Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 226/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND

PROPRIETATEA INTELECTUALĂ

DECIZIA CIVILĂ NR.226

Ședința publică din data de: 17.12.2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Georgeta Stegaru

JUDECĂTOR 2: Antonela Cătălina Brătuianu

GREFIER -- -

Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de către apelanții intervenienți G, împotriva sentinței civile nr.472/03.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimații reclamanți, () și intimații pârâți SC SA, MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă apelantul intervenient G personal, intimații reclamanți () prin avocat cu împuternicirea avocațială nr.-/20.10.2009,intimatul pârât MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL prin consilier juridic care depune delegație de reprezentare, lipsind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că la data de 11.12.2009 s-a depus prin serviciul registratură din partea intimaților reclamanți () și întâmpinare în 4 exemplare.

Curtea procedează la comunicarea întâmpinării formulată de intimații reclamanți către reprezentantul intimatului pârât Municipiul B și către apelantul intervenient G.

Apelantul intervenient G personal învederează Curții că instanța de fond a comunicat cu întârziere hotărârea pronunțată și solicită încuviințare de probe pe cererea de repunere în termenul de apel. Totodată mai arată că dosarul de fond a ajuns în arhiva instanței după expirarea termenului de apel, astfel că dreptul său la apărare a fost anulat, astfel că solicită emiterea unei adrese către Tribunalul București - Secția a Va Civilă pentru a se comunica o copie a borderoului privind comunicarea hotărârii atacate. Depune și cerere în acest sens.

Reprezentantul intimaților reclamanți () se opune acestei cereri motivat de faptul că la dosar există dovada de comunicare a hotărârii, iar din actele existente la dosarul cauzei rezultă data comunicării apelate. Solicită a se constata că cererea de apel este tardiv formulată, iar proba solicitată nu este concludentă, pertinentă și utilă.

Reprezentantul intimatului pârât Municipiul B prin Primar General învederează Curții că la dosarul cauzei se află restituite comunicările efectuate către apelanții intervenienți care nu poartă semnătura apelanților, astfel că nu se opune efectuării adresei către Tribunalul București - Secția a Va Civilă.

Curtea deliberând cu privire la proba solicitată, constată că nu este concludentă nefiind relevant momentul la care comunicările au plecat de la instanța de apel în condițiile în care potrivit articolului 284 Cod procedură civilă termenul de recurs începe să curgă de la momentul primirii comunicării respective.

Interpelat fiind apelantul intervenient G în sensul de a preciza susținerile prin care afirmă că apelanții în fazele anterioare au adresat instanței solicitări prin care relevau adresa de domiciliu completă cu indicarea etajului și numărului de apartament, acesta arată că nu se află la acest moment în posesia unor acte care să-i permită lămurirea susținerilor din conținutul cererii de repunere, dar că în mod cert adresa completă se regăsește în dosarul nr- de apel, în acest dosar regăsindu-se și copia cărții de identitate.

Părțile prezente învederează Curții că nu mai sunt alte cereri de formulat.

Curtea acordă cuvântul pe fondul cauzei și pe excepția inadmisibilității apelului.

Apelantul intervenient G personal arată că nu a primit comunicările, nu exista dosarul în arhiva secției și nu a primit corespondența la domiciliul său, astfel că solicită admiterea cererii de repunere în termenul de apel și respingerea excepției inadmisibilității apelului.

Reprezentantul intimaților reclamanți () solicită respingerea cererii de repunere în termenul de apel ca fiind neîntemeiată, motivat de faptul că apelantul își invocă propria culpă, instanța nu era obligată să verifice domiciliul părților întrucât este foarte greu în volumul de acte să se regăsească domiciliul apelantului. Mai arată că apelul a fost declarat pe 26.07.2009, iar pe 17.10.2009 s-a formulat cerere de repunere în termenul de apel, însă această cerere ar fi trebuit făcută odată cu cererea de apel, motiv pentru care invocă și excepția tardivității cererii de repunere în termenul de apel.

Apelantul intervenient G personal în replică precizează că această cerere s-a depus mai târziu întrucât a fost vacanța judecătorească și nu avea posibilitatea să depună apelul dacă nu luase cunoștință de motivarea instanței.

