Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 22/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 22/
Ședința publică din 26 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Mihai Secuianu judecător
JUDECĂTOR 2: George Popa
Grefier - - -
La ordine fiind soluționarea apelului civil declarat de către reclamantul -. G, împotriva sentinței civile nr. 195 din 03.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu pârâta B, în acțiunea civilă având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru apelantul-reclamant -.G, avocat în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar, lipsă fiind intimata-pârtă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că: procedura este legal îndeplinită; s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care;
Av., pentru apelantul-reclamant, precizează că nu are cereri de formulat în cauză.
Curtea, având în vedere că nu sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelului.
Av., pentru apelantul-reclamant, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și prezentat în detaliu prin motivele scrise de apel în sensul de a obliga pârâta la plata pretențiilor formulate de reclamant așa cum au fost ele dovedite cu expertiza instrumentată în cauză, pârâta fiind datoare să repare prejudiciul cauzat reclamantului. Cu obligarea intimatei-pârâtă la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Asupra apelului civil de față,
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.195 din 03.02.2009, Tribunalul Galația admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul G în contradictoriu cu pârâta B, și, în consecință, a obligat pe pârâtă la plata sumei de 5.000 lei daune morale - către reclamant; a respins ca neîntemeiat capătul de cerere având ca obiect plata de despăgubiri materiale; a dispus totodată obligarea pârâtei la plata sumei de 376,50 lei, către stat - reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar pentru care reclamantul a beneficiat de scutire plată taxă și, în fine, a dispus obligarea pârâtei la plata sumei de 500 lei către reclamant, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a reținut următoarele;
Prin cererea înregistrată inițial la nr. 1774/C/2004 pe rolul Tribunalului Galați reclamantul Gac hemat în judecată Statul Român, prin reprezentant Autoritatea Pentru Valorificarea Activelor Statului B, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat la plata sumei de 561.491 euro, cu titlu de despăgubiri pentru fapta ilicită.
În motivarea în fapt a acțiunii reclamantul a arătat că prin sentința civilă nr. 8827/COM/2.12.2003 pronunțată de Tribunalul Constanța, rămasă definitivă prin neapelare la 15.05.2004 s-a constatat nelegalitatea condiției de precalificare și nulitatea absolută a procesului verbal din 10.02.2003 care au condus la încălcarea drepturilor sale de a participa la desfășurarea procedurilor de vânzare a acțiunilor SC SA G, scoase la vânzare,în calitate de persoană fizică, și nu de comerciant.
Reclamantul a mai arătat că APAPS - Regionala Sud Cac ontinuat ilegalitățile și abuzul de drept și a preferat o variantă de dizolvare și lichidare a SC SA
A mai menționat reclamantul că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale întrucât există fapta ilicită cauzatoare de prejudicii, sancționată prin sentința civilă nr. 8827/2003 a Tribunalului Constanța, vinovăția exclusivă a pârâtei, precum și raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu.
În anexa la cererea de chemare în judecată reclamantul a arătat că prejudiciul se compune din:
- suma de 50.600 euro, reprezentând dobânzi achitate în perioada 28.12.2002 - 28.10.2004 pentru împrumutul în sumă de 23.000 euro contractat la data de 23.12.2002 pentru asigurarea efectuării plății cash a prețului acțiunilor scoase la vânzare,
- suma de 185.350 euro, reprezentând dobânzi achitate în perioada 05.01.2003 - 28.10.2004 pentru împrumutul în sumă de 337.000 euro contractat la data de 05.01.2003, suma minimă impusă pentru investiții prin dosarul de prezentare fiind de 325.000 euro, iar oferta sa de 337.000 euro și
- suma de 325.541 euro reprezentând profitul nerealizat conform planului de afaceri pe o perioadă de trei ani.
