Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 216/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITE ȘTI
SECȚIA CIVIL, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVIL NR.216/
Ședința public din 27 Octombrie 2008
Curtea compus din:
PREȘEDINTE: Georgiana Nanu
Judector: --- -
Grefier: - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului civil declarat de reclamanta DE SI -, cu sediul în,-, județul V, împotriva sentinței civile nr.478 din 27 mai 2008, precum și împotriva încheierii din 12.02.2008, pronunțate de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimați fiind pârâții STATUL ROMÂN-PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5, STATUL ROMÂN-PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR-reprezentat de DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Râmnicu V,-, Județul V, în garanție REGIA NAȚIONAL A PDURILOR-ROMSILVA SA, cu sediul în B,-, sector 1 și DIRECȚIA SILVIC A JUDEȚULUI, cu sediul în Râmnicu V,-, județul
Procedura este legal îndeplinit.
Apelul este legal timbrat, prin anularea timbrului judiciar în valoare de 0,30 lei, precum și a ordinului de plat nr.9/02.09.2008, din care rezult c a fost achitat taxa judiciar de timbru în sum de 35.000 lei.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier ul de ședinț, dup care:
Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința public din data de 20 octombrie 2008 și au fost consemnate în încheierea de ședinț din acea dat, încheiere care face parte integrant din prezenta decizie, iar în urma deliberrii a fost pronunțat urmtoarea soluție:
CURTEA
Asupra apelului civil de faț,
Constat c, prin cererea înregistrat la data de 3 ianuarie 2007, reclamanta de și a chemat în judecat pe Statul român prin Ministerul Finanțelor publice pentru a fi obligat s restituie ctre obștile de membre fondatoare ale uniunii veniturile realizate din exploatarea terenurilor forestiere și a pșunilor de care au fost deposedați în mod abuziv în anul 1945, începând cu data prelurii și pân la reconstituirea dreptului de proprietate, obligarea pârâtului la plata prejudiciului cauzat prin lipsa de folosinț a acestor bunuri, precum și obligarea la plata de daune morale pentru prejudiciul cauzat de suferințele la care au fost supuși ca urmare a lipsirii ilegale de proprietate, cu cheltuieli de judecat.
În motivarea acțiunii, reclamanta a artat c preluarea de ctre stat a fondului forestier al obștilor de a fost abuziv, fiind o preluare de fapt, fr temei legal care a înclcat chiar actele normative ale regimului comunist neputând s produce efectele juridice ale unei exproprieri.
Susține c dreptul de proprietate al obștilor de nu s-a transmis statului, ci a beneficiat continuu de protecția constituțional garantat drepturilor patrimoniale, atât de constituțiile din perioada comunist, cât și de Declarația Universal a Drepturilor Omului.
Prin urmare, reclamanta arat c normele interne, cât și cele cuprinse în tratatele internaționale la care România a fost parte, confer baz legal obligației de despgubire ce revine statului înc de la preluarea fr titlu a patrimoniilor obștilor de și pân în prezent.
Prin cererea formulat la data de 19.03.2007 (fila 39), reclamanta a precizat c Obștea solicit daune morale în cuantum de 1 miliard lei, Obștea solicit daune morale de 700.000 lei, urmând ca celelalte obști componente ale uniunii s stabileasc în cadrul adunrii generale cuantumul daunelor morale pe care le pretind.
Prin întâmpinarea formulat, pârâtul Statul român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat de Direcția - a Finanțelor Publice Vai nvocat lipsa calitții procesuale pasive și în subsidiar respingerea acțiunii ca nefondat.
Totodat a solicitat anularea ca netimbrat a acțiunii susținând c este evaluabil în bani și supus taxei judiciare de timbru.
În aprare a artat c anterior reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea obștilor de, terenul nu s-a aflat în administrarea Statului român, ci în cea a Regiei Naționale a Pdurilor ROMSILVA, unitate care are personalitate juridic și care reprezint în justiție în nume propriu dreptul de administrare în domeniile ce reprezint obiectul su de activitate.
A mai artat c dreptul la acțiune este prescris pentru perioada anterioar ultimilor 3 ani.
Pârâtul Statul român a formulat și o cerere de chemare în garanție a Regiei Naționale a Pdurilor ROMSILVA și a Direcției Silvice a Județului V, solicitând ca în situația în care va cdea în pretenții s fie obligați chemații în garanție s-l despgubeasc cu suma la care ar putea fi obligat și la plata cheltuielilor de judecat.
