Jurisprudenta revendicare imobiliară. Încheierea /2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (2704/2008)
ROMANIA
CURTEA DE APEL
SECȚIA A III-A CIVILĂ
SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
ÎNCHEIERE
Ședinta publica de la 25.02.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Andreea Doris Tomescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Aurora Herold
JUDECĂTOR:
GREFIER:
Pe rol fiind soluționarea recursului (după casare) formulat de recurenții - pârâți, - și, împotriva deciziei civile nr. 79/A/23.01.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - reclamanți -, - și cu intimatul MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL.
Obiectul pricinii - revendicare și acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenții - pârâți, - și, prin apărător, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/18.02.2009, emisă de Baroul București - Cabinet Individual (pe care o depune), intimații - reclamanți -, - reprezentați de apărător, în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2009, emisă de Baroul București - Cabinet Individual (pe care o depune), intimatul - pârât MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL reprezentat de consilier juridic, în baza delegației pe care o depune.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul intimaților - reclamanți, în ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii în revendicare prin raportare la Decizia nr.33/2008, pronunțată în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, solicită respingerea excepției, ca neîntemeiată, având în vedere temeiul juridic al cererii - prevederile art.480 - 481 Cod Civil. Condițiile impuse de Legea nr.10/2001, privind acțiunile în revendicare, în sensul restituirii imobilului în natură, prin procedura administrativă, se referădoarla imobilele revendicate de la Statul Român și nu de la o persoană fizică.
Apărătorul recurenților - pârâți solicită respingerea excepției, ca neîntemeiată, în temeiul prevederilor Constituției României și ale Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Consilierul juridic al intimatului.- pârât Municipiul B Prin Primarul General solicită admiterea excepției inadmisibilității acțiunii în revendicare.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurenților - pârâți, - și, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea hotărârii recurate, cu menținerea sentinței de fond, față de următoarele considerente:
În opinia sa, decizia dată în calea de atac a recursului nu este legală, întrucât, procedura de citare a părților, pe care le reprezintă, nu a fost îndeplinită conform legii.
În cauză, a fost indicat un alt reprezentant legal, un alt domiciliu unde solicitase a se comunica toate actele de procedură, în urma revocării mandatului încheiat anterior acestui moment, situație în care, instanța trebuia să dispună citarea pârâților la actualul domiciliu procedural ales.
În acest sens, apreciază că dreptul la apărare le-a fost încălcat, fiind aplicabile astfel dispozițiile alin.1 pct.1 ale art.304 din Codul d e procedură civilă.
Apărătorul intimaților - reclamanți -, - solicită respingerea contestației în anulare, ca neîntemeiată, întrucât Tribunalul București, în mod corect a reținut întreaga situație de fapt.
Consilierul juridic al intimatului - pârât MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL solicită admiterea recursului cu menținerea sentinței pronunțate de Judecătoria Sectorului 2
CURTEA
Având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispozițiilor art.260 din Codul d e procedură civilă,
DISPUNE
Amână pronunțarea la 04.03.2009.
Pronunțată în ședința publică de la 25.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
--- - -- -
GREFIER
Dosar nr- (2704/2008)
ROMANIA
CURTEA DE APEL
SECȚIA A III-A CIVILĂ
SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ nr.436
Ședinta publica de la 04.03.2009
Curtea constituită din:
PRESEDINTE: - - - -
JUDECATOR: - - - - -
JUDECĂTOR:
GREFIER:
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului (după anulare) formulat de recurenții - pârâți, - și, împotriva deciziei civile nr. 79/A/23.01.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - reclamanți -, - și cu intimatul MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică de la 25.02.2009 fiind consemnate în încheierea de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie și pentru a da posibilitatea apelantei - reclamante să formuleze concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea la data de 04.03.2009 când, a decis următoarele:
CURTEA
Prin cererea formulată la data de 10.01.2007 pe rolul Judecătoriei sectorului 2 B și înregistrată sub nr-, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții G și Municipiul B solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nevalabilitatea titlului statului asupra apartamentului nr. 1 situat în B, Al. nr. 8, parter, sector 2 și să fie obligat pârâtul G a-i lăsa în deplină proprietate și liniștită posesie apartamentul sus menționat.