Reclamantul a menționat în anexa la acțiune că prejudiciul se compune și din suma de 1.027.780 euro, reprezentând profitul pe o perioadă de 5 ani, după achitarea datoriilor către stat și împrumuturilor, respectiv câte 205.556 euro pe an și din suma de 1.000.000 euro, reprezentând prejudiciul cauzat reclamantului prin atingerea onoarei, demnității, reputației și dreptului la imagine, însă a arătat că nu înțelege să solicite prin acțiunea de față și aceste sume, întrucât situația financiară nu îi permite să suporte taxele de timbru.
În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 998, 999 1000, 1003 cod civil și art. 8 pct. cod proc. civ.
În dovedirea acțiunii reclamantul a depus la dosar înscrisuri.
La data de 14.12.2004 reclamantul a formulat în scris o cerere de scutire de la plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acțiunea formulată.
Pârâta Autoritatea Pentru Valorificarea Activelor Statului (succesoare legală a Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului (APAPS), conform prevederilor OUG nr. 23/2004, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția de netimbrare a acțiunii, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
A arătat pârâta că prin sentința civilă nr. 8227/COM/2003 a fost respins capătul de cerere formulat de reclamant prin care acesta a solicitat obligarea APAPS să negocieze cu reclamantul G pentru înstrăinarea pachetului de acțiuni al SC SA G, instanța constatând că APAPS nu avea obligația de a-l primi la negocieri pe reclamant, ci numai de a-i permite participarea la procedura preliminară acestor negocieri.
Pârâta a mai arătat că reclamantul nu dovedește existența unui prejudiciu real care să reprezinte consecința faptei ilicite, întrucât obligația de a achita dobânzi conform unor contracte de împrumut este consecința acordului de voință dintre acesta și persoanele cu care a încheiat contractele de împrumut; că publicarea unui anunț de vânzare conținând o condiție de precalificare prin care reclamantul era împiedicat să participe la procedura de selectare a ofertelor era de natură să împiedice reclamantul să își provoace așa-zisul "prejudiciu" prin încheierea contractelor de împrumut indicate și că reclamantul ar fi achitat dobânzile respective chiar și în ipoteza în care oferta sa ar fi fost selectată și s-ar fi ajuns la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare a acțiunilor.
Cu privire la prejudiciul pretins de reclamant cu titlu de profit nerealizat, conform planului de afaceri, pârâta a arătat că acesta nu are un caracter cert, fiind susținut doar de planul de afaceri al reclamantului, care constituie doar o eventualitate și care nu poate justifica acordarea de despăgubiri.
În ședința publică din data de 22.09.2005 reclamantul a precizat că solicită obligarea pârâtului la plata sumelor de 57.600.000.000 lei, daune materiale și 36.000.000.000 lei daune morale.
Prin încheierea pronunțată la 22.09.2005 a fost respinsă cererea reclamantului de scutire de taxa judiciară de timbru, iar ulterior, la data de 12.01.2006 o nouă cerere a reclamantului privind scutirea de plata taxei judiciare de timbru a fost respinsă.
Prin sentința civilă nr. 23/12.01.2006 pronunțată de Tribunalul Galați acțiunea formulată de reclamant a fost anulată ca netimbrată.
Prin decizia civilă nr. 149/A/11.05.2006 pronunțată de Curtea de APEL GALAȚI apelul formulat de reclamant împotriva sentinței civile nr. 23/12.01.2006 pronunțată de Tribunalul Galația fost respins ca nefondat.
Prin decizia nr. 10206/11.12.2006 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de reclamant împotriva deciziei civile nr. 149/A/11.05.2006 pronunțată de Curtea de APEL GALAȚI, care a fost casată și a fost admis apelul reclamantului, s-a desființat sentința civilă nr. 23/12.01.2006 pronunțată de Tribunalul Galați, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare pentru ca instanța să analizeze și să se pronunțe asupra cererii de acordare a asistenței judiciare formulată de reclamant în temeiul art. 74 cod procedură civilă.
S-a reținut în motivarea acestei decizii că cererea de scutire de plata taxei de timbru formulată de reclamant a fost respinsă prin practicaua sentinței civile atacate, fără ca instanța să ofere o motivare impusă de art. 261 pct. 5 cod procedură civilă.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată la nr- pe rolul Tribunalului Galați.
