Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 188/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 188/
Ședința publică de la 20 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anica Ioan
JUDECĂTOR 2: Luminita Cristea
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de
Procuror
-.-.-.-.-.-.-
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor civile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI și de pârâtul STATUL ROMÂN - PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B,cu sediul în B,-,sector 5,împotriva sentinței civile nr.28 din 08 ianuarie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL GALAȚI,în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect pretenții.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 20 mai 2009 și s-au consemnat în încheierea din acea zi,când,instanța având nevoie de pentru deliberare,a amânat pronunțarea cauzei la data de 26 mai 2009 și apoi pentru astăzi 28 mai 2009,când a pronunțat prezenta.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Din actele și lucrările dosarului rezultă următoarele:
Prin sentința civilă nr.28/08.01.2009 TRIBUNALUL GALAȚIa admis acțiunea formulată de reclamantul și a obligat pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice B la plata sumei de 2.000.000 EURO,cu titlu de daune morale către reclamant.
Pentru a se pronunța astfel,prima instanță a reținut că reclamantul a solicitat daune morale de la Statul Român deoarece în anul 1954 fost condamnat la 1 an și 6 luni închisoare pentru complicitate la delictul prev.și ped.de art.325 lit."c" Cod penal, reținându-se că în anul 1953 păzit pe numitul G să nu fie prins în ce lipea afișe cu caracter subversiv.
Această hotărâre a rămas definitivă prin decizia civilă nr.1775/1954 a Tribunalului Militar pentru Unități MAI.
În timpul detenției a fost abuzat fizic, torturat în moduri neomenești, neștiind când era zi sau noapte, a dormit pe un pat din beton fără saltea, numai cu fața în sus, pentru ca lumina becului să-i bată în, altfel nu avea voie.
Era luat ore în șir la așa zisele "anchete", neștiind dacă avea să se mai întoarcă.
După trei luni a fost transferat la închisoarea Jilava, într-o cameră de aproximativ 60. unde erau aproape 70 de deținuți, "adevărate cadavre vii".
Erau trei nivele de paturi comune, numite "priciuri", acoperite cu rogojine.
Reclamantul a dormit pe ciment, până să se elibereze un loc în pat. care le era adusă, era compusă practic din apă, două, trei frunze de varză și o felie de pâine.
Erau scoși la plimbare J de oră în fiecare zi și plimbați în șir indian fără a avea voie să-și vorbească. Nevoile fiziologice și le făceau cu toții în aceeași cameră în care dormeau. La baie aveau dreptul o singură dată pe săptămână, la duș, doar 5 minute, altfel erau nevoiți să iasă cu săpunul pe corp, neclătiți.
Condițiile inumane în care a fost nevoit să trăiască în tot acest, au dus în la o stare precară de sănătate, fapt care l-a determinat să promoveze prezenta cerere.
Prin această condamnare consideră că a fost grav prejudiciat, că i-a fost în mod flagrant încălcat dreptul personal la libertate, i-au fost influențate relațiile sociale, respectiv de onoare, reputație, relațiile sociale cu prietenii apropiați, vătămări care își găsesc expresia cea mai tipică în durerea morală încercată.
A considerat că instanța sesizată cu repararea prejudiciului nepatrinonial trebuie să încerce să stabilească o sumă necesară nu atât pentru a repune victima într-o situație similară cu cea avută anterior, cât de a-i procura satisfacții de ordin moral susceptibile de a înlocui valoarea de care a fost privat.
A solicitat a se avea în vedere că atunci când a fost încarcerat, avea doar 18 ani, iar perioada cât a fost privat de libertate a fost destul de lungă, împrejurarea că în comunitatea din care făcea parte, i-a fost afectată reputația, iar prin condamnarea abuzivă a fost supus la suferințe fizice și psihice, i-a fost știrbită onoarea, demnitatea, îngrădită libertatea, fiind lipsit de posibilitatea de a-și continua viața în mod normal și de a obține venituri corespunzătoare.
A considerat, de asemenea, că a fost persecutat politic în mod abuziv și că atât imaginea cât și sănătatea i-au fost afectate ireversibil.
