Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 351/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(599/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B SECTI A III A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.351
Ședința publică de la 4 iunie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ionelia Drăgan
JUDECĂTOR 2: Cristian Olteanu
GREFIER - - -
***** *****
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de apelantul-reclamant, împotriva sentinței civile nr.1512 din 30.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a Va Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți SC SA, SC SA, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B, și.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat, în calitate de reprezentant al apelantului - reclamant, în baza împuternicirii avocațiale nr.203.593/03.06.2009, emisă de Baroul București - și, pe care o depune la dosar, avocat și, în calitate de reprezentant al intimatului-pârât, în baza împuternicirii avocațiale nr.-.03.2009, emisă de Baroul București - Cabinet Individual, aflată la fila 32 dosar, avocat, în calitate de reprezentant al intimatei-pârâte, în baza împuternicirii avocațiale nr.142.407/21.04.2009, emisă de Baroul București - Cabinet Individual, aflată la fila 33 dosar, avocat -, în calitate de reprezentant al intimaților-pârâți, ȘI, în baza împuternicirii avocațiale nr.45465/31.03.2009, emisă de Baroul București - Cabinet Individual, aflată la fila 34 dosar, avocat, pentru intimata-pârâtă, în baza împuternicirii avocațiale nr.83555/2009, emisă de Baroul București - Cabinet Individual, aflată la fila 36 dosar, intimatul-pârât personal, lipsind intimații-pârâți și, SC SA, SC SA și PRIMĂRIA MUNICIPIULUI
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează împrejurarea că apelantul-reclamant a depus la dosar, prin serviciul registratură al instanței, la data de 28.05.2009, declarația de renunțare la apelul declarat, autentificată sub nr.649/27.04.2009, de către Camera Notarilor Publici B - Biroul Notarului Public " ", procura specială dată d-nei avocat, autentificată sub nr.9764/12.10.2006, traducere din limba franceză și procura specială în limba franceză (în 11 exemplare).
Avocatul apelantului-reclamant, solicită ca instanța să comunice câte un exemplar de pe declarația prin care arată că renunță la apelul declarat și de pe cele două procuri speciale anexate, părților prezente.
Avocații intimaților-pârâți, având cuvântul pe rând, solicită să li se comunice câte un exemplar de pe înscrisurile depuse la dosar de apelantul-reclamant pentru a lua cunoștință de conținutul acestora.
Curtea înmânează câte un exemplar de pe declarația de renunțare la apelul declara și de pe cele două procuri speciale anexate, avocaților intimaților-pârâți și intimatului-pârât prezent personal.
Avocatul apelantului-reclamant, solicită să se ia act de declarația de renunțare la apelul formulat, având în vedere și declarația autentificată și depusă la dosar.
Avocații intimatului-pârât, având cuvântul, solicită să se ia act de declarația apelantului, prin care înțelege să renunțe la apelul declarat, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată, conform chitanței nr.136/18.04.2009, pe care o depune la dosar.
Avocatul intimatei-pârâte, solicită, de asemenea, să se ia act de declarația de renunțare la apelul formulat, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată, conform chitanței nr.25/21.04.2009, pe care o depune la dosar.
Avocatul intimaților-pârâți, și, având cuvântul, solicită să se ia act de declarația apelantului-reclamant de renunțare la apel, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată, conform chitanțelor nr.81/20.05.2009, nr.78/30.04.2009 și a facturii nr.121/13.04.2009, pe care le depune la dosar.
Intimatul-pârât, personal și asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.347.140/30.03.2009, emisă de Baroul București - Cabinet Individual, aflată la fila 23 dosar, solicită se ia act de renunțare la apelul declarat de apelantul-reclamant, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată, conform chitanțelor nr.21/30.03.2009 (originalul acesteia se află la fila 24 dosar) și nr.96/31.10.2006, pe care le depune la dosar, în copii xerox conforme cu originalul.
Avocatul intimatului-pârât, având cuvântul, de asemenea, solicită să se ia act de declarația de renunțare la apelul formulat de apelantul-reclamant, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a Va Civilă la data de 05 octombrie 2006, ulterior precizată, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții, G, Primăria Municipiului B, SC - SA și SC SA, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să constate că statul nu a avut niciodată un titlu valabil asupra imobilului situat în B,-, sector 1 și în urma comparării titlului de proprietate ale reclamanților cu cele ale pârâților, aceștia să fie obligați să lase în deplină proprietate și liniștită posesie apartamentele situate în imobil și aflate în posesia pârâților persoane fizice, astfel: apartamentul de la etajul 2 cumpărat de, în baza contractului de vânzare cumpărare cu plata în rate nr-, de la Primăria Municipiului B reprezentată de SC - SA, apartamentul nr. 5 aflat la etajul 3, cumpărat de pârâta, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr-, de la Primăria Municipiului B reprezentată de SC - SA, apartamentul nr. 56 aflat la etajul 3, cumpărat de pârâții G și, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr-, de la Primăria Municipiului B reprezentată de SC - SA, apartamentul nr. 76 aflat la etajul 4, cumpărat de pârâții și, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr-, de la Primăria Municipiului B reprezentată de SC - SA, apartamentul nr. 15 aflat la etajul 4, cumpărat de pârâta, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr-, de la Primăria Municipiului B reprezentată de SC - SA, apartamentul nr. 44, cumpărat de pârâtul, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr-, de la Primăria Municipiului B reprezentată de SC SA.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat, în esență, că imobilul ce face obiectul litigiului a fost dobândit de autorii lor, (ulterior ) și () () în baza actului de vânzare-cumpărare nr. 13990/1935 și transcris în registrul de transcripțiuni al Tribunalului Ilfov - secția notariat sub nr. 8384 la data de 25 aprilie 1935, convenției transcrise la Tribunalul Ilfov - Secția Notariat sub nr. 1409/1936, actului de vânzare autentificat sub nr. 34213/1936 de Tribunalul Ilfov -secția notariat și actului de înzestrare autentificat sub nr. 10937/1947. Întreg imobilul a fost construit în baza autorizației de construire nr. 58B/1935 eliberată de Primăria sector IV - Serviciul.
