Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 303/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.303/
Ședința publică din 16 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Neagu
JUDECĂTOR 2: Marioara Coinacel
JUDECĂTOR 3: Benone Fuică
GREFIER - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâtul MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE B, cu sediul în B,--5, sector 5, împotriva sentinței civile nr.1408/7.11.2008 pronunțată de Tribunalul Galați, în contradictoriu cu intimatul - reclamant, domiciliat în G,-, - 1,.5 și intimata - pârâtă -DIRECȚIA FINANCIAR CONTABILĂ - SERVICIUL PENSII MILITARE ȘI DREPTURI SOCIALE, cu sediul în B,- -9, sector 6.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul - reclamant asistat de avocat în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar, lipsă fiind recurentul - pârât MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE și intimatul - pârât -DIRECȚIA FINANCIAR CONTABILĂ - SERVICIUL PENSII MILITARE ȘI DREPTURI SOCIALE.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen de judecată fixat în recurs; recursul este motivat; intimatul - reclamant a depus întâmpinare; în cauză s-a formulat cerere de abținere de către doamna judecător cerere ce a fost soluționată în ședința din Camera de Consiliu din 13.03.2009.
S-a dat citire încheierii de ședință pronunțată în Camera de Consiliu din data de 13.03.2009 prin care s-a admis cererea de abținere formulată de judecător, completul de judecată fiind compus cu participarea judecătorului din planificarea de permanență, încheindu-se în acest sens proces verbal care s-a atașat la dosar.
Apărătorul intimatului solicită acordarea unui termen pentru comunicarea întâmpinării.
Curtea consideră că nu este necesar să comunice întâmpinarea recurentului - pârât.
Apărătorul intimatului arată că nu are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Apărătorul intimatului - reclamant solicită respingerea recursului ca nefondat. Legiuitorul prin art. 14 indice 1 al OUG nr.12/2004 a urmărit tocmai eliminarea și asigurarea cadrului legislativ în conformitate cu realitatea. lunară se calculează în funcție de nivelul de grad și de funcție. U ca diferențierea să se facă funcție de medaliile primite de fiecare în parte. Solda de funcție este mai mare ca solda de grad. Referitor la decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în materia recursului în interesul legii, apreciază că nu trebuie admis faptul că puterea judecătorească se poate suprapune cu puterea legislativă. solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată și depune la dosar precizări formulate de intimat și chitanța privind plata onorariului pentru apărător.
CURTEA
Asupra recursului înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI, Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr-.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele.
Prin sentința civilă nr. 1408/7.11.2008 a Tribunalului Galați, s-a admis excepția prescripției dreptului la acțiune și a constatat prescrise pretențiile anterioare datei de 02.09.2005.
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Ministerul Internelor și Reformei Administrative.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului drepturile de rentă calculate funcție de solda de grad și de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul, începând cu data de 02.09.2005.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele.
Prin acțiunea formulată și înregistrată sub nr. 5826/2.09.2008, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâta Ministerul Apărării plata rentei lunare începând cu luna martie 2004, potrivit Legii nr. 210/2004.
Motivându-și în fapt acțiunea, a arătat că potrivit art. 14 din Legea nr. 44/1994, veteranii de război decorați cu medalia "Crucea Comemorativă a celui de-al II-lea război mondial 1941 - 1945" beneficiază de o rentă lunară, echivalentă cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent - drepturi pe care le-a primit la zi.
Legea a fost modificată prin nr. 12 din 2004, în sensul că începând cu luna martie 2004, lunară prevăzută la art. 13 și 14 se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și funcție, la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Națională, stabilită conform legii.
A mai precizat reclamantul că începând cu 1 martie 2004 ar fi trebuit să primească o rentă lunară de 25% din solda de grad și funcție ale unui sublocotenent din Ministerul Apărării Naționale.
În susținerea acțiunii s-a folosit de proba cu înscrisuri.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
A susținut că, fiind un text de completare, prin art. 14 indice 1 nu se modifică dispozițiile art. 13 și 14 din Legea 44/1994. S-a stabilit că se raportează fie la solda de grad, fie la solda de funcție a unui sublocotenent din cadrul A precizat pârâta că textele articolelor 13 și 14 din lege au rămas nemodificate, sens în care reclamantul a primit în mod corect drepturile de rentă.
Prin întâmpinare s-a invocat excepția prescrierii dreptului material la acțiune pentru perioada 01.03.2004 -2.09.2005.
Potrivit disp. art. 137.pr.civ. instanța a analizat mai întâi excepția invocată.
Potrivit art. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege.
Termenul prescripției este de 3 ani, conform art.3 al aceluiași decret.
În consecință, drepturile aferente perioadei 01.03.2004- 2.09.2005 vor fi respinse ca prescrise.