În dreptreclamantul a invocat prevederile art. 998 Cod civil, art. 8 CEDO,art. 48 alin. 3 din Constituția României precum și art. 504 din Codul d e procedură civilă.
Pârâtul,deși legal citat, nu a depus la dosar întâmpinare.
Din analiza făcută de TRIBUNALUL GALAȚIs -a reținut următoarea situație:
Prin sentința nr. 31/54 pronunțată de Tribunalul Militar Teritorial B în dosar nr-2392/1953 rămasă definitivă prin respingerea recursului, conform Deciziei nr. 1775/54 pronunțată de Tribunalul Militar București în dosar nr. 1057/1954, reclamantul a fost condamnat la o pedeapsă de 1(un) an și 6(șase) luni închisoare cu privare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii de "complicitate la del. de deținere de publicații interzise pp de art. 121 corob. Cu 123 și 325 lit. c Cod penal prin schimbarea de calificare în uneltire contra ordinii sociale".
Executării pedepsei a început la data de 7 august 1953 când condamnatul avea 19 ani și a fost eliberat la data de 1 februarie 1955.
Din înscrisurile depuse la dosar și eliberate de, a rezultat că reclamantul,avea un dosar de urmărire informativă și după ispășirea pedepsei,fiind foarte greu angajat, doar ca muncitor necalificat deși urmase o școală profesională în meseria de.
Până în anul 1973 nu a fost primit la nici o școală sau curs pentru a se califica.
de 18 ani nu a putut ocupa un post potrivit calificării sale, chiar și pentru motivul că nu era membru
Datorită situației sale, familia a avut de suferit, respectiv părinții și cei trei frați cărora li s-a înscenat proces penal pentru speculă, necazuri la serviciu.
În prezent este foarte bolnav și reclamantul, având pensia redusă, nu se poate trata, neavând mijloace materiale.
A rezultat că prin condamnarea sa și consecințele suportate de-a lungul vieții, au cauzat reclamantului un prejudiciu nepatrimonial ce a constat în consecințe deosebit de grave, neevaluabile în bani, ce au rezultat din atingerile și încălcările dreptului personal nepatrimonial la libertate, cu consecința inclusiv a unor inconveniente de ordin fizic, datorate pierderii confortului, fiind afectate totodată în mod implicit acele atribute ale persoanei,care influențează relațiile sociale. Lipsirea de libertate a produs consecințe și în planul vieții private și profesionale a persoanei condamnate din motive politice, inclusiv după momentul eliberării, fiindu-i afectate datorită condițiilor istorice anterioare anului 1989 viața familială, imaginea și chiar sursele de venit.
Fiind întrunite elementele răspunderii civile instituite de art. 504 Cod procedură penală și art. 48 alin. 3 din Constituție, se impune repararea integrală de către stat a pagubei suferite, ceea ce presupune în principiu, înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale acesteia, în scopul repunerii,pe cât posibil,în situația anterioară a victimei.
Este adevărat că nu există un sistem care să repare pe deplin daunele morale constând în dureri fizice și psihice, întrucât plata unei sume de bani abia dacă poate aduce victimei unele alinări și satisfacții. În materia daunelor morale, principiul reparării integrale a prejudiciului, nu poate avea decât un caracter aproximativ, fapt explicabil în raport de natura neecvonomică a respectivelor daune, imposibil de a fi echivalate bănește. În schimb, se poate acorda victimei o indemnizație cu caracter compensatoriu,tinzând la oferirea unui echivalent care, prin excelență,poate fi o sumă de bani, care să îi permită reclamantului, prin anumite avantaje, rezultatul dezagreabil al faptei ilicite. De aceea, ceea ce trebuie evaluat, este despăgubirea care vine să compenseze prejudiciul, nu prejudiciul ca atare.
Din acest motiv, instanța sesizată cu repararea prejudiciului nepatrimonial, trebuie să încerce să stabilească o sumă necesară nu atât pentru a repune victima într-o situație similară cu cea avută anterior,cât de a-i procura satisfacții de ordin moral susceptibile dea înlocui valoarea de care a fost privat.
echitabilă cuprinde două componente și anume: reparația daunelor materiale și o compensație acordată pentru prejudiciul moral. Dat fiind că în speță, în privința prejudiciului moral se remarcă faptul că acesta nu poate fi disociat de cel material, întrucât au condiții cauzale asemănătoare, Tribunalul a apreciat că se impune stabilirea unei despăgubiri globale, fără a distinge între cele două feluri de prejudiciu.
