Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 197/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ nr.197
Ședința publică din 30 iunie 2009
PREȘEDINTE: Rujița Rambu
JUDECĂTOR 2: Florin Șuiu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul formulat de reclamantul apelant împotriva deciziei civile nr. 512 din 30.01.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI L și STATUL ROMÂN REPREZENTAT PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Apelul a fost declarat în termen și este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 24.06.2009,când pronunțarea a fost amânată pentru termenul de azi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
După pronunțare s-a depus la dosar prin registratura instanței, la data de 02.07.2009, concluziile scrise formulate de către pârâtul intimat Consiliul Local al Municipiului
CURTEA
Deliberând, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- la Judecătoria Lugoj, reclamantul a solicitat obligarea pârâților Consiliul Local al Municipiului L și Statul Român reprezentat prin Ministerul Economiei și Finanțelor B la plata sumei de 300.000 dolari reprezentând despăgubiri pentru degradarea imobilului proprietatea sa situat în L,-, jud.T, înscris în CF 1521 Român, nr.top 6651-6652/a/1.
În motivare a invocat că imobilul a fost preluat de Statul Român în baza Decretului 92/1950, dat în administrarea și închiriat unor persoane fizice; de la acea dată și până în prezent imobilul a fost degradat până la stadiul de prăbușire din culpa statului.
Prin decizia nr.3005/23.05.2006 dată de SC " 22" SA în baza Legii 10/2001, imobilul i-a fost restituit în natură.
În drept a invocat dispozițiile art.998-999.civ.
Pe cale de întâmpinare, Direcția Generală a Finanțelor Publice T în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor a invocat excepțiile netimbrării acțiunii, a necompetenței materiale a Judecătoriei Lugoj și, respectiv, a lipsei calității sale procesuale pasive și, pe fond, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii.
Tot pe cale de întâmpinare, pârâtul Consiliul Local al Municipiului Lai nvocat lipsa calității sale procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată.
Prin sentința civilă nr.1787/06.10.2008, Judecătoria Lugoja declinat competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș având în vedere cuantumul despăgubirilor solicitate raportat la dispozițiile art.2 pct.1 lit.b pr.civ.
Astfel investit, prin sentința civilă nr.512/PI/30.01.2009, tribunalul a respins cererea reclamantului.
Pentru a dispune astfel, instanța a avut în vedere că imobilul i-a fost restituit reclamantului în baza Legii 10/2001, în cuprinsul dispoziției de restituire menționându-se că imobilul se găsește într-o stare avansată de degradare potrivit procesului verbal de constatare a stării de fapt cu nr.8112/23.08.2002.
Art.41 al.1 din Legea 10/2001 consacră răspunderea deținătorului imobilului suspus restituirii în natură pentru distrugerile și degradările nemișcătorului, dar numai dacă acestea au fost cauzate după intrarea în vigoare a legii și până la momentul predării efective către persoana îndreptățită. Or, cum în cauză distrugerile s-au porodus anterior intrării în vigoare a Legii 10/2001, cererea reclamantului nu poate fi primită.
Împotriva sentinței a declarat apel nemotivat reclamantul care a criticat-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Examinând apelul prin prisma dispozițiilor art.292 al.2 pr.civ. art.295 al.1 pr.civ. văzând și dispozițiile legale ce vor fi mai jos arătate, instanța reține următoarele:
realității faptul că imobilul a fost restituit în natură în baza Legii 10/2001 către reclamant, la fel și împrejurarea că prin procesul-verbal 8112/23.08.2002 încheiat în baza art.42 al.2 din Legea 10/2001 (în forma în vigoare la acea dată) s-a constatat starea de degradare în care se găsea imobilul la data restituirii.
Nu se contestă nici interpretarea dată în primă instanță dispozițiilor art.41 al.1 din Legea 10/2001, interpretare potrivit cu care deținătorul imobilului este răspunzător pentru distrugerile și degradările cauzate imobilelor ce fac obiect al legii numai după intrarea în vigoare a acesteia și până în momentul predării efective către persoana îndreptățită.
Se observă, însă, că norma susmenționată reglementează limitativ situația recuperării pagubelor cauzate între cele două momente, cel al intrării în vigoare a legii și cel al predării efective către persoana îndreptățită.
Această reglementare, prevăzută în favoarea persoanelor îndreptățite în sensul Legii 10/2001, stabilește obligația legală a deținătorului imobilului în sensul despăgubirii fostului proprietar și are menirea de a-l determina pe deținător să manifeste diligență în folosirea imobilului notificat, pentru a evita obligarea sa la despăgubiri odată cu restituirea bunului.
Pe calea cererii de chemare în judecată, reclamantul nu a solicitat despăgubiri exclusiv în condițiile acestui text de lege ci, invocând faptul că de la data preluării imobilului în baza Decretului 223/1974 și până în prezent, acesta s-a degradat continuu, și-a întemeiat pretențiile pe dispozițiile art.998-999.civ. (filele 3-4 dosar Judecătoria Lugoj ), respectiv pe normele generale ce reglementează răspunderea civilă delictuală.
Contrar celor reținute de tribunal, nu rezultă din vreun înscris că degradările s-au produs numai anterior intrării în vigoare a Legii 10/2001 ci reclamantul a arătat (generic) că imobilul s-a degradat de la data preluării de către stat (31.07.1986- 19 dosar Judecătoria Lugoj ) și până în prezent (23.07.2008 - data introducerii cererii de chemare în judecată), iar în decizia nr.3005/23.05.2006 se menționează că imobilul se afla la data formulării cererii de restituire (deci ulterior intrării în vigoare a legii) într-o avansată stare de degradare (fila 5 dosar Judecătoria Lugoj ).
Rezultă, astfel, că reclamantul solicită despăgubiri pentru degradări afirmativ produse în perioade de timp supuse unor reglementări distincte: perioada anterior intrării în vigoare a Legii 10/2001 (supusă dispozițiilor art.998-999.civ.) și perioada cuprinsă între momentul în vigoare a legii și cel al predării efective a imobilului (supusă dispozițiilor art.41 al.1 din Legea 10/2001).
Reținând pentru a respinge cererea de chemare în judecată că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art.41 al.1 din legea 10/2001 fără a-și întemeia concluziile pe vreun mijloc de probă și în contradicție cu susținerile reclamantului și cu înscrisurile de la dosar, prima instanță nu a intrat în cercetarea fondului, pronunțând o sentință ce urmează a fi desființată cu trimitere spre rejudecare.
În rejudecare, instanța de trimitere va avea în vedere considerentele mai sus arătate și se va pronunța asupra excepțiilor invocate de pârâți.
Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor art.297 al.1 pr.civ. instanța va admite apelul declarat de reclamant împotriva sentinței civile nr.512/PI/30.01.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, va desființa sentința apelată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamant împotriva sentinței civile nr.512/PI/30.01.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Desființează sentința apelată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 30 iunie 2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red.FȘ/01.07.2009.
Tehnored.MM/5 ex/07.07.2009
Instanță fond: Tribunalul Timiș - jud.
Se comunică:
Reclamant apelant - - la av.Halas, nr.8,
jud.
Pârâți intimați - Consiliul Local al Municipiului L - L, P-ța - nr.4,
jud.
- Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor B - B,
Sector 5,-
Emis 3 comunicări
Președinte:Rujița RambuJudecători:Rujița Rambu, Florin Șuiu