Prin încheierea pronunțată la data de 10.09.2007 a fost admisă cererea de scutire de plata taxei judiciare de timbru formulată de reclamant și s-a dispus scutirea reclamantului de plata taxei judiciare de timbru aferente acțiunii în pretenții formulate.
Reclamantul a solicitat în dovedirea acțiunii probele cu înscrisuri și expertiză contabilă, probe care au fost admise de instanță și au fost administrate în cauză.
Din oficiu s-a dispus atașarea dosarului nr. 4622/COM/2003 al Tribunalului Constanța, dosar care a fost înaintat de această instanță și atașat la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
La data de 23.12.2002 Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului (APAPS) a publicat un anunț privind vânzarea de acțiuni prin negociere pe bază de oferte finale, îmbunătățite și irevocabile, prin care anunța scoaterea la vânzare a unui număr de 3933 de acțiuni reprezentând 69,98% din capitalul social al SC SA
Potrivit anunțului, APAPS a stabilit două criterii de precalificare, respectiv experiența în domeniu de cel puțin 5 ani,în cel puțin una din activitățile cuprinse în obiectul principal de activitate al SC SA și cifra de afaceri de cel puțin 1.500.000 USD anual.
Din procesul verbal din data de 10.02.2003 încheiat de APAPS Sucursala Regională Sud, privind desfășurarea ședinței de deschidere a documentelor de participare organizată pentru vânzarea pachetului de acțiuni gestionat de APAPS la SC SA rezultă că la ședința de deschidere oferte s-a prezentat un singur ofertant, respectiv reclamantul. G, reprezentat de St. G, în baza procurii nr. 532/7.02.2003.
Comisia de negociere a constatat că ofertantul. G nu îndeplinește cumulativ criteriile de precalificare precizate în dosarul de prezentare, în sensul că pentru cel de-al doilea criteriu nu a prezentat nici un document, astfel că reclamantul nu a fost acceptat pentru a participa la negocierile pentru cumpărarea pachetului de acțiuni pus în vânzare de APAPS.
Prin sentința civilă nr. 8827/COM/2003 pronunțată de Tribunalul Constanțaa fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul -. G în contradictoriu cu pârâta APAPS Regionala Sud și s-a constatat nelegalitatea condiției de precalificare a reclamantului la negocierea cu oferte finale îmbunătățite și irevocabile, privind cifra de afaceri de cel puțin 1,5 milioane USD anual, constatându-se și nulitatea absolută a procesului verbal încheiat la data de 10.02.2003 cu privire la desfășurarea ședinței de deschidere a documentelor de participare organizată pentru vânzarea pachetului de acțiuni gestionat de APAPS la SC SA
Prin aceeași sentință a fost respinsă cererea reclamantului de obligare a pârâtei la acceptarea acestuia la negocieri.
Reclamantul a formulat apel împotriva acestei sentințe, însă din încheierea pronunțată la data de 28.10.2004 de Curtea de Apel Constanța rezultă că acesta a renunțat la judecata apelului.
În dovedirea pretențiilor sale privind prejudiciul material pretins prin acțiunea de față reclamantul a depus la dosar contractul de împrumut încheiat la data de 28.12.2002 cu numitul - (filele 52-53), contract din care rezultă că reclamantul a împrumutat de la - suma de 23.000 euro, în scopul cumpărării pachetului de acțiuni scoase la vânzare la SC SA
Potrivit clauzelor contractului, împrumutul a fost acordat pe termen de 24 de luni, cu dobândă de 10% pe lună calculată la suma împrumutată.
De asemenea, reclamantul a depus la dosar contractul de împrumut datat 5.01.2003, încheiat cu SC SRL (filele 54-55), contract în care se prevede că SC SRL a acordat reclamantului un împrumut de 337.000 euro pe termen de 3 ani, cu o dobândă de 30% pe an, plus un comision de gestiune de 1% pe an.
