Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 322/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 322
Ședința publică din 25 martie 2008
PREȘEDINTE: Florin Șuiu
JUDECĂTOR: G -
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Oberșterescu
GREFIER: - -
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de pârâții recurenți și împotriva deciziei civile nr. 408/15.11.2007, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată, având ca obiect ieșire din indiviziune.
Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 20 martie 2008 prin care s-a amânat pronunțarea la data de 25 martie 2008, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Prin registratura instanței, la data de 24.03.2008 recurenții au depus concluzii scrise.
CURTEA
În deliberare constată că prin Decizia civilă nr. 408/A din 15 noiembrie 2007, pronunțată în dosarul nr. -, Tribunalul Arada admis apelul declarat de pârâții și împotriva Sentinței civile nr.3407 din 23 aprilie 2007, pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr. 2440/2006.
A schimbat în parte sentința apelată, în sensul că a sistat starea de indiviziune prin formarea a două loturi, conform suplimentului la raportul de expertiză și schiței de dezmembrare întocmită de expertul: lotul I cu nr.top.385/169. etc/3.164/1, intravilan viran în suprafață de 248. delimitat prin punctele A-E-F-G-A, în valoare de 77.000 lei, a fost atribuit reclamantei; lotul II cu nr.top.385/169.etc/3.164/2, intravilan cu casa nr.29 în suprafață de 742. delimitat prin punctele B-C-D-G-F-E-B, în valoare de 231.000 lei, a fost atribuit pârâților.
Prin aceeași decizie, Tribunalul a obligat pe pârâtul apelant să achite reclamantei intimate suma de 2850 lei cu titlu de sultă, iar pe reclamanta intimată să achite pârâților apelanți suma de 1520 lei cheltuieli parțiale de judecată, menținând în rest celelalte dispoziții ale sentinței.
Inițial, în primul ciclu procesual, Judecătoria a admis acțiunea reclamantei, a constatat că asupra imobilului înscris în CF nr.1088, nr.top.385/169.etc/3.164 sunt coproprietari reclamanta, pentru cota de 1/4, și pârâtul, pentru cota de 3/4, dispunând sistarea stării de indiviziune, conform raportului de expertiză întocmit de expertul, în sensul că a atribuit lotul cu nr.top.385/160.etc/3.164/1, compus din teren în suprafață de 258. reclamantei, iar lotul cu nr.top.385/160.etc/3.164/2, compus din teren în suprafață de 732. și casa cu nr.29, pârâtului, asupra acestui lot urmând a fi înscrisă interdicția de înstrăinare și grevare, precum și dreptul de uzufruct viager în favoarea pârâtului.
Prima instanță a dispus radierea din CF 1088 a dreptului de uzufruct înscris în favoarea defunctei, obligând pârâtul să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 1237,3 lei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, potrivit rapoartelor de expertiză administrate în cauză, imobilul este comod partajabil în natură, fiind posibil a se asigura fiecăruia dintre cei doi coproprietari loturi corespunzătoare cotelor părți, fără a fi nevoie de plata vreunei sume de bani, pentru egalizarea loturilor și fără să fie afectat dreptul exclusiv al pârâtului asupra noii construcții.
Ca urmare, în temeiul art.728 Cod civil, prima instanță a admis acțiunea și a dispus sistarea stării de indiviziune, neprimind apărarea pârâtului, potrivit căreia partajarea în natură determină o scădere a valorii imobilelor, deoarece textul art.67310Cod procedură civilă are în vedere o scădere importantă a valorii, împrejurare care este contrazisă de cele trei expertize administrate.
În temeiul art.557 Cod civil, prima instanță a radiat din CF dreptul de uzufruct al numitei, pentru că aceasta a decedat, iar în ceea ce privește dreptul de uzufruct al pârâtului, a stabilit că urmează a greva doar lotul pârâtului, fiind dobândit în baza unui contract încheiat între cei doi, neopozabil reclamantei.
Prin cererea de apel, pârâții și au solicitat schimbarea sentinței în sensul atribuirii întregului imobil cu obligarea la plata unei sulte către intimată, susținând că soluția instanței de fond de a acorda un front stradal de 10,80. pentru parcela atribuită reclamantei le încalcă dreptul de proprietate și de uzufruct de 3/3 și are la bază artificii de calcul și compensări realizate de expert, cu încălcarea art.6739Cod procedură civilă și art.480 Cod civil, din calcule rezultând că frontul stradal care trebuia să revină intimatei este de 5,41.
Tribunalul a apreciat că este întemeiat apelul declarat de pârâți, cu consecința schimbării în parte a sentinței, reținând că instanța de fond a dispus sistarea stării de indiviziune conform raportului de expertiză tehnică întocmit de expertul, însă la dezmembrarea imobilului expertul a atribuit intimatei 250. în plus față de cota de proprietate o suprafață de 11. în urma compensării valorii din casa veche ce revenea intimatei, fără a exista un obiectiv în acest sens.
Tribunalul a mai reținut că prima instanță și-a însușit concluziile la raportul de expertiză, fără a pune în discuția contradictorie a părților operațiunea de compensare a clădirii în teren și nici nu rezultă că apelanții și-au exprimat acordul cu privire la compensare.
