Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 290/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 290/2008
Ședința publică de la 19 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Augustin Mândroc
JUDECĂTOR 2: Daniela Mărginean
JUDECĂTOR 3: Cristina Gheorghina Nagy Nicoară vicepreședinte
Grefier: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de către - S PRIN. SRL S împotriva deciziei civile nr. 54/28.02.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat cu împuternicire în reprezentarea intimatei interveniente - LEASING - (fila 26) și avocat cu împuternicire (fila 28) în reprezentarea intimaților reclamanți și, lipsind aceștia și celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat învederează instanței că procedura cu recurenta s-a făcut prin afișare fără să se precizeze motivul afișării.
Față de dispozițiile art. 107 Cod procedură civilă, instanța constată îndeplinită procedura de citare cu recurenta - -
Avocat declară că nu mai are alte cereri de formulat.
Avocat, de asemenea, arată că nu mai are alte cereri.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, instanța, în deliberare față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, având cuvântul, solicită instanței respingerea recursului de față, menținerea ca legală și temeinică a deciziei atacate, arătând că în fapt s-a creat un compromis între părți, recunoscându-se calitatea de coproprietari asupra edificatelor, iar prezentele motive de recurs sunt total nefondate și nu justifică titlul dobânditorului, așa cum se prevede în art. 3 din statutului CAP, terenurile rămânând proprietatea acestuia, - - nu este succesorul statului, terenul, fiind intravilan, este proprietatea tabulară prin înscrierea în CF a antecesorilor reclamanților, conform cu cartea funciară.
Avocat, având cuvântul, arată că intervenienta este mulțumită cu hotărârea anterioară, însă este de acord cu recursul pentru motivele expuse pe care le consideră întemeiate, cererea de revendicare intrând sub incidența Legii 10/2001, așa cum există probațiunea la dosar, nefiind admisibilă revendicarea pe calea dreptului comun.
Avocat, solicitând cuvântul în replică, învederează că Legea 10/2001 fiind o lege specială, de reparație, presupune că oamenii au fost interesați în acest sens, însă cererile de revendicare au fost în mare parte respinse.
Instanța, în deliberare față de actele și lucrările dosarului și având în vedere și cele expuse de reprezentanții părților, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin sentința civilă nr. 595/2001 a Tribunalului Sibius -a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții și în contradictoriu cu - - prin lichidator judiciar - SRL și s-a constatat că reclamanții au dobândit prin efectul accesiunii imobiliare dreptul de proprietate asupra construcțiilor și lucrărilor existente pe terenul înscris în CF 1817 Sibiu nr. top 6358/1/1 edificate de pârâtă la o valoare de 432.000.000 lei.
Pârâta a fost obligată să predea în deplină proprietate reclamanților terenul de 7523,16 mp conform expertizei efectuate în cauză de expert, precum și construcțiile cu condiția plății despăgubirilor de 432.000.000 lei.
- - a fost obligată să ridice de pe imobilul sus arătat orice bunuri mobile.
S-au respins celelalte capete de cerere ale reclamanților, precum și cererea reconvențională a pârâtei.
S-a respins în fond cererea de intervenție a Administrației Finanțelor Publice Sibiu.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamanții au solicitat obligarea pârâtei - - să lase în deplină proprietate suprafața de 11495 mp din CF 1817 nr. top 6358/5193/1/1, să ridice toate construcțiile provizorii și utilajele mobile de pe teren, iar, asupra construcțiilor, au solicitat a se constata că au dobândit dreptul de proprietate prin efectul accesiunii imobiliare artificiale, cu obligarea reclamanților la plata valorii materialelor și prețul muncii și evacuarea pârâtei.
S-a solicitat, de asemenea, radierea uzufructului viager notat în favoarea lui G și soția. Pârâta - - a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat instanței să se constate că terenul de 1,3 ha din nr. top 6358 a fost supus schimbului legal de terenuri și a aparținut CAP, astfel că terenurile s-au înscris în proprietatea acționarilor; să se constate nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr. -/97 cu privire la aceste terenuri și în consecință radierea lor din masa succesorală după defuncta precum și din certificatul de moștenitor nr. 7554/1997 din CF 1817 Sibiu nr. top 6358/5193/1/1 și revenirea la situația anterioară.
În cauză a formulat cerere de intervenție în interes propriu Administrația Finanțelor Publice Sibiu, care a solicitat notarea în CF 1817 Sibiu a construcțiilor aflate în patrimoniu - - și notarea în CF a procesului verbal de sechestru asupra construcțiilor pentru suma de 350.128.486 lei și obligarea reclamanților, în favoarea intervenientei, la plata sumei de 350.128.486 lei.
S-a reținut că, conform înscrierilor din CF, proprietari tabulari sunt reclamanții și prin moștenire conform încheierii de CF nr. 7554/1997, iar anterior anului 1973, imobilul a aparținut CAP Sibiu și a fost atribuit în folosința antecesoarei pârâtei în vederea construirii unui depozit. pârâtei a edificat pe terenul în litigiu mai multe edificate în valoare de 432.000.000 lei, iar pentru că nu s-a făcut dovada că în patrimoniul pârâtei s-a inclus și terenul în litigiu, s-a respins cererea reconvențională, instanța nevalidând schimbul de terenuri, nefiind incidente prevederile art. 23, 36 din Legea 18/1991.
