Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 2297/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale

pentru minori și familie

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 2297/R/2008

Ședința publică din 24 noiembrie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Carmen Maria Conț

JUDECĂTORI: Carmen Maria Conț, Traian Dârjan Antoaneta

- -

GREFIER:

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr.366/A din 02 septembrie 2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe pârâtul, având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei se prezintă reclamantul recurent personal, lipsă fiind pârâtul intimat.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, la prima strigare a cauzei, reclamantul recurent depune la dosar chitanțele care atestă plata taxei judiciare de timbru în sumă de 21 lei și timbre judiciare în valoare de 1,80 lei, recursul fiind astfel legal timbrat.

Instanța lasă cauza la a doua strigare pentru a da posibilitate pârâtului intimat să se prezinte la dezbateri.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei se prezintă reclamantul recurent personal, lipsă fiind pârâtul intimat.

Reclamantul recurent arată că nu are de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.

Nefiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.

Reclamantul recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, casarea deciziei civile nr.366/A a Tribunalului Cluj, anularea expertizei efectuate de ing. expert și restituirea onorariului pentru expert în cuantum de 3.000.000 lei vechi, fără cheltuieli de judecată. Arată că cele trei soluții propuse de ing. expert, nu sunt practicabile. Precizează că vechea construcție era o casă din pâmânt, iar el a extins construcția folosind alt tip de materiale, respectiv a mai construit încă o cameră. Arată că domnul expert i-a propus să dea 10. reprezentând magazie din scânduri + scară, deoarece se susține că a luat această suprafață din parțile indivize comune și a desființat practic accesul la pod pentru apartamentul nr. 1, însă el fiind cetățean al nu a avut cunoștință despre faptul că, din anul 1972 imobilul a fost împărțit în părți indivize comune, astfel că, a solicitat autorizație în vederea extinderii vechii construcții pentru a putea să ajute doi bătrâni, respectiv pe un unchi și pe o matușă, care stăteau într-un azil.

CURTEA

Prin sentința civilă nr.3607/26 martie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Cluj -N, s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul, având ca obiect anularea expertizei judiciare și pretenții.

Pentru pronunța această sentință, instanța de fond a avut în vedere faptul că în cursul anului 2007, la solicitarea Judecătoriei Cluj -N, pârâtul, în calitate de expert judiciar, in specialitatea construcții, in evidenta Biroului Local de Expertize Judiciare de pe lângă Tribunalul Cluj, a efectuat un raport de expertiză tehnică în dosarul nr. 11610/2006, nr. unic -. Reclamantul a fost nemulțumit de concluziile din expertiză, motiv pentru care a formulat prezenta acțiune împotriva pârâtului.

Având în vedere dispozițiile art. 201, 212 și 214 Cod de procedură civilă, instanța a apreciat că, expertiza depusă în copie de către reclamant la filele 5-11dosar fond, fiind o probă în dosar, nu putea fi anulată decât de completul de judecată care a judecat dosarul nr. 11610/2006, nr. unic - sau de instanțele care au soluționat căile de atac împotriva sentinței pronunțate de Judecătorie în dosarul anterior menționat, astfel că acțiunea a fost respinsă.

S-a mai reținut că este neîntemeiată și cererea de obligare a pârâtului la plata sumei de 300 lei cu titlu de despăgubiri, întrucât această sumă a fost achitată de către reclamant cu titlu de onorariu, pentru raportul de expertiză întocmit. Instanța care a judecat dosarul nr. 11610/2006, nr. unic -, a stabilit în sarcina reclamantului această obligație de plată, suma reprezentând contravaloarea muncii prestate de către expert, acesta neprimind mai mult decât suma statornicită de către instanță. S-ar fi pus problema restituirii onorariului doar in ipoteza in care nu ar fi fost efectuată expertiza, însă si în această situație această chestiune putea fi antamată doar în cadrul dos. nr. 11610/2006, nr. unic - al Judecătoriei Cluj -N sau în căile de atac declarate împotriva hotărârii pronunțate în acest dosar. A apreciat că nu intră în discuție problema antrenării răspunderii civile delictuale a pârâtului, nefiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale.

Întrucât cererile reclamantului privind anularea raportului de expertiză și obligarea pârâtului la plata sumei de 300 lei au fost respinse, a fost respinsă totodată și cererea accesorie a acestuia privind obligarea aceluiași pârât la plata cheltuielilor de judecată.