Reprezentantul intimatului pârât Municipiul B prin Primarul General, cu privire la cererea de repunere în termenul de apel solicită a se avea în vedere că apelul este depus în termen, urmând a se avea în vedere și data când intervenientul a luat efectiv la cunoștință de motivarea instanței. Cu privire la tardivitate, arată că nu există text de lege pentru a se constata tardivitatea cererii de repunere în termenul de apel, astfel că această excepție se impune a fi respinsă ca neîntemeiată.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Asupra apelului civil de față:

Prin sentința civilă nr. 472/F/03.04.2009 pronunțată de Tribunalul București secția a IV-a civilă, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, cu consecința respingerii acțiunii formulate de acest reclamant pentru lipsa calității procesuale active.

A fost admisă acțiunea formulată de reclamanții și () împotriva pârâtului Municipiul B prin Primar General, dispunându-se obligarea pârâtului de a lăsa reclamanților, în deplină proprietate și posesie imobilul situat în B,-, sector 2, compus din teren în suprafață de 245,96. construcție corp A și pivnița în suprafață de 13,3.

A fost respinsă, ca nefondată, cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienții G și.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel intervenienții G și.

Apelanții intervenienți au depus totodată și cerere de repunere în termenul de declarare a apelului, în motivarea acesteia susținând în esență că:

Apelanții-intervenienți nu au primit comunicarea sentinței apelate, ei având domiciliul în B, șos. - nr. 45,. 1,.2, sector 2.

Această adresă a fost consemnată - susțin apelanții - de mai multe ori, în condițiile în care părțile (intervenienții) s-au prezentat personal și au învederat instanțelor viciul de procedură constând în omisiunea indicării etajului și a numărului apartamentului - care este amplasat într-un imobil cu mai multe apartamente și spații comerciale.

În susținerea cererii de repunere pe rol au fost depuse copii ale actelor de identitate ale apelanților.

În ședința publică din data de 17.12.2009, intimații-reclamanți au invocat excepția tardivității formulării cererii de repunere în termenul de apel.

Analizând cu precădere excepția astfel formulată, potrivit cu prevederile art. 137 alin. 1.pr.civ. Curtea constată caracterul ei nefondat, pentru considerentele ce succed:

Potrivit art. 103.pr.civ. "(1)Neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei. (2)În acest din urmă caz, actul de procedură se va îndeplini în termen de 15 zile de la încetarea împiedicări;în același termen vor fi arătate și motivele împiedicării".

Constatând că cererea de repunere în termenul de declarare a apelului a fost depusă la data de 24.06.2009 (și nu la data de 17.10.2009, cum susțin intimații-reclamanți), Curtea apreciază că nu este aplicabilă sancțiunea decăderii apelanților din dreptul de a solicita repunerea în termenul de apel, aceștia depunând cererea de repunere în termen la un interval de două zile față de actul de procedură la care ea se referă, conform cu exigențele art. 103 alin. 2 teza finală din pr.civ.

Pe cale de consecință, Curtea va respinge, ca nefondată, excepția tardivității depunerii cererii de repunere în termenul de exercitare a apelului.

Analizând cererea de repunere în termenul de declarare a apelului astfel susținută de către apelanți, Curtea constată caracterul ei nefondat.

Considerentele avute în vedere sunt următoarele:

Apelanții-intervenienți au intervenit în procesul pendinte - având ca obiect revendicare - prin cererea de intervenție accesorie formulată (în interesul Procurorului General și al Primăriei Municipiului B) la data de 11.06.2003, dată la care litigiul de afla în faza judecății recursului în anulare exercitat de Procurorul General al României.

În cuprinsul cererii astfel formulate, intervenienții și-au indicat adresa de domiciliu "B, șoseaua - nr. 45, sector II".

Fiind admis recursul în anulare, s-a dispus casarea deciziilor ce erau la acel moment pronunțate în recurs și respectiv apel, cât și a sentinței pronunțate de instanța de fond, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la Judecătoria sectorului 2

Ulterior, în etapele procesuale ce s-au derulat în rejudecarea pricinii, intervenienții nu au indicat instanțelor - prin cerere scrisă ori prin precizări orale consemnate în încheierile de ședință - vreo modificare/completare în ce privește adresa de domiciliu, și nici nu s-au constatat (de către instanțe) nereguli legale de îndeplinirea procedurii de citare a acestora la adresa pe care o indicaseră instanței prin cererea depusă la data de 11.06.2003.

