Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 285/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 285
Ședința publică de la 25 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cormanencu Stanciu Valeria
JUDECĂTOR 2: Angelescu Cristiana
JUDECĂTOR 3: Olariu
GREFIER:
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de împotriva deciziei civile nr. 117 din 13 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru recurentul,lipsă fiind reprezentantul intimatei Asigurări SA - Sucursala
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este la al doilea termen de judecată.
La dosar s-a depus prin Serviciul de Registratură o cerere formulată de intimata - Asigurări SA,prin Sucursala I prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată,motivat de faptul că la termenul de astăzi consilierul juridic al unității se află în imposibilitate de a se prezenta în instanță,fiind plecat din localitate,la cerere fiind anexată și copia Ordinului de deplasare în acest sens.
Instanța respinge cererea de amânare formulată de intimata - Asigurări SA,prin Sucursala
Avocat pentru recurentul depune la dosar cerere adresată Tribunalului Iași la data de 23 iunie 2008 cu referatul întocmit de această instanță și copia chitanței reprezentând dovada achitării onorariului de apărător.
Nemaifiind alte cereri de formulat,instanța consideră recursul în stare de judecată și dă cuvântul la dezbateri cu privire la excepția tardivității declarării recursului,invocată la termenul anterior și pe fondul cauzei.
Avocat pentru recurent având cuvântul,învederează instanței împrejurarea că procedura de comunicare a deciziei Tribunalului Iașia fost realizată prin afișare,iar pe dovada de comunicare este indicată ca adresă a recurentului I,Bd. - nr. 75-,apartament 3,ori adresa corectă era și cu indicarea etajului.
Susține că și Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Comercială s-a pronunțat printr-o decizie în sensul că în condițiile în care s-a omis a se menționa pe actul de procedură etajul sau scara,respectivul act de procedură este nul.
Având în vedere că pe dovada de comunicare a deciziei Tribunalului Iași nu s-a indicat etajul,avocat apreciază că și astăzi recurentul este în termenul de declarare a recursului. Procedura de comunicare este realizată prin afișare,însă nu s-a indicat etajul la care domiciliază recurentul,astfel încât procedura este întocmită greșit,fiind nulă. În lipsa indicării etajului pe procedura de comunicare există mai multe posibilități în ceea ce privește numărul apartamentului,respectiv 3.
De asemenea,avocat susține că la Tribunalul Iașia depus o cerere prin care solicita ca toate cererile și actele din dosar să fie comunicate la cabinetul său de avocatură,cerere formulată de altfel și în recurs,însă Tribunalul Iași nu a avut în vedere această cerere.
Pe fondul cauzei,avocat susține că așa cum a arătat și prin motivele de recurs formulate în scris,în apel apărătorul intimatului a depus cerere de amânare motivată cu ordin de deplasare,însă instanța a consemnat doar existența acestei cereri,fără a se pronunța cu privire la aceasta și a dat cuvântul pe excepția necompetenței instanței de fond,reținându-se că părțile prezente au pus concluzii pe această excepție.
Apreciază că excepția necompetenței materiale a primei instanțe ar fi trebuit pusă în discuția contradictorie a părților și admiterea recursului așa cum a fost formulat,cu cheltuieli de judecată.
Declarându-se dezbaterile închise,după deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 12132 din 25.10.2007 a Judecătoriei Iașis -a admis acțiunea formulată și precizată ulterior de reclamantul împotriva pârâtei " Asigurări " SA - Sucursala
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 95.343 EURO sau echivalentul în lei la cursul BNR din data plății efective,reprezentând suma asigurată în baza poliței de asigurare nr. -/14.02.2006,suma de 9142,47 EURO sau echivalentul în lei la cursul BNR din data plății efective,reprezentând daune moratorii suma de 594,05 RON reprezentând cheltuieli de transport ale autoturismului și suma de 8.236,70 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel,instanța de fond a reținut că:
Prin cererea înregistrată inițial și precizată ulterior,reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Asigurări SA - Sucursala I solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 95.343 EURO sau echivalentul în lei la cursul BNR din data plății efective,reprezentând suma asigurată în baza poliței de asigurare nr. - din 14.02.2006 a sumei de 9142,47 EURO sau echivalentul în lei la cursul BNR din data plății efective reprezentând daune moratorii a sumei de 594,05 RON reprezentând cheltuieli de transport ale autoturismului și a cheltuielilor de judecată.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și a invocat excepția necompetenței materiale a instanței în soluționarea cauzei fiind vorba de un litigiu comercial.
Excepția invocată de pârâtă a fost respinsă de către instanță,având în vedere că temeiul juridic al acțiunii a fost indicat ca fiind art. 1073 și următoarele cod civil astfel că litigiul nu este de natură comercială,iar instanța este competentă să soluționeze cauze civile cu valoarea pretențiilor până la 5 miliarde Rol conform art. 2 al. 1 litera b Cod procedură civilă.
Analizând probatoriul administrat,instanța a constatat că potrivit rezoluției nr. 6225/P/2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău reclamantul nu a avut intenția de a-și distruge autoturismul proprietate cum a susținut pârâta,dispunându-se neînceperea urmăririi penale față de reclamant pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2170 Cod penal,în același sens opinând și expertul ce a întocmit raportul de expertiză în cauza de față.