La termenul din 14.03.2007 reclamanții au formulat cerere modificatoare prin care au chemat în judecată pe pârâții, și, pentru a-i obliga să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie apartamentul nr. 1 situat în B, Al. nr. 8.
Prin sentința civilă nr. 2278/23.03.2007 Judecătoria sectorului 2 Baa dmis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților pe capătul de cerere privind revendicarea și excepția lipsei de interes pe capătul de cerere privind constatarea nevalabilității titlului statului.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în calitate de unic moștenitor al reclamantei și, în calitate de unic moștenitor al reclamantului, considerând nelegală și netemeinică hotărârea primei instanțe.
Prin decizia nr. 79/23.01.2008 Tribunalul București secția a IV a civilă a admis apelul, a desființat sentința apelată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții, și, susținând că decizia instanței de apel este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, conform art. 304 pct. 9. pr. civ.
O primă critică vizează greșita soluționare a excepției lipsei de interes pe primul capăt de cerere referitor la constatarea nevalabilității titlului statului, întrucât după intrarea în vigoare a legii 10/2001 se stipulează că " bunurile preluate de stat fără titlu valabil pot fi revendicate de foștii proprietari, dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparație". Cu toate acestea, în condițiile art. 51 din legea 10/2001, persoana îndreptățită se poate prevala de acțiunea legii vechi, dar numai în cazul acțiunilor în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii.
O altă critică referitoare la soluționarea acțiunii în revendicare și analizarea calității procesuale are în vedere aspectul referitor la neverificarea actelor de succesiune aflate la dosarul cauzei. Instanța de fond reține fără nici un temei motivarea conform căreia certificatul de moștenitor nr. 615/1992 anulează în parte sentința 10202/1999, ceea ce îi conferă lui calitatea de moștenitor după și. De altfel, are mai mulți moștenitori, aspect neanalizat de instanța de apel.
Prin decizia nr. 1517/3.11.2008 Curtea de Apel București secția a III a civilă a respins ca nefondat, recursul declarat de recurenții - pârâți, și împotriva deciziei civile nr. 79A din 23.01.2008 pronunțată de Tribunalul București secția a IV a civilă, în contradictoriu cu intimații - reclamanți, și cu intimatul - pârât Municipiul B prin Primar General.
Împotriva deciziei pronunțate de instanța de recurs, contestatorii, și, au formulat contestației în anulare în baza dispozițiilor art. 317 alin. 1 pct. 1. pr. civ, susținând că nu au fost legal citați pentru termenul când s-a judecat recursul.
Prin decizia nr. 79/14.01.2009 Curtea de Apel București secția a III civilă a admis contestația în anulare formulată de contestatorii, și, împotriva deciziei civile nr. 1517 din 03.11.2008 pronunțată de Curtea de Apel București secția a III a civilă, în contradictoriu cu intimații - reclamanți, și cu intimatul - pârât Municipiul B prin Primar General.
A anulat decizia 1517/3.11.2008 și a fixat termen pentru rejudecarea recursului la 25.02.2009 C4, cu citarea părților.
La termenul din data de 25.02.2009, recurenții au invocat excepția inadmisibilității acțiunii în revendicare formulată în cauză, în raport de decizia nr. 33/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, decizia prin care se statuează că " în vederea aplicării unitare a legii, Înalta Curte va stabili că legea specială înlătură aplicarea dreptului comun, fără ca pentru aceasta să fie nevoie ca principiul să fie încorporat în textul legii speciale și că aplicarea unor dispoziții ale legii speciale poate fi înlăturată dacă acestea contravin Convenției Europene a Drepturilor Omului".
Examinând cu prioritate excepția inadmisibilității acțiunii în revendicare, curtea constată că este nefondată pentru următoarele considerente.
Decizia nr. 33/2008 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii nu statuează, de principiu, că toate acțiunile în revendicare introduse după intrarea în vigoare a legii 10/2001 sunt inadmisibile, ci reglementează " problema raportului dintre legea 10/2001, ca lege specială și Codul civil, ca lege generală, precum și a raportului dintre legea internă și Convenția europeană a drepturilor omului, ratificată prin legea nr. 30/1994".