Recunoașterea unui drept de despăgubire nu se poate explica decât prin voința de a oferi o satisfacție care poate contrabalansa efectul vătămării și fără ca această satisfacție să aibă o reală corespondență cu prejudiciul, astfel ca la cuantificarea sumei, accentul trebuie pus pe importanța prejudiciului din punct de vedere al victimei.
Este de netăgăduit că orice arestare și inculpare pe nedrept produce celor în cauză, suferințe pe plan moral, social și profesional, că astfel de măsuri lezează demnitatea și onoarea, libertatea individuală, dreptul personal nepatrimoniale ocrotite de lege și ca, din acest punct de vedere,le produce un prejudiciu moral care justifică acordarea unei compensații materiale. La stabilirea cuantumului s- avut în vedere însă și concret viața celui în cauză, acesta fiind arestat la 19 ani, perioada cât a fost privat de libertate, împrejurarea că în comunitatea din care făcea parte, i-a fost știrbită onoarea, demnitatea și i-a fost îngrădită în mod abuziv,libertatea.
Față de aceste considerente, reținând că cererea reclamantului de acordare a daunelor morale este întemeiată,însă la stabilirea întinderii acestora avându-se în vedere consecințele negative suferite,pe plan fizic și psihic, importanța valorilor morale lezate,măsura în care au fost lezate aceste valori,intensitatea cu care au fost percepute, consecințele vătămării de către victimă, Tribunalul a apreciat cuantumul sumei solicitate ca fiind justificat.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL GALAȚI și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice B,reprezentat prin DGFP
În apelul lor,atât Parchetul cât și Statul Român au criticat sentința ca nelegală pentru că în mod greșit Tribunalul a apreciat că sunt întrunite elementele răspunderii civile prev.de art.504 Cod procedură penală și nu a verificat termenul de prescripție al acțiunii,care era depășit.
Apelurile declarate sunt întemeiate.
Atât la fond (încheierea din 11.12.2008 - fila 103-) cât și în concluziile orale din apel,reclamantul prin apărător a precizat că temeiul juridic al acțiunii formulate este art.504 Cod procedură penală și art.48 din Constituția României.
Raportat la acest temei de drept,acțiunea de față este inadmisibilă, deoarece nu întrunește cerințele acestui articol, dat fiind că nu există o hotărâre judecătorească definitivă,dată în rejudecarea cauzei penale în care reclamantul a fost condamnat,prin care să se stabilească inexistența faptelor penale sau nesăvârșirea acestora de către reclamant.
Admisibilitatea acțiunii civile în antrenarea răspunderii statului pentru prejudiciile cauzate prin condamnarea pe nedrept,reglementată de art.504 alin.1 Cod procedură penală și bazată pe prevederile art.48 alin.3 din Constituția României,este condiționată de existența unei hotărâri definitive dată în urma rejudecării cauzei penale,prin care s-a stabilit că persoana condamnată nu a săvârșit fapta imputată ori că acea faptă nu există.
Asemenea hotărâre nu există în cauza de față,astfel că acțiunea în plata de despăgubiri civile în temeiul art.504 Cod procedură penală,nu poate fi primită.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelurile civile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI și de pârâtul STATUL ROMÂN - PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B,cu sediul în B,-,sector 5,împotriva sentinței civile nr.28 din 08 ianuarie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL GALAȚI,în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect pretenții.
Schimbă sentința civilă nr.28 din 08 ianuarie 2009 Tribunalului Galați și în rejudecare respinge acțiunea ca inadmisibilă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința nepublică de la 28 Mai 2009.
Președinte, - - | Judecător, - |
Grefier, - - |
: - -/29.05.2009
: /15.06.2009
5 ex.
FOND:
Președinte:Anica IoanJudecători:Anica Ioan, Luminita Cristea