Având în vedere dispozițiile art. 1084 - 1088 Cod civil precum și prevederile contractului de asigurare dintre părți,instanța constată că acțiunea formulată și precizată ulterior de reclamant este întemeiată în totalitate,astfel că va dispune în sensul celor solicitate de către reclamant.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta SC Asigurări SA,invocând lipsa competenței materiale a Judecătoriei Iași în soluționarea acțiunii având în vedere disp. art. 2 Cod procedură civilă,art. 3 pct. 17,18,art. 6 Cod comercial,iar pe fond susținând că acțiunea reclamantului este neîntemeiată,instanța neluând în considerare obiecțiunile formulate la raportul de expertiză și că în conformitate cu dispozițiile art. 969 Cod civil nu poate fi obligat decât la plata despăgubirilor pentru pagube produse în urma intervenirii riscurilor de asigurare limitativ enumerate în contract,fără alte cheltuieli.
Prin decizia civilă nr. 117 din 13.02.2008 a Tribunalului Iașis -a admis apelul declarat de Asigurări SA - Sucursala I împotriva sentinței civile nr. 12132 din 25.10.2007 a Judecătoriei Iași pe care o anulează. Trimite cauza Secției Comerciale a Tribunalului Iași pentru soluționarea pricinii în primă instanță.
Pentru a se pronunța astfel,instanța de apel a reținut că:
La data de 14 februarie 2006 reclamantul a încheiat cu pârâta polița de asigurare nr. 35471 pentru autoturismul său Audi A8 cu nr. de înmatriculare - pentru suma de - Euro.
La data de 27 mai 2006 autoturismul a fost distrus total în urma unui incendiu,motiv pentru care reclamantul a formulat prezenta acțiune invocând dispozițiile art. 1073 Cod civil.
Potrivit art. 3 pct. 17 Cod comercial prezentul litigiu ce are la bază contractul de asigurare încheiat de părți are evident caracter comercial.
Faptul că reclamantul a invocat dispozițiile Codului comercial nu obligă judecătorul a le reține,însă este obligația judecătorului de a stabili încadrarea juridică a pretenției dedusă judecății,aspect pe care jurisprudența l-a afirmat în mai multe ocazii.
Pârâta - apelantă este o societate comercială,iar activitatea sa este una de comerț.
Conform art. 56 Cod comercial dacă actul este comercial pentru una din părți,toți contractanții sunt supuși legii comerciale.
În cauza de față,reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei asigurate în urma intervenirii evenimentului /riscului asigurat,cu atât mai mult cu cât valoarea pretențiilor sale depășește suma de 300.000 lei fiind incidente dispozițiile art. 2 pct. 1 litera a Cod procedură civilă.
Se apreciază astfel că instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile legale incidente în privința competenței materiale,iar apelul sub acest aspect este întemeiat și va fi admis,trimițând cauza spre soluționare în fond Secției Comerciale a Tribunalului Iași.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul criticând-o pentru nelegalitate potrivit art. 304 pct. 5,7,9 Cod procedură civilă,în sensul că prin decizia pronunțată instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 al. 2 Cod procedură civilă prin faptul că instanța de apel nu a pus în discuția părților excepția invocată,fiind astfel grav vătămat în dreptul său de apărare,decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se sprijină,nemotivând cererea sa de amânare a cauzei pentru lipsă de apărare fiind astfel greșit aplicate dispozițiile art. 156 Cod procedură civilă,decizia astfel pronunțată fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Recursul este tardiv.
Verificând actele și lucrările dosarului,instanța de recurs reține că:
Potrivit art. 301 Cod procedură civilă termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii dacă legea nu dispune altfel.
Termenul de recurs începe să curgă de la data când părții i s-a comunicat copie de pe hotărârea pronunțată.
Potrivit dispozițiilor înscrise în art. 103 Cod procedură civilă neexecutarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui act de procedură în termen legal atrage decăderea,afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
În speță,reclamantul a primit copia hotărârii nr. 117 din 13 februarie 2008 Tribunalului Iași la data de 21.04.2008 dată de la care curge termenul de 15 zile pentru declararea recursului,care se împlinea astfel la data de 7 mai 2008.
Or reclamantul a declarat recurs la data de 9 mai 2008 conform înscrierii acestei date personal pe cererea de recurs precum și din rezoluția cu această dată la înregistrarea cererii de recurs.
În atare condiții,reclamantul nefăcând dovada imposibilității de a exercita calea de atac a recursului în termen legal,acesta este tardiv declarat,excepție invocată din oficiu de instanță și pusă în discuția părților,excepție invocată și de societatea intimată prin întâmpinare.
Susținerea recurentului că recursul a fost declarat în termen,pentru că,comunicarea hotărârii s-a făcut la o adresă greșită și incompletă este nefondată și nu va fi primită,această adresă fiind cea indicată de reclamant și la care i-au fost comunicate toate actele procesuale,iar alegerea domiciliului la cabinetul avocatului său a fost formulată pentru prima dată în recurs după ce i se comunicase decizia tribunalului.
Pentru toate aceste considerente,urmează a se respinge ca tardiv declarat recursul formulat de împotriva deciziei civile nr. 117 din 13.02.2008 a Tribunalului Iași pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca tardiv recursul formulat de împotriva deciziei civile nr. 117 din 13 februarie 2008 Tribunalului Iași,decizie pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 Iunie 2008
Președinte, - | Judecător, | Judecător, |
Grefier
Red.
Dact.
2 exemplare / 17.07.2008
Tribunalul Iași -
-
Președinte:Cormanencu Stanciu ValeriaJudecători:Cormanencu Stanciu Valeria, Angelescu Cristiana, Olariu