Mai mult decât atât, apelanții înșiși au indicat aceeași adresă de domiciliu ("B, șos. - nr. 45, sector 2") prin cererea de apel depusă la data de 05.12.2007 în dosarul nr- ce a fost soluționat de Curtea de Apel București secția a III-a prin decizia civilă nr. 633/17.04.2008.

Potrivit cu exigențele art. 49 raportat la art. 82 alin. 1.pr.civ. cererea de intervenție accesorie formulată de apelanții-intervenienți trebuia să cuprindă - pe lângă numele/denumirea părților, obiectul cererii și semnătura - domiciliul sau reședința părților, finalitatea unor asemenea dispoziții fiind în mod evident aceea de a permite instanței sesizate să procedeze la legala citare a tuturor părților față de care se derulează litigiul (în acord cu exigențele art. 85.pr.civ).

În speță, intervenienții apelanți și-au indicat o adresă în al cărei conținut nu se regăsea vreo mențiune relativă la numărul apartamentului în care locuiesc și la etajul la care acesta este amplasat, iar sentința civilă nr.472/2009 a fost comunicată (astfel cum reiese din procesele verbale de îndeplinire a procedurii de comunicare aflate la filele 77-78 din dosarul instanței de fond) la singura adresa pe care ei au indicat-o până la momentul la care s-a realizat procedura de comunicare.

În lumina principiului general de drept potrivit căruia nimeni nu poate invoca propria culpă în susținerea intereselor sale (nemo auditur propriam turpitudinem allegans) dar și a art. 723 alin. 1.pr.civ. potrivit căruia "drepturile procedurale trebuie exercitate cu bună credință și potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege", nu se poate reține vreo vătămare produsă apelanților prin comunicarea sentinței apelate la adresa pe care ei au indicat-o instanței, chiar dacă în actele lor de identitate (depuse abia în susținerea cererii de repunere în termen pendinte) adresa lor de domiciliu are în conținut și indicații privind numărul de apartament și etaj.

Față de considerentele expuse și de dispozițiile legale menționate, Curtea va respinge, ca nefondată, cererea de repunere în termenul de declarare a apelului împotriva sentinței civile nr. 472/2009 a Tribunalului București secția a IV-

Analizând excepția tardivității exercitării apelului, conform cu prevederile art. 137 alin. 1.pr.civ. Curtea reține următoarele:

le-a fost comunicată - în acord cu prevederile art. 90.pr.civ. - sentința menționată la data de 04.05.2009, iar aceștia au depus cererea de declarare a apelului la data de 26.06.2009.

Potrivit art. 284 alin. 1.pr.civ. " termenul de apel este de 15 zile d la comunicarea hotărârii".

Constatând că la data la care apelanții au depus cererea de declarare a apelului era deja împlinit termenul legal în care erau îndreptățiți - potrivit normei enunțate - să exercite această cale de atac, iar într-o asemenea situație devine operantă sancțiunea decăderii reglementată prin art. 103 alin. 1.pr.civ. Curtea va admite excepția tardivității și va dispune respingerea apelului astfel formulat, ca tardiv.

Văzând și dispozițiile art. 299 și urm. pr.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția tardivității formulării cererii de repunere în termenul de apel.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea de repunere în termenul de declarare a apelului.

Respinge apelul formulat de apelanții intervenienți G, ambii cu domiciliul în B, sector 2,-,.1,.2, împotriva sentinței civile nr.472/03.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimații reclamanți, cu domiciliul în B, sector 3,-, -.A,.39, cu domiciliul în de nr. 418, județul S, (), cu domiciliul în M, sat nr.6, județul S și intimații pârâți SC SA, cu sediul în B sector 2,- și MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL, cu sediul în B,-, sector 5, ca tardiv formulat.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 decembrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - - - -

GREFIER,

- -

RED.

.red.

9 ex./.

Jud. apel Secția V-a Civilă

Președinte:Georgeta Stegaru
Judecători:Georgeta Stegaru, Antonela Cătălina Brătuianu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 226/2009. Curtea de Apel Bucuresti