Prin decizia civilă nr. 366/A/02.09.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj a fost respins apelul declarat de apelantul - pârât împotriva sentinței civile nr.3607/26.03.2008, pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Cluj N, pe care a menținut-o în întregime.

Pentru a pronunța această decizie, tribunalul reținut că, prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, acțiunea reclamantului apelant este vădit nefondată, în condițiile în care pretențiile acestuia se întemeiază pe răspunderea civilă a pârâtului intimat, condițiile acestei răspunderi nefiind îndeplinite.

Deși apelantul a susținut că prima instanță trebuia să dispună anularea expertizei, întrucât aceasta prezintă numeroase erori de calcul și de conținut, ceea ce îi produce un grav prejudiciu, evaluat la suma de 9000 EURO, aceste susțineri nu pot fi primite, în mod corect, în conformitate cu dispozițiile art. 201-214 Cod de procedură civilă, reținându-se că anularea expertizei se putea dispune doar de către completul care a judecat acțiunea în care s-a administrat, ca probă, expertiza contestată, respectiv în căile de atac declarate împotriva hotărârii pronunțate in acest dosar.

Nu se poate reține în sarcina pârâtului intimat săvârșirea vreunei fapte ilicite, contrar celor susținute de către apelant, în condițiile în care expertiza contestată se bucură de prezumția de legalitate, care nu a fost răsturnată, deși apelantul avea la dispoziție, așa cum s-a arătat mai sus, mai multe modalități legale în acest sens.

Tribunalul a apreciat că legiuitorul a statuat cu claritate că tranșarea litigiului ivit între părți revine instanței, care a pronunțat o soluție pe baza întregului material probator administrat, aceasta putând să își însușească concluziile din raportul de expertiză sau să le înlăture, motivat.

Deoarece constatat că nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, tribunalul a apreciat că neîntemeiată și pretenția apelantului la plata sumei de 300 lei, reprezentând onorariul achitat pârâtului intimat.

Împotriva acestei decizii pronunțate în apel a formulat în termenul legal recurs reclamantul, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei tribunalului și obligarea pârâtului la anularea expertizei care i-a adus un prejudiciu în cazul soluției pronunțate de judecătorie și tribunal.

În motivarea căii de atac, s-a solicitat modificarea deciziei civile nr. 366/A/2008, deoarece instanța a fost necompetentă, invocându-se disp.art.105 alin. 2 Cod proc.civ. art.159 pct. 1 și 2 Cod proc.civ. Reclamantul a apreciat că sentința civilă nr. 2061/2007 pronunțată în dosarul nr-, decizia civilă nr. 636/A din 9.12.2007 pronunțată în același dosar și sentința civilă nr. 3607/2008 pronunțată în dosar nr- și decizia civilă nr. 366/A/02.09.2008 sunt necompetente și nefondate.

Recurentul a apreciat că expertiza efectuată de pârât a fost confuză, însă considerată bună de instanța de fond și instanța de apel, dar prin decizia pronunțată de Curtea de Apel Cluja fost anulată expertiza acestuia.

Recurentul arată că la instanța de fond nu a semnat interogatoriul și nici procesul verbal încheiat cu ocazia deplasării la fața locului conform art. 244 Cod proc.civ. și art.198 alin.1 Cod proc.civ. însă nu s- menționat această împrejurare.

Recurentul a apreciat că expertiza efectuată de pârât este confuză, impracticabilă și i-a adus un prejudiciu, fiind nesocotită de instanță.

S-a solicitat admiterea apelului și anularea expertizei după ce va fi citit de o instanță competentă și restituirea sumei achitată ca onorariu expert.

Reclamantul formulat calea de atac împotriva unei decizii pronunțate în apel, intitulată "apel", care fost calificată de curte ca recurs, potrivit dispozițiilor art. 299.Pr.Civ..

Prin întâmpinare, pârâtul solicitat respingerea recursului ca nefondat, deoarece a efectuat expertiza dispusă cu respectarea procedurii legale. S-a arătat că expertiza prezintă doar o propunere de soluționare și nu soluționează litigiul între părți, instanța fiind cea care tranșează litigiul.

