Jurisprudenta revendicare imobiliară. Încheierea /2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU
CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 24.11.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mihaela Paraschiv
JUDECĂTOR 2: Silvia Pană
JUDECĂTOR 3: Antonela Cătălina
GREFIER -
Pe rol judecarea cererii de recurs formulată de recurentul-pârât MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL împotriva deciziei civile nr.96 din 23.01.2009 pronunțată de Tribunalul București -Secția a V-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-reclamanți G, și și intimații-pârâți CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI și PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B PRIN PRIMARUL GENERAL.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-pârât MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL prin consilier juridic, ce depune delegația la dosar, intimații-reclamanți G, și prin avocat ce depune la dosarul cauzei împuternicirea avocațială nr.882 din 01.08.2009, intimații-pârâți CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI și PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B PRIN PRIMARUL GENERAL prin consilier juridic, cu delegație la dosar.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Reprezentanții intimaților-reclamanți G, și depune la dosarul cauzei întâmpinare din care comunică un exemplar și reprezentantului legal al recurentului-pârât MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL, învederând totodată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat și solicită cuvântul pe cererea de recurs.
Reprezentantul legal al recurentului-pârât MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL învederează instanței că nu solicită termen să ia cunoștință de întâmpinarea formulată de intimaților-reclamanți. De asemenea, învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat și solicită cuvântul pe cererea de recurs.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Reprezentantul legal al recurentului-pârât MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat.
Reprezentanții intimaților-reclamanți G, și pune concluzii de respingere a recursului formulat de recurentul -pârât, pentru motivele invocate prin întâmpinarea depusă la dosar, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise,
DISPUNE
Amână pronunțarea pentru data de 30.11.2009, în cauza ce are ca obiect soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul-pârât MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL împotriva deciziei civile nr.96 din 23.01.2009 pronunțată de Tribunalul București -Secția a V-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-reclamanți G, și și intimații-pârâți CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI și PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B PRIN PRIMARUL GENERAL.
Dată în ședința publică de azi, 24.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
-
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU
CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 30.11.2009
CURTEA
Pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise,
DISPUNE
Amână pronunțarea pentru data de 08.12.2009, în cauza ce are ca obiect soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul-pârât MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL împotriva deciziei civile nr.96 din 23.01.2009 pronunțată de Tribunalul București -Secția a V-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-reclamanți G, și și intimații-pârâți CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI și PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B PRIN PRIMARUL GENERAL.
Dată în ședința publică de azi, 30.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
-
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU
CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 528.
Ședința publică de la 08.12.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - - -
JUDECĂTOR - - -
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol judecarea cererii de recurs formulată de recurentul-pârât MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL împotriva deciziei civile nr.96 din 23.01.2009 pronunțată de Tribunalul București -Secția a V-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-reclamanți G, și și intimații-pârâți CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI și PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B PRIN PRIMARUL GENERAL.
Dezbaterile pe fondul cererii de recurs au avut loc în ședința publică din data de 24.11.2009, când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie și când Curtea, având nevoie de timp pentru delibera și pentru da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 30.11.2009 iar apoi la 08.12.2009 - data pronunțării prezentei decizii civile.
CURTEA
Princerereaînregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 1 B la 04.05.2006 reclamanții G, au chemat în judecată pe pârâtul MUNICIPIUL B prin PRIMAR GENERAL, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună restituirea în natură a imobilului din B,-, sector 1 compus din suprafață de 250 mp și cota de din construcție, precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Prinsentința civilă nr.9859/21.06.2007, Judecătoria Sector 1 Baa dmis acțiunea, a dispus restituirea către reclamanți a cotei de din imobilul situat în B,-, sector 1, în suprafață totală de 500 mp și construcție, preluat abuziv prin decizia nr.569/13.06.1964 a SPR.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin decizia penală nr.721/11.07.1959, autorul reclamanților a fost condamnat la 5 ani închisoare corecțională, aplicându-i-se acestuia și măsura complementară a confiscării averii, astfel că imobilul situat în B,-, sector 1, trecut în cota de în proprietatea statului, că reclamanții sunt moștenitorii lui, iar imobilul a trecut în mod abuziv în proprietatea statului, întrucât potrivit art.6 din legea nr.213/1998, confiscarea averii era o măsură ce contravenea disp. art.12 din Constituția României din anul 1952, în vigoare la acea dată, în speță preluarea neavând ca obiectiv utilitatea publică și nici nu a operat o prealabilă despăgubire, întrucât condamnarea suferită de autorul reclamanților a fost pentru o faptă de drept comun, iar confiscarea nu a avut ca obiectiv acoperirea unei pagube produse prin infracțiune.