în garanție au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii principale, precum și a cererii de chemare în garanție, invocând excepția lipsei de competenț material a judectoriei, a lipsei calitții procesuale active și prescripția dreptului la acțiune.
Judectoria Rm.V, prin sentința civil nr.4986 din 8 octombrie 2006 a admis excepția necompetenței materiale de soluționare a cauzei, declinându-și competența în favoarea Tribunalului Vâlcea, apreciind c sunt incidente dispozițiile art.2 pct.1 lit.b Cod procedur civil, întrucât valoarea pretențiilor reclamantei depșește suma de 500.000 lei.
Tribunalul Vâlcea prin sentința civil nr.478 din 27 mai 2008 a admis excepția inadmisibilitții cererii formulat de chemata în garanție Regia Național a Pdurilor ROMSILVA - Direcția Silvic a Județului V și de Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor - Direcția - a Finanțelor Publice V și a respins acțiunea reclamantei.
Pentru a hotrî astfel, tribunalul a reținut c reclamanta a solicitat obligarea pârâților la restituirea ctre obștile de a veniturilor realizate din exploatarea terenurilor forestiere și a pșunilor de la preluarea în fapt a acestora de ctre stat și pân la reconstituirea dreptului de proprietate, la plata prejudiciului cauzat ca urmare a lipsei de folosinț a bunurilor proprietatea obștilor și la plata daunelor morale pentru prejudiciul cauzat ca urmare a lipsei ilegale de proprietate.
Instanța a reținut c scopul urmrit de reclamant este de a fi despgubit cu echivalentul prejudiciului cauzat prin lipsirea sa de proprietate, scop ce nu putea fi atins decât prin rezolvarea cererii pe care trebuia s o formuleze în temeiul Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere.
Or, a reținut instanța c reclamanta nu a fcut dovada c a promovat o astfel de acțiune în temeiul Legii nr.1/2000.
Pe de alt parte, a mai artat c ROMSILVA a organizat și executat paza fondului forestier pe care l-a administrat împotriva tierilor ilegale de arbori și a altor fapte pgubitoare, c scopul legilor retrocedrii a fost acela de a repara prejudiciul material și moral cauzat proprietarilor prin preluarea abuziv a terenurilor, astfel c prin declanșarea procedurilor instituite prin Legile nr.18/1991 și nr.1/2000, finalizate fie prin înscrierea obștilor în tabelul persoanelor îndreptțite la restituiri, fie prin restituirea în natur s-a atins tocmai scopul acestor legi reparatorii, astfel încât nu poate fi considerat admisibil acțiunea reclamantei pentru daunele solicitate.
Împotriva acestei sentințe, precum și a încheierii din 12 februarie 2008, prin care a fost încuviințat cererea de chemare în garanție a Regiei Naționale a Pdurilor ROMSILVA a declarat apel în termen legal reclamanta de și criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În mod greșit instanța nu a dispus citarea în cauz a reclamantelor Obștea de Plaiul, Obștea, Obștea, Obștea și Obștea membre fondatoare ale de și; astfel a înclcat principiul contradictorialitții și a dreptului la aprare al acestora, ceea ce atrage nulitatea hotrârii și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Vâlcea.
I-a fost înclcat dreptul la un proces echitabil prin refuzul administrrii probelor solicitate pentru dovedirea pretențiilor. Faț de temeiul juridic al pretențiilor reclamantei, art.998-999 cod civil ce instituie rspunderea civil delictual pentru fapte ilicite și principiul reparrii integrale a pagubei, instanța era obligat s administreze probele solicitate de reclamant pentru dovedirea condițiilor rspunderii civile delictuale.
În mod greșit instanța a respins acțiunea ca inadmisibil, motivând c scopul urmrit de reclamant nu putea fi atins decât în cadrul cererii formulate în temeiul Legii nr.1/2000, ignorând faptul c tocmai de aceea s-a promovat acțiunea, anume pentru c reclamanta nu a obținut prin legile de reconstituire o reparație integral a prejudiciului material și moral suferit.
Procedând în acest mod și refuzând administrarea probelor, instanța a înclcat dreptul reclamantei la un proces echitabil.
Instanța a ignorat faptul c obștilor membre ale le-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor forestiere, fie pe cale administrativ, fie prin hotrâri judectorești astfel încât pentru repararea prejudiciilor cauzate prin prelurile abuzive efectuate în perioada comunist, Statul român rspunde patrimonial ca orice subiect de drept în baza art.998-999 Cod civil.