Se statuează că, prin dispozițiile sale, legea 10/2001 a suprimat, practic, posibilitatea recurgerii la dreptul comun în cazul ineficacității actelor de preluare a imobilelor naționalizate și, fără să diminueze accesul la justiție, a adus perfecționări sistemului reparator, subordonându-l totodată, controlului judecătoresc prin norme de procedură cu caracter special".
Pe de altă parte, se stabilește că, adoptarea unei reglementări speciale, derogatorii de la dreptul comun, cu consecința imposibilității utilizării unei reglementări anterioare, nu încalcă art. 6 din Convenție în situația în care calea oferită de legea specială pentru valorificarea dreptului pretins este efectivă. Faptul că această cale specială este sau nu una efectivă poate fi constatată printr- o analiză în concret a fiecărei cauze.
Prin urmare, recursul în interesul legii, nu stabilește, ca regulă generală, că acțiunile în revendicare promovate după intrarea în vigoare a legii 10/2001 sunt inadmisibile, ci impune, chiar, o analiză în concret a fiecărei cauze, ceea ce exclude inadmisibilitatea unei atare acțiuni. De altfel, recurenții sunt în eroare, întrucât confundă soluționarea pe fond a acțiunii în revendicare, prin aplicarea și a prevederilor legii 10/2001, cu inadmisibilitatea acțiunii în revendicare.
Legea 10/2001 conferă accesul liber la justiție numai în ceea ce privește deciziile care se iau în cadrul procedurii legii 10/2001, prin contestarea deciziei sau a dispoziției emise, inclusiv prin cenzurarea refuzului persoanei juridice de a emite decizia de soluționare a notificării, nu și în reglementarea raporturilor dintre fostul proprietar și cumpărătorul imobilului în baza legii 112/1995.
În acest din urmă caz, chiar recursul în interesul legii, stabilește că este necesar să se verifice, pe fond, în funcție de circumstanțele concrete ale cauzei, dacă reclamantul se poate prevala, de un bun în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional, dacă pârâtul nu are rândul său, un bun în sensul Convenției și, trebuie să li se asigure accesul la justiție, aceste aspecte urmând a fi verificate în cadrul acțiunii în revendicare.
În raport de aceste considerente, excepția inadmisibilității acțiunii în revendicare va fi respinsă ca neîntemeiată.
Pe fondul recursului, curtea constată că, primul motiv de recurs, deși este intitulat" excepția lipsei de interes", în realitate, din modalitatea de redactare rezultă că se invocă tot inadmisibilitatea acțiunii în revendicare după intrarea în vigoare a legii 10/2001 și, pentru considerentele arătate mai sus nu va fi primit.
Nici cel de-al doilea motiv de recurs referitor la soluționarea excepției lipsei calității procesuale active, nu poate fi primit, întrucât prin sentința civilă nr. 10202/1999 a Judecătoriei sectorului 2 B s-a anulat, în parte certificatul de moștenitor nr. 615/1992, cu privire la moștenitorii defunctei. În acest sens, s-a statuat că, în afară de și și, sunt moștenitori ai defunctei, ultimele două cu câte o cotă de din succesiune. Cât privește succesiunea rămasă de pe urma lui, aceasta a fost dezbătută prin certificatul de moștenitor nr. 615/1992, unica sa moștenitoare fiind, astfel că nu poate fi primită susținerea recurenților că ar fi mai mulți moștenitori.
Pentru aceste considerente în baza art. 312. pr. civ cu referire la art. 304 pct. 9. pr. civ. curtea respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii.
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenții-pârâți, - și, împotriva deciziei civile nr.79/A/23.01.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți -, - și cu intimatul MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - --- --
GREFIER,
Red.
. /
2 ex./25.03.2009
- Secția a IV-a Civ. -
-
*****
Președinte:Andreea Doris TomescuJudecători:Andreea Doris Tomescu, Ioana Aurora Herold