Cu privire la fondul cauzei, instanța reține că reclamantul este îndreptățit la plata unei rente. În cauză nu se pune în discuție procentul de 25% din soldă care i se cuvine reclamantului, ci baza de calcul in funcție de care trebuie calculat acest procent.
Potrivit art. 13 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, veteranii de război, cărora le-au fost acordate ordine și medalii pentru faptele de arme săvârșite pe câmpul de luptă, beneficiază de următoarele drepturi, dacă nu le-au primit prin alte legi de împroprietărire de la data decorării până în prezent și dovedesc cu acte legale dreptul solicitat )
- cei decorați cu Ordinul, de o rentă lunară echivalentă cu solda de bază a unui sublocotenent, compusă din solda de grad și solda de funcție la minim;
- cei decorați cu Ordinul cu spade, clasa, de o rentă lunară echivalentă cu solda de grad a unui sublocotenent;
- cei decorați cu ordinele sau medaliile prevăzute la lit. B) beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 75% din solda de grad a unui sublocotenent.
Art. 14 prevede că: de război care nu sunt decorați cu ordine, medalii sau cruci de război prevăzute la art. 13 alin. 1 lit. A), b) și c), dar cărora le-a fost conferită Medalia "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941 - 1945" beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent.
Modificarea legii s-a produs prin Ordonanță de Urgență nr. 12 din 23 martie 2004.
În preambulul ordonanței se menționează că scopul ordonanței este acela al aplicării unui tratament egal tuturor veteranilor de război și pentru evitarea unui impact social asupra unei categorii de persoane de vârstă înaintată a căror contribuție adusă pentru apărarea țării este unanim recunoscută, elemente care vizează interesul public și care au caracter de urgență.
După articolul 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, se introduce un nou articol, articolul 14^1, cu următorul cuprins:
Începând cu luna martie 2004, lunară prevăzută la art. 13 și 14 se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, stabilite conform legii."
Art. 141face referire la reglementată de art. 13 și 14 din lege și singura completare se referă la stabilirea bazei de calcul: în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, stabilite conform legii.
Modificarea adusă de Legea 303/2007 nu are relevanță asupra problemei de drept disputate, nu face altceva decât să modifice un procent, fără a face nicio clarificare legislativă a disputei existente în practică referitor la modul de interpretare a art. 14 ind.1 din lege.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs pârâta Ministerul Internelor și Reformei Administrative, considerând-o nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Art. 14 indice 1 introdus prin Legea nr. 44/1994 este un text prin care se completează disp. art. 13 și 14 din aceeași lege și nu unul prin care se modifică ori se abrogă implicit aceste prevederi legale.
Semnificația noului text introdus prin OUG nr. 12/2004 nu rezultă doar din interpretarea sistematică a art. 13, 14 și 14 indice 1 din Legea nr. 44/1994 ci și din nota de fundamentare.
Intenția legiuitorului nu a fost aceea de a egaliza toți veteranii de război sub aspectul cuantumului rentei la care aceștia sunt îndreptățiți ci de a stabili drept criteriu de raportare nivelul minim al soldei de grad si/sau al soldei de funcție ale unui sublocotenent din cadrul Ap.
Prin OUG nr. 12/2004 s-a urmărit înlăturarea unei inechități prin stabilirea unui criteriu unic de calculare a rentei pentru cei decorați cu astfel de medalii și anume în funcție de solda de grad și/sau solda de funcție la minim ale unui sublocotenent din Ap.
Aceasta nu înseamnă că nu se vor păstra diferențierile justificate între veteranii de război în funcție de categoria din care fac parte, adică în funcție de medaliile sau ordinele care le-au fost conferite, întrucât rentele se calculează după caz în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ap.
A solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și respingerea acțiunii ca nefondată.
În drept, a invocat disp. art. 299, 312 alin. 2.pr. civilă.
Intimatul nu a formulat întâmpinare însă a formulat concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat deoarece sentința primei instanțe este legală și temeinică.
Examinând recursul declarat din prisma motivelor invocate de recurentă cât și sub celelalte aspecte de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art.304 și 3041.pr.civ. Curtea apreciază acesta este fondat față de următoarele considerente:
În cauză, la data de 10.11. 2008, s-a pronunțat decizia nr. 45/10.11.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Disp. art. 14 indice 1 rap. la disp. art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, astfel cum a fost completată prin nr.OUG 12/2004, aprobată prin Legea nr. 210/2004, se interpretează în sensul că lunară se calculează conform prevederilor art. 13 și 14 din lege, în raport cu solda de grad și/sau solda de funcție, după caz, a unui sublocotenent din Ministerul Apărăii Naționale.
, potrivit art. 329 alin. 3.pr. civilă.
