Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 2378/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,

pentru minori și familie

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR.2378/R/2008

Ședința publică din 4 decembrie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Ana Ionescu

JUDECĂTORI: Ana Ionescu, Eugenia Pușcașiu Andrea Chiș

- -

GREFIER: - -

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 413 din 11 septembrie 2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, privind și pe intimata pârâtă, având ca obiect revendicare imobiliară.

La apelul nominal se prezintă intimata pârâtă, asistată de din Baroul Cluj cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind recurentul pârât.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul este legal timbrat cu 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 2 decembrie 2008 intimata pârâtă a înregistrat la dosar întâmpinare prin care se solicită respingerea recursului.

De asemenea, se constată că recurentul prin cererea înregistrată la data de 24 noiembrie 2008 a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform prevederilor art.242 alin.2 pr. civ.

Nefiind excepții de ridicat și nici cereri prealabile de formulat instanța închide faza probatorie, constată prezentul recurs în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.

Reprezentanta intimatei pârâte, susține întâmpinarea depusă la dosar și solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate, ca legală și temeinică. Solicită cheltuieli de judecată, în cuantum de 1785 lei, reprezentând onorariu de avocat potrivit facturii de la dosar 20.

CURTEA

Prin Sentința civilă nr. 2469/04.03.2008, pronunțată în dosarul nr- s-a espins acțiunea civilă formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta -, ca fiind formulată față de o persoană fără capacitate procesuală.

S-a admis excepția puterii de lucru judecat și s-a respins acțiunea civilă formulă de cu domiciliul procesual ales în T, str. P-ța - - nr.2,.7, în contradictoriu cu pârâta cu domiciliul în C-N,-,.73, jud.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 2814/2003 a Judecătoriei Cluj -N, analizându-se titlurile de proprietate ale părților din prezentul proces, s-a reținut că titlul de proprietate al reclamantei, antecesoarea pârâtei este preferabil titlului de proprietate al pârâtului, prin urmare dispunându-se radierea dreptului de proprietate al pârâtului și înscrierea dreptului de proprietate al reclamantei.

In consecință, instanța a dat calificarea corectă acțiunii civile formulate de reclamanta, obiectul dosarului constituindu-l compararea titlurilor și întăbularea dreptului de proprietate în cartea funciară în favoarea adevăratului proprietar, mențiunea de pe coperta dosarului, "prestație tabulară", neavând relevanță sub acest aspect.

Prin Decizia civilă nr. 1139/A/2003 a Tribunalului Cluj, respingându-se apelul declarat de pârâtul apelant, s-a reținut că"condițiile de existență adreptului înscris în favoarea apelantei(apelantului - )nemaifiind întrunite".De asemenea, instanța de apel a confirmat calificarea acțiunii, așadar cauza juridică a acțiunii, stabilită de către prima instanță a fost corectă, și anume compararea titlurilor și stabilirea adevăratului proprietar.

Instanța a înlăturat ca neîntemeiată susținerea reclamantului potrivit căreia cauza juridică și obiectul prezentului dosar sunt diferite de cele ale dosarului nr. 14065/2002 în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 2814/2003 a Judecătoriei Cluj -N, deoarece în acel dosar s-a analizat dreptul de proprietate al lui, iar acum se solicită a se analiza dreptul de proprietate al reclamantului. Dimpotrivă, așa cum s-a arătat mai sus, instanțele au stabilit calitatea de proprietar al defunctei în contradictoriu cu, prin analiza comparativă a titlurilor de proprietate ale celor două părți.

Statuându-se printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă că adevăratul proprietar al apartamentului nr.9 situat în C-N,- este, iar nu, este inadmisibil a se proceda din nou la verificarea condițiilor de preferință a titlurilor de proprietate.

Chiar anterior rămânerii irevocabile a sentinței civile nr. 2814/2003 a Judecătoriei Cluj -N, prin sentința civilă nr. 12630/2001 a Judecătoriei Cluj -N, definitivă prin decizia nr.494/2002 a Tribunalului Cluj și irevocabilă prin decizia nr. 1860/2002 a Curții de APEL CLUJs -a procedat la compararea titlurilor, reținându-se că titlul pârâteieste opozabilreclamantului, ceea ce, când una dintre părți își întemeiază dreptul pe contract, are natura juridică a unei acțiuni în revendicare.

