeinice și nu se impune reformarea lor, împrejurare față de care acest motiv de recurs va fi respins ca nefondat.
Pe de altă parte, Curtea apreciază ca fiind întemeiat motivul de recurs privind nepronunțarea instanțelor de fond asupra tuturor capetelor de cerere, neanalizarea tuturor problemelor supuse dezbaterii părților, respectiv neanalizarea valabilității titlului statului.
Potrivit principiului disponibilității procesului civil și art. 129 alin. 6 cod pr. civilă, instanțele sunt datoare să se pronunțe asupra tuturor capetelor de cerere supuse dezbaterii părților. Or, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra capetelor de cerere referitoare la preluarea abuzivă a imobilului în litigiu de către Statul Român, asupra valabilității titlului statului, și implicit, asupra nulității deciziei 271/27.06.1989 a Consiliului Popular al Jud. A - Comitetul Executiv. Aceste capete de cerere nu au legătură cu acțiunea în revendicare a aceluiași imobil și pot fi și trebuie să fie analizate separat de acțiunea în revendicare, întrucât nu sunt întemeiate pe disp. art. 481 cod civil, ci pe disp. art. 2 lit. h din Legea 10/2001.
Așa fiind Curtea concluzionează că cele două instanțe au soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului în sensul că nu s-au pronunțat pe toate capetele de cerere, împrejurare care atrage casarea hotărârii în temeiul art. 312 alin. 5 cod pr. civilă.
Pentru cele ce preced, în baza art. 312 alin. 5 cod pr. civilă, Curtea va admite recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr.13/A/2008 pronunțată de Tribunalul Alba și în consecință va modifica decizia atacată în sensul că va admite apelul declarat de reclamant împotriva sentinței civile 587/2006 pronunțată de Judecătoria S, pe care o casează și va trimite cauza pentru rejudecare numai sub aspectul analizării modalității de preluare a imobilului de Statul Român.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr.13/A/2008 pronunțată de Tribunalul Alba și în consecință:
Modifică decizia atacată în sensul că admite apelul declarat de reclamant împotriva sentinței civile 587/2006 pronunțată de Judecătoria S, pe care o casează și trimite cauza pentru rejudecare sub aspectul analizării modalității de preluare a imobilului de Statul Român.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29 Mai 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehnored. 2 ex./ 19.06.2008
Jud..,
Jud. fond
Președinte:Ioan TruțăJudecători:Ioan Truță, Carla Maria Cojocaru, Anca Neamțiu