Părțile au prevăzut în contract că împrumutul se acordă pentru scopul de a fi investit în SC SA pentru redresarea acesteia, conform planului de afaceri prezentat de împrumutat, precum și pentru plata dobânzii lunare scadente.
Tribunalul reține că pretențiile reclamantului reprezentând contravaloarea dobânzilor achitate pentru împrumuturile menționate mai sus până la data de 28.10.2004 sunt nefondate, întrucât nu se poate reține că sub acest aspect sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale.
Reclamantul susține că este dovedită în cauză fapta ilicită a pârâtei prin sentința nr. 8827/2003 a Tribunalului Constanța.
Într-adevăr, din sentința respectivă rezultă că pârâta a prevăzut un criteriu de precalificare nelegal, iar în acest mod reclamantul a fost împiedicat să participe la negocierile privind vânzarea-cumpărarea pachetului de acțiuni scoase la vânzare.
Este lesne de observat însă că la momentul contractării împrumuturilor reclamantul avea cunoștință despre criteriul de precalificare privind cifra de afaceri, care fusese menționat în anunțul publicat în ziar.
În aceste condiții instanța reține că reclamantul a contractat acele împrumuturi în cunoștință de cauză, asumându-și riscul unei eventuale respingeri de la negocieri pentru neîndeplinirea acestui criteriu.
Tribunalul nu poate reține existența unei legături de cauzalitate între fapta pârâtei de a prevedea criteriul respectiv de precalificare și faptul că reclamantul a contractat niște împrumuturi cu dobândă pentru a participa la negocieri pentru cumpărarea pachetului de acțiuni.
Nu inserarea criteriului de precalificare privind cifra de afaceri anuală a determinat reclamantul să contracteze acele împrumuturi, ci hotărârea acestuia de a participa la negocierile privind vânzarea pachetului de acțiuni, conform anunțului publicat de APAPS.
Totodată, nu se poate vorbi de un prejudiciu cauzat reclamantului, întrucât acesta ar fi achitat dobânzile pentru împrumuturile contractate, chiar și în situația în care ar fi fost acceptat la negocieri și chiar și în situația în care ar fi cumpărat acțiunile scoase la vânzare de pârâtă.
În mod subsidiar este de subliniat și faptul că reclamantul nu a făcut dovada certă că a achitat dobânzile pretinse prin acțiunea de față.
În cauză a fost efectuată o expertiză contabilă care a calculat cuantumul dobânzilor datorate de reclamant conform contractelor de împrumut, pentru o perioadă de 22 de luni.
Reclamantul a mai depus la dosar (la fila 117) înscrisul intitulat "Minuta", datat 29.12.2006 și semnat de - și reclamant, în care părțile semnatare au stabilit că -. G și-a îndeplinit toate obligațiile contractuale asumate conform art. 1 și 3 din contractul de împrumut din data de 28.12.2002.
De asemenea, prin actul adițional la contractul de împrumut din data de 5 ianuarie 2003 (depus la fila 118 din dosar), act adițional datat 15.11.2004, părțile au hotărât rezilierea contractului de împrumut, la art. 1 consemnându-se că debitorul și-a îndeplinit în totalitate obligațiile contractuale asumate, prin plata la termen a ratei dobânzilor, inclusiv pentru luna octombrie 2004.
În înscrisurile respective însă nu se face nici o mențiune cu privire la sumele achitate de către reclamant împrumutătorilor cu titlu de dobânzi.
În condițiile în care unul dintre contracte a fost încheiat cu o societate comercială este fără dubiu că pentru sumele achitate cu titlu de dobânzi reclamantul ar fi trebuit să primească chitanțe de la societatea respectivă.
Sub aspectul pretențiilor privind profitul nerealizat conform planului de afaceri pe o perioadă de trei ani, precum și profitul pe o perioadă ulterioară de 5 ani, după achitarea datoriilor către stat și împrumuturilor, instanța reține că sumele pretinse cu acest titlu nu au un caracter cert.