Această sentință a fost menținută prin decizia civilă nr.1673/07.12.2007 pronunțată de Tribunalul București Secția a III-a civilă, prin constatarea ca nul a apelului, formulat de pârât în temeiul art.133 rap. la art. 287 alin. 1 civ. tribunalul reținând că motivele de apel nu au fost semnate de către acesta până la prima zi de înfățișare.
În motivarea apelului s-a susținut că instanța de fond a dat o soluție greșită asupra cererii reclamanților, întrucât nu s-a ținut seama de faptul că imobilul nu a trecut abuziv în proprietatea statului, ci a fost preluat printr-o decizie penală, prin care s-a dispus confiscarea averii autorului reclamanților, această decizie reprezentând titlul statului asupra imobilului, decizia nr.569/13.06.1964 a SPR reprezentând doar un act administrativ declarativ de drepturi, dat în aplicarea hotărârii penale amintite.
Prin decizia nr.535/25.03.2008, Curtea de Apel Bucureștia admis recursul și acasatdecizia civilă nr.1673/07.12.2007 pronunțată de Tribunalul București Secția a III-a civilă, apelul fiind trimis spre rejudecare Tribunalului București, cu motivarea că instanța de apel trebuia să încunoștiințeze pe apelant în ce privește lipsa semnăturii, excepția de nulitate trebuind a fi discutată după această înștiințare, astfel că apelantul a fost lipsit de posibilitatea de a complini lipsa semnăturii motivelor de apel, fiind incidente disp. art. 105 alin.2 civ.
Rejudecând apelul, tribunalul a constatat că sunt nefondate criticile aduse sentinței de fond, întrucât deși imobilul a fost trecut în proprietatea statului urmare a pronunțării unei decizii penale de condamnare, din conținutul acestei hotărâri rezultă că măsura complementară de confiscare a averii s-a aplicat inculpaților și, condamnați prin aceeași sentință penală nr.342/5 mai 1959 (fila 99 dosar fond), pentru autorul reclamanților nefiind dispusă această măsură, astfel că imobilul a trecut în proprietatea statului fără titlu, hotărârea penală amintită neputând constitui titlu pentru preluarea imobilului, așa cum greșit susține apelanta.
Constatând că instanța de fond a făcut o corectă apreciere asupra situației de fapt, la care a aplicat în mod corect normele legale incidente, prinDecizia Civilă nr. 96 din 23 ianuarie 2009, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a respins ca nefondat apelul formulat de pârâtul MUNICIPIUL B prin PRIMAR GENERAL, împotriva sentinței civile nr. 9859/21.06.2007, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 B în contradictoriu cu intimații G, și CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI.
La data de 6.03.2009 Municipiul B reprezentat de Primarul General a formulatrecursmpotriva deciziei civile anterior menționată, invocând motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. în sensul că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Recurentul consideră că instanța de judecată a reținut în mod greșit faptul că imobilul în litigiu a trecut în proprietatea statului fără titlu valabil, întrucât hotărârea penală 342/05.05.1959 nu poate constitui titlu pentru preluarea imobilului, deoarece prin Decizia penală nr.721/11.07.1959 a Tribunalului, Colegiul V, s-a dispus confiscarea totală a averii autorului reclamanților din prezenta acțiune, astfel că acest imobil (respectiv cota de din acesta) a trecut în proprietatea statului prin hotărârea judecătorească mai sus menționată, aceasta reprezentând titlu valabil de preluare în proprietatea statului a cotei de din imobilul situat în B,- sector 1.
Pe cale de consecință, decizia dată în apel este neîntemeiată, atâta timp cât exista un titlu valabil de preluare în proprietatea statului.
La termenul de judecată din data de 24 noiembrie 2009, intimații-reclamanți au formulat și depus la dosar întâmpinare, prin care au solicitat instanței să respingă ca nefondat recursul, motivat de faptul că instanțele de fond au reținut în mod legal că măsura confiscării totale a averii contravenea dispozițiilor art. 12 din Constituția din 1952 în vigoare la acea dată, ce ocroteau dreptul de proprietate privată, precum și faptul că această măsură contravenea tratatelor internaționale la care România era parte.