Pentru aceste considerente, instanța a reținut că există identitate de părți, obiect și cauză juridică în prezentul dosar și în Sentința civilă nr. 2814/2003 a Judecătoriei Cluj -N, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 1139/A/2003 a Tribunalului Cluj, fiind inadmisibil a se proceda la o nouă comparare a titlurilor și la stabilirea proprietarului apartamentului nr.9 situat în C-N,-, între aceleași părți astfel încât, în temeiul art. 1201 cod civil și art. 137 alin.l pr.civ. și a admis excepția puterii de lucru judecat și a respins acțiunea civilă formulată de în contradictoriu cu pârâta.

Ca urmare a admiterii la termenul de judecată din data de 26.02.2007 a excepției lipsei capacității procesuale a pârâtei, instanța a respins acțiunea exercitată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta, ca fiind formulată față de o persoană fără capacitate procesuală.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul iar prin decizia civilă 413 din 11 septembrie 2008 Tribunalului Cluj, s-a respins apelul reclamantului, reținându-se următoarele considerente:

Astfel, la fel ca și judecătoria, tribunalul a apreciat că în cauză sunt întrunite condițiile autorității de lucru judecat, prevăzute de art. 1201.pr. civilă.

Părțile sunt dintre cele care au participat și în cadrul procesului finalizat cu Decizia civilă nr. 995/2002 a Curții Supreme de Justiție.

Obiectul cauzei este dreptul de proprietate asupra apartamentului înscris în CF nr.- C iar obiectul material este chiar acest apartament.

Cauza juridică este aceiași în ambele procese deoarece se raportează la același drept de proprietate asupra apartamentului întemeiat pe art. 480 Cod civil, indiferent că acesta aparține reclamantului sau pârâtei, în ambele acțiuni analizându-se acest drept, atât din punctul de vedere al reclamantului cât și din punctul de vedere al pârâtei.

Prin urmare, a reținut și tribunalul autoritatea de lucru judecat.

Referitor la critica reclamantului cu privire la pronunțarea instanței asupra unor chestiuni cu care nu a fost investită, instanța de apel nu poate împărtăși punctul de vedere al reclamantului.

Este adevărat că reclamantul nu a invocat în sprijinul său Decizia civilă nr. 995/2002 a Curții Supreme de Justiție, însă această decizie a fost invocată în apărare de către pârâtă, prin urmare, în mod legal instanța de fond s-a pronunțat în raport de decizia menționată, acceptând apărările pârâtei.

Din această perspectivă este neîntemeiată și critica reclamantului referitoare la motivarea sentinței, care în opinia reclamantului este străină de obiectul cauzei.

Pentru motivele arătate, reținând că este inadmisibilă o nouă acțiune de comparare a titlurilor părților, în baza art. 296 Cod.pr.civilă, tribunalul a respins apelul declarat, menținând în întregime dispozițiile sentinței atacate.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul solicitând modificarea ei în sensul admiterii apelului și pe cale de consecință, schimbarea hotărârii instanței de fond în sensul admiterii acțiunii.

Criticile aduse hotărârii instanței de apel vizează nelegalitatea ei sub următoarele aspecte:

Recurentul susține că hotărârea instanței de fond nu cuprinde motivele pe care se sprijină, fiind incidente dispoz.art.304 pct. 8.pr.civ. dar și ale art.304 pct. 8 și 9.pr.civ. întrucât instanțele au interpretat greșit actul dedus judecății, hotărârea fiind astfel dată cu aplicarea greșită a legii.

Recurentul susține că analiza comparativă a titlului s-a făcut la inițiativa instanței - extra petit și cu nerespectarea principiului disponibilității.

Se mai învederează că motivarea sentinței civile 2914/2003 a Judecătoriei Cluj -N nu are legătură cu prezenta cauză unde el invocă nu drepturi câștigate prin decizia civilă 995/22.03.2002, ci dreptul pe care l-ar fi putut invoca și antecesorul său proprietar tabular sub B1 în CF 6102 C, hotărâre care în mod neechivoc are caracter declarativ de drepturi și nu caracter constitutiv de drepturi.

Recurentul susține că în calitatea lui de moștenitor legal poate face toate acțiunile antecesorului și în prezenta cauză se poate prevala așa cum s-ar fi putut prevala antecesorul său, de dreptul de proprietate dobândit asupra imobilului în litigiu în anul 1950.

Or, susține recurentul analiza comparativă a titlului sau și a titlului pârâtei nu este oprită și nici paralizată de excepția puterii lucrului judecat, situație în care susține recurentul, analizând cele 2 titluri, solicită să se dea preferință titlului sau care este cert, fiind întabulat în 1950 iar titlul intimatei provine de la un non dominus încheiat în condițiile unei legi controversate.

