Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 235/2010. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr-
(1017/2009)
ROMAN I A
CURTEA DE APEL B - SECTIA A III A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.235
Sedința publică de la 18 februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ilie MARI -
JUDECĂTOR 2: Mihai Negoescu Gândac
JUDECĂTOR 3: Ionelia Drăgan
GREFIER - - -
Pe rol se află soluționarea cererii de lămurire și completare a dispozitivului deciziei civile nr.1330 din 15.10.2009, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, în dosarul nr-, formulată de petenții și I, în contradictoriu cu intimații, MINISTERUL DEZVOLTĂRII LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI LOCUINȚELOR, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, SC SA ȘI.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă petentul, personal și avocatul, în calitate de reprezentant al intimatului, în baza împuternicirii avocațiale nr. 422.239 din 25.03.2009, eliberată de Baroul București (fila 14), consilierul juridic, în calitate de reprezentant al intimatului Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor, în baza delegației nr.62543 din 28.09.2009, depusă la dosar, lipsind petenta I și intimații, Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, SC SA și Doamna.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că la data de 20.01.2010, petenții au depus la dosar o cerere prin care solicită îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul deciziei civile nr.1330 din 15.10.2009, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, în sensul de a se indica cărei părți i se acordă cheltuielile de judecată.
Se mai învederează faptul că la data de 12.02.2010, petenții și EM. I au depus o cerere prin care solicită ca instanța să dispună pe cale administrativă soluționarea cererii în ședința publică.
Părțile, prin reprezentanți, având pe rând cuvântul declară că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, având în vedere că părțile au fost citate în cameră de consiliu pentru soluționarea cererii de completare a dispoziotivului, urmează să-și exprime puncul de vedere cu privire la procedura de citare.
Petentul precizează că își menține cererea, lăsând la aprecierea instanței soluționarea acesteia.
Avocatul intimatului precizează că, acțiunea a fost admisă irevocabil și singura parte căzută în pretenții este Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, urmând ca instanța să aprecieze în ce măsură partea căzută în pretenții să fie obligată pe lângă plata cheltuielilor de judecată către recurent și la plata eventualelor cheltuieli către intimatul la cererea sa.
Referitor la cererea părții pe care o reprezintă solicită cheltuieli de judecată în cadrul acestei proceduri.
În ceea ce privește cererea de lămurire a dispozitivului deciziei civile arată că, lasă la aprecierea instanței soluționarea acesteia.
Reprezentantul intimatului Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor, lasă la aprecierea instanței soluționarea cererii.
Curtea având în vedere susținerile părților, faptul că ambele părți în raport de care cererea formulată, de completare și lămurire a dispozitivului, sunt prezente, recurentul reclamant formulând totodată și apărări în legătură cu această cerere, conform celor constatate în ședință publică, va proceda la soluționarea cererii, conform procedurii stabilite de art.2821din Codul d e procedură civilă și art.2811din Codul d e procedură civilă, urmând a se face cuvenitele mențiuni.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.01.2010, intimații pârâți și EM. I, au solicitat completarea și lămurirea deciziei civile nr. 1330/15.10.2010 a Curții de Apel București Secția III a Civilă.
În motivarea cererii, petenții intimați au arătat că deși au formulat cerere prin care au solicitat cheltuieli de judecata în recursul soluționat prin aceasta deciziei civile, în dispozitivul hotărârii nu există vreo mențiune cu privire la modul de soluționare a acestei cereri iar în ceea ce privește cheltuielile de judecată stabilite în sarcina statului român, deși în dispozitiv nu se menționează cui se vor plăti, aceste cheltuieli, din motivarea decizie ar rezulta că ele sunt acordate recurentului.
Intimații au susținut că aceasta lămurire se impune acu atât mai mult cu cât în faza procesuala a apelului au fost acordate la cererea lor cheltuieli de judecata, iar în prezent nu este clar cine va suporta aceste cheltuieli.
Analizând actele și lucrările dosarului în ceea ce privește cererea formulată, Curtea retine următoarele:
Potrivit art.2811Codul d e procedură civilă, în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice.
Din verificarea dispozitivului deciziei civile anterior menționate, rezulta că intimatul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice,a fost obligat la 5763 lei, cheltuieli de judecată, fără ca în dispozitiv să se menționeze în favoarea cărei părți au fost stabilite aceste cheltuieli de judecată. Având în vedere însă soluția pronunțata în recurs, în sensul admiterii recursului promovat de recurentul reclamant, în contextul aprecierii ca fondate a criticilor formulate de acesta în contradictoriu cu statul român, ca și considerentele expuse în cadrul deciziei, în ceea ce privește soluția adoptata în privința acestei cereri, inclusiv din perspectiva modului de stabilire a cuantumului cheltuielilor de judecată acordate, în aplicarea prevederilor înscrise în art. 2811din Codul d procedură civilă, curtea va admite cererea de lămurire a dispozitivului sus menționatei decizii și va lamuri acest dispozitiv, în sensul că intimatul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, datorează cheltuielile de judecată către recurentul reclamant, întrucât recurentul reclamant, este acea parte care a câștigat procesul, în contradictoriu cu partea căzută în pretenții -Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, în conformitate cu prevederile art. 274 din Codul d procedură civilă.