Analizând criticile formulate, care se încadrează în motivul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea constată că pot fi primite, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 2 alin. 1 lit. b din Legea 20/2001, prin imobile preluate în mod abuziv se înțelege "imobilele preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotărâri judecătorești de condamnare pentru infracțiuni de natură politică, prevăzute de legislația penală, săvârșite ca manifestare a opoziției față de sistemul totalitar comunist".
Ca atare, nu fac obiectul acestei legi de reparație, imobilele care au fost preluate de stat prin confiscarea averii, dispusă ca pedeapsă complementară, prin hotărâri judecătorești penale de condamnare pentru alte infracțiuni decât cele menționate în articolul mai sus arătat, astfel cum s-a statuat și prin dispoz. art. 1 pct. 3 lit. c din HG nr. 250/2007.
Când măsura confiscării a fost dispusă pentru săvârșirea unor infracțiuni de drept comun, cererea formulată de persoane pretins îndreptățite la măsuri reparatorii, este neîntemeiată, întrucât imobilele confiscate nu cad în sfera de aplicare a legii 10/2001, instanța neavând abilitatea de a analiza legalitatea măsurii confiscării dispusă de instanța penală.
În cauza dedusă judecății, Curtea a constatat că instanța de fond și cea de apel nu au făcut o aplicare corectă a dispozițiilor legii de reparație.
Astfel, reclamanții-intimați, în justificarea caracterului abuziv al preluării invocă faptul că prin Decizia nr. 569/13.06.1964 a Comitetului executiv al Consiliului Popular al Raionului 30 imobilul proprietatea autorului lor -, a fost confiscat fără a i se acorda acestuia niciun fel de despăgubire.
Instanțele de fond trebuiau să verifice cu prioritate, dacă hotărârea penală prin care s-a dispus măsura confiscării averii acestuia, invocată de reclamanții-intimați în justificarea caracterului abuziv al preluării imobilului de către stat, se încadra sau nu în categoria celor prevăzute de art. 2 alin. 1 lit. b din Legea 10/2001.
Verificând mențiunile sentinței penale nr. 342 din 5 mai 1959 fostului Tribunal Popular al Raionului Roșie (fila 99 dosar fond), astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. 721 din 11 iulie 1959 fostului Tribunal al - Colegiul V (fila 93 dosar fond) s-a constatat că autorul reclamanților - a fost condamnat alături de alte persoane pentru săvârșirea unor infracțiuni de drept comun, dispunându-se față de acesta și pedeapsa complementară a confiscării totale a averii.
Prin urmare, instanțele de fond în mod greșit au statuat că imobilul confiscat prin hotărârea penală mai sus-menționată cade în sfera de reglementare a Legii 10/2001, întrucât autorul reclamanților nu a fost condamnat pentru o infracțiune de natură politică, ca manifestare a opoziției față de sistemul comunist, în sensul art. 2 alin. 1 lit. b din Legea nr. 10/2001, ci dimpotrivă pentru infracțiuni economice.
Așa fiind, Curtea a constatat că, în raport de limitele învestirii, instanța de fond și cea de apel, nu au aplicat corect dispozițiile legii autorilor menționate, caz în care critica de nelegalitate formulată de pârâtul Municipiul B prin Primarul General, întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, s-a dovedit a fi fondată.
Față de considerentele de fapt și de drept expuse în precedent, Curtea a constatat că recursul dedus judecății s-a dovedit a fi fondat, astfel că în baza disp. art. 312 alin. 1 și 3 Cod procedură civilă, va fi admis, modificată în tot decizia recurată, în sensul admiterii apelului, în conformitate cu art. 295 și 296 Cod procedură civilă, schimbării în tot a sentinței apelate, iar pe fond, respingerea ca neîntemeiată a acțiunii reclamanților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul-pârât MUNICIPIUL B prin PRIMARUL GENERAL împotriva deciziei civile nr.96 din 23.01.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-reclamanți G, și și intimații-pârâți CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI și PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B PRIN PRIMARUL GENERAL.
Modifică în tot decizia recurată, în sensul că:
Admite apelul formulat de apelantul-pârât MUNICIPIUL B prin PRIMARUL GENERAL împotriva sentinței civile nr. 9859/21.06.2007 pronunțată de Judecătoria Sector 1 B
Schimbă în tot sentința apelată, în sensul că:
Respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.12.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red. / Tehnored.AP, /2 ex.
Secția a V-a civilă / Jud. Apel:,
Președinte:Mihaela ParaschivJudecători:Mihaela Paraschiv, Silvia Pană, Antonela Cătălina