Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 350/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 350/
Ședința publică din 27 Octombrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Paula Andrada Coțovanu JUDECĂTOR 2: Ion Rebeca
JUDECĂTOR 3: Georgiana
Judecător: -
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de contestatorii, și, domiciliați în, sat., județul V, împotriva deciziei civile nr.822/R din 19 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenții-contestatori, și, lipsind intimații G, și -.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu 5,00 lei, taxă judiciară de timbru și 1,50 lei, timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Curtea, din oficiu, pune în discuția părților excepția de inadmisibilitate a recursului, având în vedere că a fost declarat împotriva unei decizii irevocabile.
Recurenții-contestatori, și, precizează că lasă la aprecierea instanței de judecată, soluționarea excepției.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față:
Constată că, la data de 21 martie 2008, contestatorii, și au formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr.123/R din 31 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, prin care s-a respins recursul formulat de aceștia, ca nefondat.
În motivarea contestației, contestatorii au susținut că decizia este rezultatul unei greșeli materiale, instanța omițând să cerceteze toate motivele de recurs.
Astfel, prima instanță avea obligația să se pronunțe în dispozitivul hotărârii asupra cererii de constatare a nulității absolute a actului de vânzare -cumpărare, autentificat la 31 august 2004, despre care expertul a precizat că s-ar suprapune peste terenul proprietatea lor.
Tribunalul nu s-a pronunțat asupra motivului 4 de recurs, nu a arătat analiza probelor din dosar și a denaturat declarațiile martorilor. De asemenea, decizia de casare ignoră recunoașterea pârâtului G și trage concluzia că nu au făcut dovada că prunii au fost tăiați de pe terenul proprietatea lor. Atât prima instanță, cât și instanța de recurs au abandonat probele administrate și au împărtășit probe extrajudiciare.
În concluzie, greșelile materiale sunt evidente prin înlăturarea expertizei și a depozițiilor martorilor.
Prin decizia civilă nr.822/R din 19 iunie 2008, Tribunalul Vâlcea, Secția civilă a respins ca neîntemeiată contestația în anulare formulată de contestatori și i-a obligat pe aceștia, în solidar, la plata sumei de 200 lei cheltuieli de judecată către G și.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că, potrivit art.318 Cod procedură civilă, hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare, printre altele, atunci când respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.
Art.318 Cod procedură civilă are în vedere numai omisiunea de a examina unul din motive și nu argumentele de fapt sau de drept indicate de parte.
Analizând decizia contestată, tribunalul a constatat însă că instanța de recurs a grupat argumentele folosite de recurenți, pentru a răspunde printr-un considerent comun, arătând considerentele pentru care a găsit motivele de recurs neîntemeiate.
În ceea ce privește pretinsa greșeală materială în soluționarea recursului, tribunalul a reținut că petenții se referă de fapt la stabilirea eronată a situației de fapt, în urma aprecierii probelor, fără a invoca o greșeală materială cu caracter procedural.
În concluzie, criticile formale ale contestatorilor sunt critici de fond, care decurg tocmai din pretinsa apreciere greșită a probelor.
De asemenea, și celelalte aspecte invocate în fondul contestației, constând în aceea că instanța de recurs a ignorat recunoașterea pârâtului la interogatoriu, dar și nedovedirea tăierii prunilor, tind la readucerea în discuție a problemelor de fond și la reaprecierea probelor, ceea ce excede cadrului limitativ al contestației în anulare, impus de art.318 Cod procedură civilă.
În consecință, tribunalul a apreciat că cererea de contestație în anulare nu este fondată, neputându-se imputa instanței de recurs săvârșirea unor greșeli materiale, în sensul art.318 Cod procedură civilă, motiv pentru care oar espins-o ca atare.
Împotriva aceste decizii au declarat recurs contestatorii, criticând-o ca nelegală pentru motivele prevăzute de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, în sensul că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
În dezvoltarea motivelor de recurs, contestatorii au susținut că tribunalul ar fi respins contestația în anulare fără să analizeze motivele acesteia, atât calea de atac extraordinară, cât și recursul fiind rezolvate în mod superficial.
Mai mult, completul de judecată care s-a pronunțat a fost același cu cel care a soluționat și recursul, iar contestatorii au formulat o cerere de recuzare care a fost respinsă.
În sfârșit, prima instanță nu s-a pronunțat asupra capătului de cerere privind constatarea nulității absolute a unor acte de vânzare și a unei chitanțe, toate instanțele ignorând actele de proprietate ale contestatorilor și probele administrate în cauză.
S-a solicitat admiterea recursului, anularea deciziei recurate și pe cale de consecință, anularea deciziei de respingere a recursului urmând ca, la rejudecarea acestuia, instanța să se pronunțe și asupra motivelor acre au fost dovedite.
Intimații G și au depus întâmpinare(filele 97-100), prin care au solicitat, în principal, respingerea recursului ca inadmisibil, întrucât dreptul român nu cunoaște instituția recursului declarat împotriva unei decizii definitive și irevocabile.
În subsidiar, prezentul recurs la contestația în anulare reprezintă o încercare a contestatorilor de a trece peste hotărârea irevocabilă intrată în puterea lucrului judecat.
Recurentul a depus la dosarul cauzei un memoriu împreună cu înscrisuri (filele 113-172).
La termenul de judecată din data de 27 octombrie 2008, Curtea, din oficiu, a pus în discuția părților excepția de inadmisibilitate a recursului, recurenții-contestatori precizând că lasă la aprecierea instanței modul de soluționare.
Analizând cu prioritate această excepție, în temeiul art.137 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea constată că este întemeiată, urmând a fi admisă pentru următoarele considerente:
de atac sunt mijloace procesuale prin intermediul cărora se poate solicita verificarea legalității și temeiniciei hotărârilor judecătorești, în vederea remedierii unor greșeli de judecată sau de ordin procedural.
Controlul judiciar dă putere instanțelor superioare ca, în condițiile și cu procedura stabilită de lege, să verifice temeinicia și legalitatea hotărârilor pronunțate de instanțele judecătorești inferioare și de a casa sau modifica hotărârile greșite ori de a le confirma pe cele legale și temeinice.
Controlul judiciar însă, presupune respectarea unor reguli comune privitoare la instituirea și exercitarea căilor legale de atac printre care este și aceea alegalității căilor de atac.
Astfel, art.129 din Constituție consacră părților și Ministerului Public dreptul de a folosi de atac,în condițiile legii.
Prin urmare, în afara căilor de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale, în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unor hotărâri judecătorești.
În cauză, Curtea reține că recursul contestatorilor, și a fost declarat împotriva unei hotărâri pronunțate în soluționarea unei contestații în anulare, care a vizat o hotărâre a unei instanțe de recurs.
Potrivit dispozițiilor art.320 alin.3 din Codul d e procedură civilă, hotărârea dată în contestație este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată.
În speță, hotărârea împotriva căreia s-a formulat contestația în anulare este irevocabilă, în condițiile art 377 alin 2 pct.4 Cod procedură civilă, prin urmare, aceasta nu mai putea fi atacată cu recurs și, pe cale de consecință, nici contestația în anulare declarată împotriva sa nu este susceptibilă de recurs.
Față de cele reținute mai sus, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorii, și împotriva deciziei civile nr.822/R din 19 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de contestatorii, și, împotriva deciziei civile nr.822/R din 19 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimați fiind, și.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
,
Grefier,
Red./29.10.2008
GM/2 ex.
Jud.fond:
Președinte:Paula Andrada CoțovanuJudecători:Paula Andrada Coțovanu, Ion Rebeca, Georgiana