Reclamantul a susținut constant faptul că nu exista nici un impediment ca pârâta să încheie contractul de vânzare cumpărare a acțiunilor cu el, întrucât a fost singurul ofertant.
Reclamantul a prezentat în acest sens o argumentație referindu-se la cerințele impuse de art. 44 din Normele Metodologice de aplicare a OUG nr. 88/1997 și a Legii nr. 137/2002.
Instanța apreciază însă că sub acest aspect în cauză este esențială hotărârea pronunțată de Tribunalul Constanța, care, prin sentința nr. 8827/COM/2003 a respins cererea reclamantului de obligare a pârâtei la acceptarea acestuia la negocierile pentru cumpărarea pachetului de acțiuni.
Cum această hotărâre a intrat în puterea lucrului judecat, instanța constată că în actualul cadru procesual nu se poate stabili care ar fi fost rezultatul negocierilor dintre părți și dacă în final s-ar fi încheiat contractul de vânzare cumpărare de acțiuni cu reclamantul.
Totodată, instanța mai constată că nici sub aspectul cuantumului prejudiciului pretins cu titlu de profit nerealizat nu există vreun element de certitudine.
Reclamantul a invocat în dovedirea acestor pretenții doar planul de afaceri pe care l-a întocmit în cadrul ofertei pentru cumpărarea acțiunilor, iar expertiza efectuată în cauză a avut în vedere doar acest plan.
În lipsa oricăror altor probe care să sprijine acest plan, instanța apreciază că nu poate face speculații asupra eventualei evoluții economice a SC SA, dacă reclamantul ar fi cumpărat acțiunile scoase la vânzare de pârâtă.
Pentru aceste considerente tribunalul constată că cererile reclamantului având ca obiect despăgubiri materiale sunt neîntemeiate.
Sub aspectul daunelor morale instanța apreciază însă că pretențiile reclamantului sunt întemeiate în parte.
Astfel, prin sentința nr. 8827/COM/2003 a Tribunalului Constanțas -a reținut că neacceptarea reclamantului în vederea continuării procedurii a avut drept consecință imposibilitatea parcurgerii etapelor în vederea obținerii ofertei finale, îmbunătățite și irevocabile și a celei privind selectarea.
Față de această situație instanța reține că prin fapta pârâtei de a impune o condiție nelegală de precalificare s-a adus atingere dreptului reclamantului de a participa la procedura respectivă, iar în acest mod reclamantul a fost supus unei anumite suferințe, unor sentimente de frustrare și neliniște, având în vedere că acesta se implicase în întocmirea documentației și își făcuse anumite planuri și speranțe sub aspectul activității sale profesionale și situației financiare.
Din actele dosarului atașat rezultă că la data de 27.06.2003 (anterior promovării de către reclamant a acțiunii ce a făcut obiectul dosarului nr. 4622/COM/2003 al Tribunalului Constanța ) APAPS a publicat un nou anunț de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni, în anunțul respectiv nemaifiind prevăzute criteriile de precalificare din anunțul din data de 23.12.2002.
Reclamantul nu a susținut că ar fi depus documentele pentru a participa la negocierile pentru cumpărarea acțiunilor societății comerciale SA urmare a acestui anunț.
În raport de toate aceste aspecte instanța apreciază că o sumă de 5000 lei acordată reclamantului cu titlu de despăgubiri pentru daune morale este de natură a răspunde cerințelor unei juste și integrale despăgubiri.
În baza disp. art. 274 cod proc. civ. pârâta a fost obligată la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamant, reprezentând onorariu avocat.
În baza disp. art. 18 din OUG nr. 51/2008 pârâta a fost obligată la plata către stat a sumei de 376,50 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar pentru care reclamantul a beneficiat de scutire, taxă aferentă pretențiilor admise.