Analizând decizia pronunțată prin prisma motivelor de recurs invocate, curtea constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:

Recurentul invocat necompetența instanțelor care au pronunțat: sentința civilă nr. 2061/2007 pronunțată în dosarul nr-, decizia civilă nr. 636/A din 9.12.2007 pronunțată în același dosar și sentința civilă nr. 3607/2008 pronunțată în dosar nr- și decizia civilă nr. 366/A/02.09.2008.

Verificând dispozițiile art. 1, 2 Cod proc.civ. raportat la dispozițiile art. 282 Cod proc.civ. curtea constată că motivul de nelegalitate prevăzut de art.304 pct.3 Cod proc.civ. nu este incident, hotărârile mai sus arătate au fost pronunțate de către instanțele competente material să soluționeze aceste cauze.

Recurentul invocat disp.art. 105 alin. 2 Cod proc.civ. susținând nulitatea raportului de expertiză efectuat de către pârât și în baza căruia s- pronunțat soluția în dosarul nr.11610/2006, nr. unic - al Judecătoriei Cluj -N. În exercitarea drepturilor sale procesuale, partea trebuie să fie diligentă și să invoce nulitățile procedurale în termenele și în condițiile prevăzute de lege.

Nulitatea raportului de expertiză reclamantul putea să o invoce, cum corect a reținut atât instanța de fond, cât și instanța de apel, în fața instanței care dispus efectuarea expertizei și la primul termen după depunerea lucrării, potrivit disp. art. 212 Cod proc.civ. Dacă nulitatea relativă nu a fost invocată potrivit legii, neregularitatea actului de procedură se acoperă și nu mai poate fi ridicată de partea vătămată prin alt mijloc sau în altă etapă, ori într-o altă fază a procesului civil.

În cazul de față, deși recurentul susține că raportul de expertiză efectuat de pârât fost anulat de către instanța de recurs, care pronunțat decizia civilă nr. 654/R/2008 în dosarul civil nr.- al Curții de Apel Cluj, curtea nu poate reține această susținere, deoarece în considerentele acestei hotărâri la fila 7 alin.1 este menționat că "accesul la pod pentru apartamentul 1, identificat cu nr.top 2918/1/I în CF 26168 C, având suprafață de 9,42 mp, potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de ing.exp. va rămâne în proprietate comună indiviză". Prin urmare, instanța de recurs modificat decizia pronunțată în apel, însă la soluția adoptată a avut în vedere tot raportul de expertiză efectuat de pârât.

Așadar, în mod corect s-a respins cererea reclamantului de anularea raportului de expertiză. În ceea ce privește restituirea avansului onorariu expert de 300 lei, curtea constată că în mod corect s- respins și acest capăt de cerere, deoarece nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, pârâtul efectuat raportului de expertiză pentru care fost numit în dosarul nr.- al Judecătoriei Cluj -N și instanța de fond sau instanțele din căile de atac nu au anulat expertiza acestuia. Plata sumei respective s-a făcut în baza unei dispoziții a instanței, care nu a fost contestată în căile de atac exercitate în aceea cauză. Prin urmare, curtea constată că sunt nefondate motivele de recurs invocate de reclamant, care vizează anularea expertizei și restituirea onorariului.

Reclamantul menționat că nu a semnat interogatoriul și procesul verbal încheiat cu ocazia cercetării la fața locului, însă aceste aspecte vizează eventual dosarul - al Judecătoriei Cluj -N și nu prezenta cauză, întrucât în dosarul nr- reclamantul nu a fost citat la interogatoriu și instanța nu a efectuat o cercetare la fața locului potrivit disp.art.215-217 Cod proc.civ. Prin urmare, aceste critici sunt străine de prezenta cauză și nu pot fi reținute de curte.

Verificând decizia pronunțată în apel, curtea constată că nu este incident nici unul de motivele de nelegalitate prev.de art.304 pct.1-9 Cod proc.civ. și, în consecință, în temeiul art.312 Cod proc.civ. va respinge ca nefondat recursul reclamantului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr.366/A din 2 septembrie 2008 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 24 noiembrie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Carmen Maria Conț, Traian Dârjan Antoaneta

- - - - - - -

GREFIER

Red. dact. GC

2ex/2.12.2008

Jud.apel:,

Președinte:Carmen Maria Conț
Judecători:Carmen Maria Conț, Traian Dârjan Antoaneta

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 2297/2008. Curtea de Apel Cluj