Prin hotrârea apelat, tribunalul a admis excepția admisibilitții, excepție ce nu este reglementat de legea român, înclcându-se astfel principiul legalitții, component a dreptului la un proces echitabil, suprimând principiul preeminenței dreptului.
În ceea ce privește apelul declarat împotriva încheierii din 12 februarie 2008 prin care a fost încuviințat cererea de chemare în garanție a ROMSILVA, se susține c au fost înclcate dispozițiile art.61 alin.1 Cod procedur civil, în sensul c instanța trebuia s resping aceast cerere ca inadmisibil, deoarece a fost formulat dup prima zi de înfțișare și dup depunerea întâmpinrii.
Apelul este fondat pentru considerentele ce se vor arta în continuare.
Primul motiv de apel ce vizeaz nulitatea hotrârii pentru c judecata s-a fcut fr citarea obștilor de, membre fondatoare ale reclamantei, este nefondat.
Instanța a judecat acțiunea în funcție de cadrul procesual stabilit de reclamant care are personalitate juridic și care prin statutul su poate s reprezinte în instanț obștile membre.
De asemenea, conform art.6 lit.d din același statut, reclamanta are în obiectul de activitate atribuția de a promova o astfel de acțiune pentru recuperarea echivalentului bnesc al uzufructului, reactualizat, de care membrii si au fost lipsiți ilegal din anul 1945 și pân la retrocedarea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, precum și a daunelor morale pentru aceast folosinț.
De altfel, chiar reclamanta a susținut, prin concluziile scrise de la fila 102, netemeinicia excepției lipsei calitții procesuale active, invocând prevederile art.6 lit.d), e), f), l), și n) din statutul su, susținând c acesta îi confer calitatea procesual de a acționa în numele și pentru obștile de membre fondatoare.
Potrivit actului constitutiv al reclamantei "în unanimitate și prin liber consimțmânt" obștile de membre fondatoare ale au hotrât s se asocieze și s se constituie în aceast form de organizare, având personalitate juridic proprie și reprezentarea tuturor membrilor si în instanț, conform încheierii nr.459 din 31.10.2006, pronunțat de Judectoria Rm.V în dosarul nr.1326/2006.
Se constat deci c, hotrârea este pronunțat cu respectarea procedurii de citare, prevzut de art.85 Cod procedur civil, a dreptului la aprare, a principiului contradictorialitții și oralitții, critica înclcrii principiului contradictorialitții și a principiului dreptului la aprare a obștilor de, fiind astfel neîntemeiat.
În ceea ce privește modul de soluționare a acțiunii, se constat c instanța de fond a motivat respingerea acțiunii ca inadmisibil astfel:
- pe de o parte pentru c reclamanta nu a fcut dovada c a promovat acțiune în temeiul Legii nr.1/2000, pentru c scopul su de a fi despgubit cu echivalentul prejudiciului cauzat, nu putea fi atins decât prin rezolvarea cererii sale formulate în temeiul Legii nr.1/2000;
- pe de alt parte pentru c prin apariția Legilor retrocedrii (nr.18/1991 și nr.1/2000), legiuitorul a instituit modalitatea reparrii întregului prejudiciu (moral și material) cauzat proprietarilor prin preluarea abuziv a terenurilor, astfel c valorificându-și drepturile subiective izvorâte din aceste legi prin procedura înscris în ele, obștile de au obținut ca persoane îndreptțite, fie înscrierea pe tabelul privind despgubiri civile, fie restituirea în natur, reparându-li-se astfel întregul prejudiciu.
Reclamanta și-a fondat îns acțiunea sa pe prevederile art.998-999 Cod civil, solicitând repararea prejudiciului moral și material ce i-a fost cauzat prin preluarea abuziv a terenurilor forestiere și pșunilor de la data la care a fost deposedat - din anul 1945 - și pân la momentul reconstituirii dreptului de proprietate.
Faț de situația c la dosarul cauzei (filele 40-99, 104-106 dosar fond), exist dovezi c obștilor de membre fondatoare ale reclamante li s-a reconstituit dreptul de proprietate prin hotrâri de validare emise de Comisia Județean de Fond Funciar V și au fost puse în posesie prin procese verbale (filele 41-43, 58, 71-75, 81-88), precum și titlul de proprietate (fila 40), precum și prin hotrâri judectorești (filele 89-99) pronunțate în plângerile la Legile fondului funciar, în mod greșit prima instanț și-a fondat respingerea acțiunii ca inadmisibil pe motivul c reclamanta nu a fcut dovada c a solicitat prin acțiune rezolvarea cererii sale formulate în temeiul Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere.