Curtea precizează totodată că prin intermediul acestei proceduri părțile nu pot solicita lămurirea hotărârii judecătorești, în limitele anterior menționate, decât exclusiv în legătură cu acele aspecte asupra cărora s-a tranșat în cadrul hotărârii a cărei lămurire se solicită, fără ca pe aceasta cale să se poată repune în discuție, fondul drepturilor tranșate în fazele procesuale anterioare, cu atât mai puțin în situația în care acestea nu au făcut obiectul criticilor formulate în recurs - astfel că referirile intimaților pârâți la cheltuielile de judecată stabilite în faza procesuala a apelului, nu pot face obiectul unei analize în cadrul unei cereri al cărui obiect este clar și neechivoc stabilit - lămurirea dispozitivului deciziei civile nr. 1330/2009 a Curții de Apel București - Secția III-a Civilă.
Totodată, se reține că potrivit dispozițiilor art. 281^2 din Codul d e procedură civilă, dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri.
Analizând în conformitate cu aceasta dispoziție legală, cererea de completare deciziei civile nr. 1330/15.10.2009, curtea reține că într-adevăr, instanța de recurs a omis să se pronunțe în privința cererii de cheltuieli de judecată formulată în ședința publică din data de 01.10.2010, de către apărătorul celor doi intimați pârâți - așa cum rezultă din cuprinsul încheierii pronunțate în data de 01.10.2009, în aceasta cauză.
În consecință, cererea de completare a dispozitivului deciziei civile sus menționate, îndeplinește condițiile legale impuse de art. 2821din Codul d procedură civilă, cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată în recurs și nesoluționată, având natura unei cereri accesorii, iar în cauză nu s-a probat că ea ar fi fost formulată cu nerespectarea termenului defipt de lege.
Se reține totodată că în dosarul de recurs a fost atașată, la termenul de judecata anterior menționat, chitanța nr. 501/16.09.20009, aflată la fila 70 din dosar, din care rezulta că cei doi intimați pârâți au achitat cu titlul de onorariu de avocat, suma de 1785 lei.
În același sens, curtea retine că prin decizia civilă sus menționată deși recursul formulat de reclamant, a fost admis, prin raportare la caracterul fondat al criticilor care vizau greșita soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamant în contradictoriu cu intimatul pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, criticile formulate de recurentul reclamant, care vizau greșita soluționarea acțiunii al cărui titular este în contradictoriu cu cei doi intimați pârâți - titulari ai cererii de completare a dispozitivului - au fost apreciate ca nefondate.
Potrivit art. 274 alin. (1) proc. civ. partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată".
Fundamentul acordării cheltuielilor de judecată avansate de partea care câștigat procesul, este reprezentat de culpa procesuală, partea care pierde procesul răspunzând pentru cheltuieli de judecată în temeiul răspunderii civile delictuale,câtă vreme între părțile din proces nu exista un temei al angajării răspunderii civile contractuale,astfel că este aplicabil dreptul comun în aceasta materie. Rezultă că cel care a câștigat procesul are dreptul de obține de la adversar sumele pe care le-a plătit cu titlul de onorariu avocat în condițiile în care probează îndeplinirea tuturor cerințelor cumulative necesare declanșării acestei răspunderi, inclusiv a legăturii de cauzalitate între fapta și prejudiciu.
În cauză, aceste cerințe sunt îndeplinite, în ceea ce privește cererea de acordare a cheltuielilor de judecata formulată în faza procesuală a recursului de către cei doi intimați pârâți, prin raportare la considerentele anterior expuse, recurentul cazând în pretenții față de aceștia.
Pe de altă parte, intimații pârâți, au făcut dovada că au achitat suma de bani cu titlul de onorariu de avocat, cheltuielile solicitate fiind probate, cu un înscris cert, necontestat, fiind deci reale, au fost avansate în legătură cu prezenta cauză, derivă din exercitarea dreptului la apărare al intimaților în faza procesuală recursului, fiind deci necesare și au un cuantum, pe care curtea îl apreciază ca fiind rezonabil, prin raportare la obiectul litigiului și complexitatea concretă a cauzei.
În raport de aceste constatări, în temeiul prevederilor înscrise în art. 2821din Codul d procedură civilă raportat la art. 274 din Codul d procedură civilă, curtea va dispune completarea dispozitivului deciziei civile nr. 1330/15.10.2009 a Curții de Apel București Secția III a Civilă, în sensul că va obliga recurentul reclamant către cei doi intimați pârâți titulari ai cererii de completare, la plata sumei de 1785 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată.
În raport de soluția ce urmează a fi pronunțată în cauză și de considerentele anterior expuse referitoare la fundamentul acordării cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 274 din Codul d procedură civilă, curtea va respinge ca nefondată cererea formulată de recurentul reclamant având ca obiect cheltuieli de judecată, efectuate în cadrul soluționării cererii de lămurire și completare a dispozitivului deciziei civile nr. 1330/15.10.2009 a Curții de Apel București - Secția III-a Civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite cererea de completare și lămurire a dispozitivului deciziei civile nr. 1330/15.10.2009 a Curții de Apel București Secția III a Civilă, formulata de intimații - pârâți și EM. în contradictoriu cu recurentul - reclamant și intimații pârâți Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, SC SA și Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor și Doamna.
Lămurește acest dispozitiv, în sensul că intimatul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, datorează cheltuielile de judecată către recurentul reclamant.
Completează acest dispozitiv în sensul că:
Obligă recurentul reclamant către intimații pârâți și EM. I, la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1785 lei.
Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de recurentul reclamant, ca urmare a admiterii cererii de lămurire și de completare a deciziei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.02.2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
Mari
Grefier,
Red.
./
2ex./01.03.2010.
Președinte:IlieJudecători:Ilie, Mihai Negoescu Gândac, Ionelia Drăgan