Împotriva acestei sentințe civile, în termen legal, a declarat apel reclamantul -. G, criticând-o sub aspectul greșitei respingeri a capătului privind plata despăgubirilor materiale și a acordării daunelor morale doar în suma de 5.000 lei, deși el a solicitat plata a 1 milion Euro.
În dezvoltarea motivelor de apel, reclamantul susține că argumentele invocate de către instanța de fond în motivarea soluției pronunțate au la bază premize greșite. Că, atât timp cât prin sentința civilă nr. 8827/COM/2.12.2003 a Tribunalului Constanța pronunțată în dosarul nr. 4622/2003 s-a statuat că includerea celei de a doua condiții ( privind cifra de afaceri ) ca și criteriu de precalificare este de natură a aduce atingere drepturilor legitime ale reclamantului care participa la desfășurarea procedurii ca persoană fizică și nu în calitate de comerciant, greșit a apreciat Tribunalul că nu se impune acordarea despăgubirilor materiale dovedite pe deplin cu actele depuse la dosar.
În continuarea acestor motive, apelantul reiterează însă toate apărările invocate și însușite de către Tribunalul Constanța și care au condus la pronunțarea soluției de constatare a nulității absolute a procesului verbal încheiat la 10.02.2003 cu privire la desfășurarea ședinței de deschidere a documentelor de participare organizată pentru vânzarea pachetului de acțiuni gestionat de la SC " " SA
Apelantul înțelege să-și susțină astfel capătul de cerere privind plata despăgubirilor materiale, pornind de la argumentele ce au stat la baza constatării nulității absolute a procesului verbal din 10.02.2003 și, în opinia sa, pronunțarea sentinței civile nr. 8827/COM/2.12.2003 a Tribunalului Constanța constituie prin ea însăși, deplină dovadă a faptei ilicite a pârâtei iar aceasta trebuie să antreneze de la sine - răspunderea civilă delictuală a pârâtei.
Mai mult, susține reclamantul că, din probele administrate în cauză, rezultă cu certitudine existența tuturor elementelor esențiale antrenării răspunderii civile delictuale.
Astfel, prin fapta sa, pârâta îndepărtează nelegal pe singurul ofertant cumpărător, lezându-i dreptul legitim de a participa la cumpărarea de acțiuni;
- fapta nelegală a pârâtei este sancționată deja printr-o hotărâre intrată sub puterea lucrului judecat;
- încălcarea legislației naționale în materie - Legea nr. 137/2002 - art. 1 ce stipulează asigurarea transparenței și egalității de tratament între cumpărători;
- fapta nelegală a pârâtei - de impunere a criteriului de precalificare, îmbracă chiar un caracter penal;
- întinderea prejudiciului a fost stabilită prin expertiza tehnică dispusă și efectuată în cauză, iar încheierea din 9 octombrie 2008 Tribunalului Galați, prin care s-a respins, nemotivat, efectuarea unui supliment de expertiză, încalcă dispozițiile art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă, sancțiunea fiind nulitatea absolută a acesteia.
Apelantul invocă și încălcarea principiului continuității, susținând că după aproximativ 1 an de zile, la ultimul termen de judecată - 12.01.2009, completul de judecată a fost schimbat iar acesta nu a avut timpul necesar studierii amplului material probator administrat în cauză.
Pentru toate acestea, solicită admiterea apelului, schimbarea hotărârii instanței de fond și admiterea acțiunii în totalitate, respectiv obligarea pârâtei la plata despăgubirilor materiale în sumă de peste 2 milioane lei - neîncasare dobânzi la capitolul nevalorificat, 5.413.456 lei prejudiciu material suferit - stabilit prin expertiză și, în fine, plata daunelor morale în valoare de 1 milion Euro.
Intimata - B, prin întâmpinarea depusă, solicită respingerea apelului ca nefondat, condițiile antrenării răspunderii civile nefiind întrunite.