Este neîntemeiat și susținerea instanței în sensul c prin procedura reconstituirii dreptului de proprietate instituit prin Legile reparatorii de fond funciar (nr.18/1991 și nr.1/2000), legiuitorul a înțeles ca numai în acest mod s repare integral prejudiciul material și moral cauzat proprietarilor prin preluarea terenurilor.
Legile reparatorii ce constituie izvorul dreptului de reconstituire a proprietții se refer îns doar la o component a reparrii prejudiciului cauzat foștilor proprietari - cea de restituire în natur (sau în despgubiri) a obiectului material al dreptului de proprietate - terenul, fr a avea prevederi exprese cu privire la lipsa de folosinț a acestuia.
Dreptul real de proprietate are mai multe atribute: posesia, dispoziția și, iar prin legile de retrocedare titularilor si li s-a reconstituit acest drept cu toate atributele sale.
, ca atribut al dreptului de proprietate, confer titularului su facultatea de a întrebuința bunul culegând sau percepând în proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
În virtutea acestui atribut, reclamanta are dreptul de a solicita repararea prejudiciului cauzat prin lipsa de folosinț a terenurilor în temeiul dispozițiilor art.998-999 Cod civil, potrivit principiului reparrii efective a pagubei.
Faț de aceast situație, instanța de fond era obligat s analizeze condițiile rspunderii civile delictuale întemeiat pe dispozițiile art.998-999 Cod civil, ce instituie rspunderea pentru fapte ilicite și principiul reparrii integrale a pagubei, ci nu s resping acțiunea ca inadmisibil.
La analizarea condițiilor rspunderii civile delictuale, instanța de fond trebuie s aib în vedere faptul c pretenția reclamantei se fondeaz pe un drept de creanț, drept distinct faț de dreptul real de proprietate și sub aspectul analizei principiului prescriptibilitții drepturilor patrimoniale.
Cât privește motivul de apel ce vizeaz încheierea prin care s-a încuviințat cererea de chemare în garanție a ROMSILVA, se constat urmtoarele:
Potrivit dispozițiilor art.108 alin.2 Cod procedur civil, nulitatea poate fi invocat numai de ctre partea care are interes.
Interesul reclamantei de a solicita nulitatea încheierii prin care s-a încuviințat cererea de chemare în garanție nu este justificat; dispoziția instanței din încheierea din 12 februarie 2008 de încuviințare a cererii de chemare în garanție, nu are semnificația unei admiteri în principiu de natur s afecteze interesele reclamantei, cu atât mai mult cu cât chemarea în garanție privește raportul juridic dintre pârât și chemata în garanție.
Omisiunea instanței de a se pronunța asupra cererii de chemare în garanție prin sentinț, ca urmare a judecții cauzei va fi înlturat cu prilejul rejudecrii, deoarece pentru soluționarea unitar a litigiului, instanța de fond trebuie s cerceteze cauza sub toate aspectele sale, atât cu privire la cererea principal, cât și cu privire la cererea de chemare în garanție.
În consecinț, faț de cele expuse urmeaz ca în temeiul dispozițiilor art.296 Cod procedur civil, s se admit apelul și s se trimit cauza spre rejudecare la aceeași instanț de fond pentru a se analiza condițiile rspunderii civile delictuale pe care este fondat acțiunea principal sub toate aspectele, inclusiv cel al prescriptibilitții dreptului material la acțiune, cât și cererea de chemare în garanție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de declarat de reclamanta DE ȘI -, cu sediul în,-, județul V, împotriva sentinței civile nr.478 din 27 mai 2008, precum și împotriva încheierii din 12.02.2008, pronunțate de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimați fiind pârâții STATUL ROMÂN-PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5, STATUL ROMÂN-prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR-reprezentat de DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V, în garanție REGIA NAȚIONAL A PDURILOR-ROMSILVA, cu sediul în B,-, sector 1 și DIRECȚIA SILVIC A JUDEȚULUI, cu sediul în Râmnicu V,-, județul
Desființeaz sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanț de fond.
Definitiv.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțat în ședinț public astzi, 27 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITE ȘTI, Secția civil, pentru cauze privind conflicte de munc și asigurri sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
,
Grefier,
Red./25.11.2008
GM/9 ex.
Jud.fond:
Președinte:Georgiana NanuJudecători:Georgiana Nanu, Paula Andrada Coțovanu