S-a admis în parte acțiunea reclamanților, instanța dând efect accesiunii imobiliare artificiale, însă numai pentru construcțiile edificate pe terenul de 7523,16 mp.
Împotriva acestei sentințe a declarat în termen apel - -, prin lichidator - SRL, care a solicitat admiterea acestuia și schimbarea sentinței în sensul respingerii acțiunii principale și admiterii cererii reconvenționale.
În motivarea apelului, apelanta a invocat din nou schimbul legal de terenuri, în baza art. 23, 36 din Legea 18/1991, schimbul fiind legal conform legislației anterioare, fiind validat prin Ordinul 295/1937 al p/v - al Consiliului Popular Județean Sibiu, respectiv prin Legea nr. 12/1968 art. 5. Ulterior anului 1990, după privatizarea acesteia, terenul a fost inclus în patrimoniul pârâtei conform Legii 31/1990.
În drept s-au invocat prevederile art. 27, 24 și 8 din Legea 18/1991.
În apel a formulat cerere de intervenție în interesul apelantei pârâte - LEASING -, care a solicitat admiterea apelului, arătând că prin licitație a dobândit dreptul de proprietate asupra construcțiilor pentru prețul de 1.200.000.000 lei.
Motivele de apel ale intervenientei sunt identice cu ale apelantei. Atât apelanta, cât și intervenienta au depus acte anexă prin care au susținut schimbul de terenuri, procesul verbal de licitație. Apelul a fost înregistrat la Curtea de APEL ALBA IULIA în anul 1998, iar prin încheierea de ședință din 26 februarie 2002, cauza a fost suspendată. Ulterior, prin încheierea nr. 1/A/2007 bis a Curții de APEL ALBA IULIA cauza a fost scoasă de pe rol și trimisă Tribunalului Sibiu pentru soluționarea apelului.
Intimații și au formulat întâmpinare prin care au invocat perimarea apelului, iar pe fondul cauzei au arătat că art. 23 și 36 din Legea 18/1991 nu se aplică cauzei, ci doar persoanelor fizice, iar pentru societățile comerciale, altele decât asociațiile cooperatiste, dreptul de proprietate se poate dobândi doar conform HG 834/1991.
Prin Decizia Civilă nr. 54/28 februarie 2008 Tribunalului Sibiu pronunțată în doar nr- a fost admis apelul reclamantei și în fond cererea de intervenție și a fost schimbată în parte sentința în sensul că a fost admisă în parte acțiunea reclamanților și și a fost obligată pârâta să lase în deplină proprietate și folosință imobilul în litigiu, respingând celelalte capete de cerere, acțiunea reconvențională și cererea de intervenție în interes propriu formulată de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Sibiu.
Intimații și au fost obligați la cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că la termenul de judecată din 12 noiembrie 2007 s-a admis în principiu cererea de intervenție formulată de - LEASING -, iar prin încheierea de ședință din data de 21 ianuarie 2008 s-a respins excepția perimării.
Față de situația faptică de la data sesizării instanței de fond din anul 1998 în prezenta fază procesuală au intervenit modificări. Astfel conform CF 1817 Sibiu nr. top 6538/5193/1/1() proprietari asupra terenului sunt reclamanții intimați și prin moștenire în cote de părți fiecare conform cu încheierea de CF 7554/1997, iar asupra construcțiilor proprietar este intervenienta - LEASING - prin cumpărare la licitație publică conform încheierii de CF 7806/2004 dată la care s-a întabulat prin aceeași încheiere și - - conform Legii 15/1990.
Titlul de proprietate al intervenientei a fost validat irevocabil prin decizia civilă nr. 342/2006 a Curții de APEL ALBA IULIA. Ca atare, la acest moment, pârâta apelantă - - solicita validarea schimbului de terenuri efectuat în 1973 și urmare acestuia a devenit proprietara terenului în litigiu, astfel că se impune constatarea nulității întabulării reclamanților intimați precum și a titlurilor lor.
În atare situație, accesiunea imobilelor invocată de reclamanții și nu se mai justifica, deoarece titlul de proprietate al intervenientei asupra construcțiilor - LEASING a fost consolidat irevocabil prin decizia Curții de APEL ALBA IULIA sus arătată, motiv pentru care s-a respins acest capăt de cerere, precum și cel privitor la evacuarea - - din aceste construcții, dar și cel privitor la ridicarea construcțiilor.