Deci, interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție este în concordanță cu motivele invocate de recurenta pârâtă.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 6 decembrie 2007 în Cauza Beian împotriva contra României), rolul unei instanțe supreme este tocmai acela de a reglementa contradicțiile jurisprudenței, fiind mecanismul capabil să asigure coerența practicii, în scopul de a se evita insecuritatea juridică și incertitudinea.
În consecință, față de faptul că s-a pronunțat o decizie ca urmare a promovării recursului în interesul legii asupra interpretării art. 14 indice 1 din Legea nr. 44/1994, Curtea nu poate da o altă soluție și nu poate emite o altă interpretare contrară deciziei nr. 45/10.11.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
De altfel, prin Decizia nr. 93 din 11 mai 2000, Curtea Constituțională a statuat că, în temeiul art. 329 din Codul d e procedură civilă, scopul reglementării recursului în interesul legii este de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg cuprinsul țării. Pentru realizarea acestui scop Curtea Supremă de Justiție se pronunță asupra chestiunilor de drept care au fost diferit soluționate de instanțele judecătorești. Potrivit aceluiași text, dezlegarea dată de instanța supremă acestor probleme de drept este obligatorie pentru instanțe.
" de clar ar fi textul unei dispoziții legale - se arată într-o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza " contra Regatului Unit", 1995) - în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară [.]". Complexitatea unor cauze poate conduce, uneori, la aplicări diferite ale legii în practica instanțelor de judecată. Pentru a se elimina posibilele erori în calificarea juridică a unor situații de fapt și pentru a se asigura aplicarea unitară a legii în practica tuturor instanțelor de judecată, a fost creată de legiuitor instituția recursului în interesul legii.
Pronunțându-se asupra unui recurs în interesul legii, instanța supremă contribuie la asigurarea supremației Constituției și a legilor, prin interpretarea și aplicarea unitară a acestora pe întreg teritoriul țării, fapt de natură să concretizeze un alt principiu fundamental, prevăzut în art. 16 alin. (1) din Constituție în conformitate cu care: "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări."
Printr-o altă decizie, nr. 528/02.12.1997, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 lit. d) și ale art. 31 din Legea Curții Supreme de Justiție nr. 56/1993, statuând că: "Principiul supunerii judecătorului numai față de lege, potrivit art. 123 alin. (2) din Constituție, nu are și nu poate să aibă semnificația aplicării diferite și chiar contradictorii a aceleiași dispoziții legale, în funcție exclusiv de subiectivitatea interpretării aparținând unor judecători diferiți. O asemenea concepție ar duce la consacrarea, chiar pe temeiul independenței judecătorilor, a unor soluții ce ar putea reprezenta o încălcare a legii, ceea ce este inadmisibil, întrucât legea fiind aceeași, aplicarea ei nu poate fi diferită, iar intima convingere a judecătorilor nu poate justifica o asemenea consecință." De asemenea, Curtea a considerat, prin aceeași decizie, că "Asigurarea caracterului unitar al practicii judecătorești este impusă și de principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, deci inclusiv a autorității judecătorești, deoarece acest principiu ar fi grav afectat dacă în aplicarea uneia și a aceleiași legi soluțiile instanțelor judecătorești ar fi diferite și chiar contradictorii".
Curtea Constituțională a reținut, de asemenea, că această soluție legislativă este în concordanță și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul oricărei persoane la un "proces echitabil", conform art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat (prin hotărârea pronunțată în cauza "Brincat contra Italiei", 1992) că independența judecătorilor este privită în raport cu puterea executivă, fără ca această independență să excludă subordonarea față de alți judecători, dacă aceștia se bucură, ei înșiși, de independență față de puterea executivă.
Întrucât decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a emis după data pronunțării hotărârii primei instanțe, devin incidente disp. art. 305. Civilă, fiind vorba un înscris nou.
În consecință, în baza disp. art. 312 alin. 1, 2 și 3 și art. 304 indice 1.pr. civilă, se va admite recursul declarat de pârâta Ministerul Internelor și Reformei Administrative și se va modifica în parte sentința civilă nr. 1408/7.11.2008 a Tribunalului Galați.
În rejudecare, se va respinge acțiunea formulată de reclamant ca nefondată.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE B, cu sediul în B,--5, sector 5, împotriva sentinței civile nr.1408/7.11.2008 pronunțată de Tribunalul Galați.
Modifică în parte sentința civilă nr.1408/7.11.2008 a Tribunalului Galați și în rejudecare:
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în G,-, - 1,.5, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 16 Martie 2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
: /01.04.2009
:DC/2 ex/08.04.2009
Fond:/
Asistenți judiciari:/C-tin
Președinte:Mihaela NeaguJudecători:Mihaela Neagu, Marioara Coinacel, Benone Fuică
