Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 236/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.236
Ședința publică din data de: 30.04.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Georgeta Stegaru
JUDECĂTOR 2: Elena Viviane Tiu
JUDECĂTOR 3: Antonela
GREFIER -
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de către recurentul reclamant împotriva încheierii din data de 24.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă recurentul reclamant personal în stare de arest, lipsind intimata pârâtă SC SA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează Curții că cererea de recurs este netimbrată și că intimata reclamantă nu a fost citată cu copia motivelor de recurs. Totodată se arată că la data de 15.04.2009 intimata pârâtă a depus o cerere prin care solicită respingerea recursului ca tardiv introdus.
Interpelat fiind, recurentul reclamant personal, arată că își menține cererea de scutire de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Curtea, deliberând asupra acestei cereri luând în considerare situația recurentului reclamant care este privat de libertate, admite cererea de scutire a taxei judiciare de timbru. Totodată pune în discuția recurentului reclamant excepția tardivității invocată de intimata pârâtă prin cererea adresată instanței la data de 15.04.2009.
Recurentul reclamant personal, solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, motivat de faptul că la momentul comunicării deciziei civile pronunțată de instanța de apel care a fost primită la penitenciar a declarat recurs, astfel, faptul că acest recurs a fost declarat probabil târziu nu are nici o vină.
Curtea, deliberând asupra acestei excepții constată că este neîntemeiată cu motivarea că această cale de atac este formulată împotriva încheierii de suspendare din data 24.11.2008, iar potrivit dispozițiilor art. 244 alin 1 Cod procedură civilă recursul formulat împotriva unei asemenea căi de atac poate fi declarat pe toată durata perioadei de suspendare, așa încât recursul declarat este cu respectarea dispozițiilor legale.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cererii de recurs.
Recurentul reclamant personal solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și a se dispune repunerea cauzei pe rol și continuarea judecății de către instanța de apel.
Curtea reține cauza în pronunțare ce are ca obiect soluționarea cererii de recurs formulată de către recurentul reclamant împotriva încheierii din data de 24.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 4 B la data de 17.10.2007, sub nr- astfel cum a fost precizată în ședința publică din 19.11.2007, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei SC SA să-i plătească suma de 800 de lei cu titlul de despăgubiri pentru comunicarea cu întârziere a relațiilor solicitate de acesta.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că, a solicitat pârâtei să-i comunice datele personale prelucrate în perioada cât a fost angajat la SC SA (fostă Intreprinderea de Diesel B), iar în urma cererii sale pârâta a răspuns negativ prin adresele nr.1020/161/19.04.2007 și 102/13.04.2007.
Prin încheierea din 28.01.2008, a fost admisă cererea de asistență juridică formulată de reclamant și s-a dispus scutirea acestuia de plata taxei de timbru aferentă cererii de chemare în judecată.
La data de 13.12.2007, pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca rămasă fără obiect, arătând că în urma cererii reclamantului de eliberare a unei adeverințe care să ateste vechimea în muncă i-a comunicat acestuia că trebuie să publice pierderea carnetului de muncă în Monitorul Oficial, iar după ce reclamantul a adus la cunoștință societății că este deținut în Penitenciarul Jilava, societatea a dispus eliberarea adeverinței la data de 16.10.2007.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
În urma analizării probatoriilor administrate în cauză, Judecătoria Sectorului 4 B, prin sentința civilă 2188/14.04.2008 a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul.
Împotriva sentinței civile anterior menționate, a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, faptul că instanța de fond a interpretat greșit probatoriul administrat în cauză, atunci când a considerat că nu s-a făcut dovada procedurii vreunui prejudiciu reclamantului, chiar dacă societatea pârâtă a eliberat cu 6 luni întârziere adeverința solicitată de acesta.
A susținut apelantul că mărimea prejudiciului pe care consideră că l-a suferit este raportată la cea mai mică valoare a unei pensii de invaliditate ce i s-ar fi cuvenit potrivit Legii 19/2000.
Prin încheierea de ședință din data de 29.09.2008 i s-a pus în vedere apelantului reclamant să indice valoarea pretențiilor în vederea stabilirii taxei judiciare de timbru (mențiune cu care a fost citat conform dovezii de îndeplinire a procedurii de citare aflat la fila 11 dosar), dispoziție pe care acesta nu a înțeles să o îndeplinească.
Ulterior, prin încheierea pronunțată la 24.11.2008, instanța de apel a dispus, în baza art. 1551Cod procedură civilă, suspendarea judecării apelului formulat de reclamant.
Împotriva încheierii de ședință anterior menționată a declarat recurs reclamantul, susținând faptul că măsură dispusă de instanța de apel este greșită, întrucât a indicat cuantumul despăgubirilor solicitate, a beneficiat de scutirea plății taxei judiciare de timbru și a arătat și motivele pentru care a considerat că pârâta se află în culpă delictuală civilă.
Recurentul a solicitat instanței de recurs să fie scutit de plata taxei de timbru datorată în această fază procesuală, cerere care i-a fost admisă de instanță la data de 30.04.2009, așa cum rezultă din practicaua prezentei decizii.
La același termen de judecată, instanța de recurs a respins ca neîntemeiată excepția tardivității formulării recursului, invocată de intimata pârâtă, cu motivarea că această cale de atac poate fi declarată pe toată durata perioadei de suspendare, potrivit dispoziției art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă.
Examinând încheierea recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, în raport de dispozițiile legale incidente în cauză Curtea a constatat că recursul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Recursul reclamantului va fi analizat prin prisma motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, text de lege care vizează două ipoteze:
a) hotărârea este lipsită de temei legal;
b) hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Lecturând conținutul motivelor de recurs, Curtea a reținut că acestea vizează aplicarea greșită a legii de către instanța de apel, respectiv a dispozițiilor art. 1551Cod procedură civilă, potrivit cărora, instanța poate suspenda judecata când constată că desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina părții reclamante prin neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege ori stabilite în cursul judecății, arătând în încheiere care anume obligații nu au fost respectate.
Norma juridică invocată a fost corect aplicată de instanța de apel, deoarece, așa cum s-a menționat anterior, prin încheierea de ședință din 29.09.2008, instanța de apel a dispus citarea apelantului cu mențiunea de a indica valoarea pretențiilor în vederea stabilirii taxei judiciare de timbru, obligație pe care acesta nu a îndeplinit-
Nu poate fi primită susținerea reclamantului în sensul că instanța de apel nu a observat faptul să indicase cuantumul despăgubirilor întrucât această împrejurare s-a produs doar în fața judecătorului fondului, ori potrivit dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, astfel cum a fost modificată art. I pct. 3 din 06 nr. 34/2001, cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârii judecătorești se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată în cazul cererilor și acțiunilor evaluabile în bani.
Prin urmare, partea care exercită calea de atac are obligația de a preciza care este cuantumul sumei pe care o contestă, pentru ca instanța să stabilească taxa de timbru datorată.
Recurentul nu și-a îndeplinit această obligație, astfel încât în mod corect instanța de apel a dispus suspendarea judecății în baza dispozițiilor art. 1551Cod procedură civilă.
Față de toate aceste considerente, Curtea, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de către recurentul reclamant împotriva încheierii din data de 24.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
-
GREFIER
Red.
.red. AP
2 ex.
Judecători apel - Secția a V-a Civilă
Președinte:Georgeta StegaruJudecători:Georgeta Stegaru, Elena Viviane Tiu, Antonela