Ca atare, situația faptică dedusă judecății vizează o revendicare imobiliară - teren - între reclamanții proprietari care au dobândit dreptul prin moștenire în anul 1977, dată de la care s-a constituit dreptul lor de proprietate și pârâta apelantă - -, care se prevalează de un schimb de terenuri efectuat în anul 1973. Acțiunea în revendicare este acțiunea reală prin care reclamantul cere instanței să i se recunoască dreptul de proprietate asupra unui bun determinat și pe cale de consecință obligarea pârâtului la restituirea posesiei bunurilor. În regim de carte funciară înscrierile în cartea funciară au, în principiu, forța probantă deplină. Acestea sunt motivele pentru care acțiunea în revendicare este aplicabilă doar în următoarele situații: când dreptul de proprietate se dobândește de plin drept, fără cerința întabulării în CF; când se cere, pe cale de acțiune în prestație tabulară, înscrierea dreptului de proprietate dacă sunt întrunite cumulativ trei condiții; statul sau o unitate administrativ teritorială revendică un bun din domeniul public național sau din domeniul public local. Chiar dacă titlul de proprietate al - -, obținut prin schimb, a fost valid la data constituirii sale, respectiv anul 1973, când în vigoare erau Legea 59/1974 precum și Decretul 151/1950, care prevedeau că, comasările prin schimburi de terenuri aprobate de Ministerul Agriculturii erau obligatorii pentru toți proprietarii de terenuri (art. 5) și reprezentau acte autentice (art. 11); acesta - titlul - nu a dobândit forța probantă (opozabilitate) deplină, nefiind înscris în CF. În atare situație, bunul a rămas în proprietatea antecesoarei reclamanților și a fost transmis legal acestora, dar au fost deposedați nelegal, fiind lipsiți de posesia și proprietatea acestuia, ceea ce constituie o încălcare a dreptului de proprietate conform art. 480 Cod civil, dar și față de prevederile Convenției Europene de Apărare a Drepturilor Omului, respectiv a art. 1 din Protocolul Adițional la aceasta.
Împotriva deciziei a declarat recurs pârâta - - Sibiu, prin Lichidator - SRL Sibiu, criticând soluția instanței de apel pentru nelegalitate (nemotivată în drept), solicitând admiterea recursului și modificarea deciziei și a sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamanților și admiterea acțiunii reconvenționale.
În dezvoltarea motivelor de recurs, a susținut în esență că instanțele trebuiau să dea prioritate petitelor din acțiunea reconvențională, care cenzurau valabilitatea dreptului înscris pe numele reclamanților și prin care se cerea să se constate valabilitatea schimbului făcut cu CAP, schimb validat încă din anul 1973; că în mod greșit s-a reținut că înscrierea sa în CF nu are forță probantă, deoarece dreptul de proprietate ar fi fost transcris prin moștenire (fără a se verifica dacă terenul a făcut obiectul Legii 18/1991); că în acest context a solicitat și anularea certificatului de moștenitor. În acest sens, reclamanții s-au adresat și Comisiei de aplicare a Legii 18/1991 și Comisiei de aplicare a Legii 10/2001. A mai susținut că CAP a devenit și membru fondator al asociației Sibiu, iar imobilul a fost adus în patrimoniul acestei asociații; că nulitatea absolută o poate invoca orice persoană interesată și că prin soluția adoptată s-a stabilit legalitatea unui act fraudulos (certificatul de moștenitor).
Intimații au depus la dosar întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu în baza art. 306 alin 2 Cod procedură civilă, se constată că Tribunalul a pronunțat o hotărâre legală.
Lecturând motivele de recurs se constată că recurenta nu invocă motivele de nelegalitate a deciziei, ci aceasta reia argumentele pentru care consideră că trebuia admisă acțiunea reconvențională.
Acțiunea principală este una tipică de revendicare bazată pe dispozițiile art. 480 cod civil și art. 32 și 33 din Legea nr. 115/1938, în timp ce acțiunea reconvențională cere să se constate valabilitatea unui schimb între CAP și recurentă cu privire la terenul de 1,3 ha înscris în top 6358.
S-a făcut dovada că nici reclamanții și nici antecesorii lor nu au fost membrii CAP, iar imobilul din litigiu se află în intravilanul localității Sibiu. De asemenea, nu s-a făcut dovada că părțile contractante ale contractului de schimb al terenului ar fi fost proprietarii acestuia.
Potrivit art. 3 lit. b din Statutul Asociației, suprafețele de teren date de CAP - uri asociate ca parte socială a acestora rămân în proprietatea cooperativelor asociate, iar recurenta nici nu pretinde că ar fi fost succesoarea CAP.
Art. 23 și 36 din Legea 18/1991 se referă la înscrierea dreptului de proprietate în CF al persoanelor fizice și nu al persoanelor juridice care cad sub incidența HG 834/1991 în ce privește înscrierea dreptului lor în CF.
Față de aceste considerente, recursul se privește a fi neîntemeiat, urmând ca în baza art. 312 alin 1 Cod procedură civilă, să fie respins.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, recurenta urmează a fi obligată să plătească suma de 1000 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat către intimații și.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de către - - prin lichidator - SRL împotriva deciziei civile nr. 54/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr-.
Obligă recurenta să plătească intimaților și suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19.09.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
- -
GREFIER,
- -
Red.
Tehnored./2 ex/01.10.2008
Jud. fond:
Jud. apel:,
Președinte:Augustin MândrocJudecători:Augustin Mândroc, Daniela Mărginean, Cristina Gheorghina Nagy Nicoară