Apelul declarat este nefondat pentru considerentele următoare;
Verificând sentința civilă atacată strict prin prisma criticilor ce o vizează și nu și prin prisma celor referitoare la sentința invocată de apelant ca fiind premisă la obligarea pârâtei la plata despăgubirilor materiale și prin invocarea căreia reclamantul-apelant susține că ar fi făcut deplina dovadă a îndeplinirii condițiilor antrenării răspunderii civile delictuale în sarcina pârâtei, Curtea apreciază că soluția instanței de fond este pe deplin justificată, situația de fapt fiind corect reținută, în concordanță cu probele administrate în cauză, instanța aplicând corect dispozițiile legale în speță.
Astfel, deși reclamantul susține că s-ar fi adus atingere autorității de lucru judecat față de soluția pronunțată prin sentința civilă nr. 8827/2.12.2003 a Tribunalului Constanța, acesta ignoră faptul că, prin sentința respectivă s-a statuat doar cu privire la nulitatea absolută a procesului verbal încheiat la 10.02.2003 cu privire la desfășurarea ședinței de deschidere a documentelor de participare organizată pentru vânzarea pachetului de acțiuni gestionate de fostul la SC " " SA G, anume constată nelegalitatea condiției de precalificare la negocieri cu oferte finale - respectiv cifra de afaceri de cel puțin 1,5 mil. USD, și aceasta față de calitatea de persoană fizică a cumpărătorului.
Atât timp cât prin sentința invocată drept premisă pentru obligarea pârâtei la despăgubiri materiale nu s-a dispus și cu privire la obligarea aceleeași pârâte de a-l accepta pe reclamant la negocierile pentru cumpărarea pachetului de acțiuni de 69,98 % din capitalul social al SC " " SA, corect a reținut instanța de fond că nu sunt suficiente elementele esențiale antrenării răspunderii civile delictuale în sarcina pârâtei.
Mai mult, deși anterior promovării acțiunii ce a format obiectul dosarului nr. 4622/2003 al Tribunalului Constanța, pârâta a publicat un nou anunț de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni în care nu mai exista condiția cifrei de afaceri, reclamantul nu a înțeles să-și manifeste dorința de participare, prin depunerea documentației respective.
Faptul că, deși contesta condiția de precalificare, reclamantul înțelege să contracteze o serie de împrumuturi financiare anterior negocierilor respective, nu poate fi interpretat în sensul producerii acestuia, de către pârâtă, a vreunor prejudicii materiale - dobânzi sau profit nerealizat.
Instanța de fond, corect a apreciat însă că frustrarea generată de refuzul participării la precalificare ( prin impunerea unei condiții nelegale) justifică acordarea unor daune morale, în cuantumul corect apreciat.
Cum cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, Curtea constată că instanța de fond a procedat corect, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cel în cauză în plan fizic și psihic, intensitatea percepției consecinței vătămării - criterii ce sunt subordonate însă conotației aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs victimei.
Cu privire la încălcarea principiului continuității, chiar dacă la dosarul cauzei nu există procesul verbal din care să rezulte motivul pentru care a intervenit schimbarea completului, Curtea constată că dosarul a fost instrumentat pe parcursul anului 2008 de un complet și soluționat la începutul anului 2009 de un alt complet, ceea ce poate fi explicat prin modificarea repartizării judecătorilor unei instanțe pe secții de judecată.
critica nemotivării încheierii prin care s-au respins obiectivele la raportul expertizei tehnice efectuate la fond nu se justifică, atât timp cât instanța a reținut că nu poate fi antrenată răspunderea civilă delictuală a pârâtei în cauză.
Pentru toate acestea, Curtea va respinge ca nefondat apelul, menținând hotărârea instanței de fond ca temeinică și legală.
În drept, fiind aplicabile dispozițiile art. 296 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul reclamantului -. G, împotriva sentinței civile nr. 195 din 03.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 26 Ianuarie 2010.
Președinte, - - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. /25.02.2010
Tehnored.
4 exp./ 26.02.2010
Com. 2 exp./2.03.2010
Fond: Tribunalul Galați
Președinte:Viorica Mihai SecuianuJudecători:Viorica Mihai Secuianu, George Popa