Astfel, în conformitate cu prevederile art.6736Cod procedură civilă, urmare a refacerii raportului de expertiză cu luarea în considerare a cotelor de proprietate înscrise în CF și a răspunsului la obiecțiunile apelanților, Tribunalul a stabilit că imobilul, teren poate fi partajat în natură, prin atribuirea lotului I, în suprafață de 248. reclamantei, iar a lotului ll, în suprafață de 742. pârâților.
Tribunalul a mai avut în vedere că este nefondată critica apelanților privind scăderea valorii lotului atribuit lor, că aceștia nu sunt proprietari asupra întregii suprafețe de teren cu un front stradal de 21,6. ca să poată invoca un drept exclusiv asupra unei părți determinate de teren, că atribuirea unei parcele cu front stradal de 5,41. nu respectă condițiile impuse de lege și că art.6735Cod procedură civilă consacră principiul împărțelii în natură.
Împotriva deciziei Tribunalului au declarat recurs pârâții și, solicitând admiterea recursului și modificarea ambelor hotărâri în sensul atribuirii întregului imobil către pârâți cu obligarea lor la plata către intimată a contravalorii cotei deținută de aceasta.
Pârâții recurenți au invocat ca temei juridic dispozițiile art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă, susținând că au solicitat prin cererea de apel atribuirea întregului imobil în natură, context în care soluția instanței de apel nu modifică nimic din sentința apelată.
Că, soluția parcelării unui teren, și așa nu prea întins, în parcele mai mici, de 742. și 248. este una totalmente neeconomică conform prevederilor art.6739și 67310Cod procedură civilă, prin care se dispune evitarea fărâmițării fără noimă a lotului supus partajării cât și scăderii valorii lui.
Recurenții au mai susținut că din imobilul în litigiu cu frontul stradal de 21 s-au format loturi cu fronturi stradale de 10. contrar regulamentelor de urbanism iar valoarea parcelelor trebuia calculată după parcelare și nu înainte, prin simpla împărțire a valorii bunului supus împărțelii.
De asemenea, au învederat că în raport de cotele deținute asupra imobilului (1/4 și respectiv 3/4) intimatei îi revenea lățimea frontului stradal de 5,41 iar lor lățimea frontului stradal de 16,23, precizând că expertul nu a răspuns obiectivelor propuse prin cererea de apel.
Prin concluziile scrise depuse în cauză, reclamanta intimată a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, cu motivarea că în dosarul cauzei nu există nici o opinie, nici o variantă și nici un răspuns la obiecțiuni, în care experții care au efectuat cele două expertize să emită cea mai mică rezervă față de o posibilă împărțire în natură a terenului.
Intimata a arătat, totodată, că nu frontul stradal trebuia împărțit conform cotelor, ci întreaga suprafață de 590. iar solicitarea recurenților pe parcursul litigiului de a i se atribui intimatei o de teren cu un front mai mic de 8. respectiv de 5,41. este nelegală în raport de dispozițiile art.30 din Regulamentul general de urbanism aprobat prin nr.HG525/1996.
În urma examinării deciziei atacate, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art.304 pct.7 și 9, 6735, 6739, 67310Cod procedură civilă și art.728 Cod civil, Curtea apreciază că este neîntemeiat recursul reclamanților.
Astfel, Curtea reține că, într-adevăr, așa cum corect a stabilit și instanța de apel, art.6735Cod procedură civilă consacră, cu valoare de principiu, împărțeala în natură și, având această valoare, acest principiu se aplică cu prioritate în raport de celelalte criterii de împărțeală prevăzute de art.6739și 67310Cod procedură civilă.
În acest sens, atât expertiza tehnică efectuată de către expertul cât și contraexpertiza efectuată de către experții, G și, care confirmă legalitatea și corectitudinea primei expertize, afirmă posibilitatea partajării în natură a imobilului, în două loturi, cu fronturi stradale de cel puțin 10. care respectă regulile de urbanism, din răspunsul la obiecțiuni din 14.11.2007 (fila 40 dosar apel) rezultând că varianta atribuirii unui lot cu front stradal de 5,41. către intimată este nelegală și, practic, nu poate fi folosită pentru construcții.
Luând în considerare prioritatea de aplicare a principiului împărțelii în natură, Curtea reține că toate criticile făcute de recurenți, vizând fărâmițarea excesivă a imobilului, scăderea valorii lui și asigurarea unui front stradal proporțional cu cotele de proprietate, sunt neîntemeiate.
Așa fiind, Curtea apreciază că hotărârea recurată a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor art.728 cod civil și art.6735Cod procedură civilă, astfel că, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge ca neîntemeiat recursul pârâților.
Văzând și dispozițiile art.274 Cod procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâții recurenți și împotriva Deciziei civile nr. 408/A din 15 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr.-.
Obligă recurenții să plătească intimatei Elița suma de 1800 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Daniela Calai
- - G - - -
GREFIER,
- -
Red./25.03.2008
Tehnored. /2 ex./8.04.2008
Prima instanță:
Instanța de apel:,
Președinte:Florin ȘuiuJudecători:Florin Șuiu, Gheorghe Oberșterescu, Daniela Calai