Intimata prin întâmpinare depusă s-a opus admiterii recursului.

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs, a dispoz.art.304 pct. 7, 8 și 9 pr.civ. Curtea de Apel reține următoarele:

Acțiunea reclamantului este o acțiune în revendicare imobiliară recurentul solicitând obligarea pârâtei de a-l lăsa în deplină proprietate și pașnică posesie apartamentul situat în C,-,.9 înscris în CF individuală nr.- C nr.top 230/IX compus din 2 camere, o bucătărie, o de alimente, baie, sobă în suprafață de 66,53 mp părți comune indivize 6,13/100 parte, CF colectivă 6102 C-

Reclamantul a mai solicitat prin acțiunea sa și rectificarea CF - C și a CF colectivă nr.6102 C în ceea ce privește.nr.9 în sensul restabilirii situației anterioare de CF, a se constata că este unicul moștenitor al defunctului proprietar în calitate de nepot și a se dispune întabularea dreptului său de proprietate în CF individuală 1- C și CF colectivă 6102

În susținerea acțiunii, reclamantul a arătat că și el și pârâta au titluri cu privire la dreptul de proprietate (4 dos.instanței de fond) asupra imobilului, titluri ce provin de la autori diferiți, situație în care titlul său este preferabil față de cel a pârâtei câtă vreme el a dobândit prin moștenire dreptul său de proprietate de la antecesorul său ce fusese proprietar tabular.

Temeiul de drept al acțiunii reclamantului îl constituie art.480-481.civ. invocându-se și dispozițiile art.6 din CEDO și art.1 din Protocolul adițional nr.1 la CEDO, și art.136 alin.5 din Constituție.

Or, față de obiectul dedus judecății, de limitele investirii instanței prin acțiunea introductivă, de faptul că reclamantul și-a motivat acțiunea pe ideea comparării titlurilor pe care le deține el și pârâta cu privire la același imobil și față de dispozițiile deciziei civile 494/2002 a Tribunalului Cluj rămasă irevocabilă prin decizia civilă 1860/2002 a Curții de APEL CLUJ, instanța de fond și cea de apel au dat eficiență dispoz.art.1201 civ. și 166 pr.civ. fiind incidentă excepția autorității de lucru judecat, excepție dirimantă și peremtorie.

Astfel, aceeași excepție este incidentă în cauză și raportat la dispozițiile sentinței civile nr.2814/2003 a Judecătoriei Cluj -N - dos.4945/2003 rămasă definitivă prin decizia civilă 1139/15.10.2003 a Tribunalului Cluj, ce a avut ca obiect aceeași situație de analizare a titlurilor părților, radierea dreptului de proprietate al pârâtei și invocarea dreptului său de proprietate.

Excepția puterii de lucru judecat "res iudicata proveritate in habetur" este reglementată în art.1201 civ. ca o prezumție absolută irefragabilă și în art.166 pr.civ. ca o excepție de fond, peremtorie și absolută.

Pentru a exista putere de lucru judecat trebuie să existe tripla identitate de părți, de obiect și de cauză.

Pentru a exista identitate de obiect între două acțiuni este suficient ca din cuprinsul lor să rezulte că scopul final urmărit de reclamante este același în ambele acțiuni și chiar dacă în primul litigiu s-a discutat numai pe cale incidentală un drept invocat de o parte, soluția dată de instanță are putere de lucru judecat într-o nouă acțiune în care se încearcă valorificarea aceluiași drept.

Or, față de cele expuse, de faptul că hotărârile anterioare sus menționate au fost formulate în acțiuni ce aveau același obiect compararea titlurilor de proprietate existente cu privire la același imobil, rezultă fără posibilitate de echivoc incidența puterii de lucru judecat, ca excepție legală dirimantă și absolută.

Astfel, susținerile recurentului sunt nefondate și nefiind întrunite dispozițiile art.304 pct. 7, 8 și 9.pr.civ. instanța urmează a respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr.413 din 11 septembrie 2008 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 4 decembrie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,

- - - - - - - -

Red.PE/CA

17.12.2008 - 2 ex.

Jud.fond.

Jud.apel:;

Președinte:Ana Ionescu
Judecători:Ana Ionescu, Eugenia Pușcașiu Andrea Chiș

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 2378/2008. Curtea de Apel Cluj