Imobilul a fost trecut în mod abuziv în proprietatea statului, prin Decretul nr. 92/1950, fără a se primi nicio despăgubire.
Titlul de proprietate al pârâților persoane fizice îl constituie contractele de vânzare - cumpărare încheiate în temeiul Legii nr. 112/1995 și, ca urmare, titlul reclamanților este preferabil, întrucât emană de la un proprietar adevărat, nu de la un neproprietar, ca în cazul pârâților.
În drept au fost invocate art. 480, 481 cod civil și art. 6 din Lege nr. 213/1998.
Prin întâmpinările formulate, pârâții persoane fizice au invocat excepția inadmisibilității acțiunii. De asemenea, pârâții și G și au invocat excepția lipsei de interes pentru primul capăt de cerere și excepția lipsei calității procesuale active. Totodată, pârâtele SC - SA și SC SA au ridicat excepția lipsei calității procesuale pasive.
Ca urmare a decesului reclamantei, în temeiul certificatului de calitate de moștenitor nr. 40/2006 eliberat de Biroul Notarului Public " ", a rămas singurul reclamant în cauză.
Ca efect al decesului pârâtului G au fost introduși în cauză moștenitorii acestuia, și.
Prin încheierea de ședință din data de 17 aprilie 2006, Tribunalul a respins excepția inadmisibilității acțiunii, pentru motivele arătate în această încheiere.
Asupra excepțiilor invocate prin întâmpinările depuse la dosar, precum și asupra fondului cauzei, Tribunalul București - Secția a Va Civilă s-a pronunțat prin sentința civilă nr. 1512 din 30 septembrie 2008 în sensul că a respins excepția lipsei calității procesuale active, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor SC SA și SC SA și a respins acțiunea reclamantului, împotriva acestor pârâte ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală. Prin aceeași sentință, a admis excepția lipsei de interes pentru primul capăt de cerere și a respins ca lipsit de interes capătul de cerere având ca obiect constatarea nevalabilității titlului statului asupra imobilului revendicat, cerere formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului Totodată, prin aceeași sentință s-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere referitor la revendicarea apartamentelor din imobilul situat în B,-, sector 1. Reclamantul a fost obligat la 1.750 lei cheltuieli de judecată către pârâtul, iar cererea pârâtului privind obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată a fost respinsă ca nefondată.
Deliberând asupra excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului în privința revendicării apartamentului 15 situat la etajul 4 al imobilului, excepție invocată de pârâta, Tribunalul a apreciat că aceasta este neîntemeiată, având în vedere că, așa cum rezultă din expertiza tehnică imobiliară efectuată în cauză, numerotarea etajelor este eronată: etajul 4 la care se află apartamentul 15 este de fapt etajul 3 al imobilului, iar conform convențiunii transcrise la Grefa Tribunalului Ilfov - Secția Notariat sub nr. 1409 din 23 ianuarie 1936, etajul 3 al imobilului s-a aflat în proprietatea autorului reclamantului, defunctul. În consecință, Tribunalul a respins excepția lipsei calității procesuale active invocată de către această pârâtă.
Tribunalul a apreciat drept întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor SC - SA și SC SA, motivându-se că acestea nu sunt posesoare ale vreunui apartament din cele revendicate și că nu există dispoziții legale care să confere acestor societăți calitatea de reprezentant al statului în litigiile având ca obiect constatarea valabilității titlului său asupra imobilelor de fac obiectul Legii nr. 10/2001.
Pe fondul cauzei, Tribunalul a reținut că prezentei cauze îi sunt aplicabile dispozițiile Legii 10/2001 și nu dispozițiile Codului civil deoarece, potrivit art. 1 din Legea 10/2001, imobilele preluate în mod abuziv se restituie în condițiile prevăzute de acest act normativ, iar legea specială sus-menționată derogă de la norma generală. Tribunalul a apreciat că, titlurile de proprietate preferabile sunt cele ale pârâților, respectiv contractele de vânzare-cumpărare încheiate în temeiul dispozițiilor Legii 112/1995, întrucât măsurile reparatorii, potrivit art. 18 lit. c din Legea 10/2001, se stabilesc în echivalent dacă imobilul a fost înstrăinat fostului chiriaș cu respectarea dispozițiilor legale. Tribunalul a constatat că vânzarea apartamentelor către pârâții persoane fizice a fost făcută cu respectarea acestor dispoziții, atâta timp cât nu s-a solicitat constatarea nulității respectivelor contracte în termenul de prescripție prevăzut de art. 45 din Legea 10/2001, în reglementarea actuală.
Tribunalul a apreciat ca lipsită de interes cererea privind constatarea nevalabilității titlului statului, întrucât soluționarea acțiunii în revendicare nu se face prin mecanismul comparării de titluri, creație jurisprudențială având la bază Codul civil, ci pe baza reglementării speciale cuprinse în Legea 10/2001.
Făcând referire la cauza Porțeanu împotriva României, Tribunalul a reținut că privarea de proprietate constituie o sarcină disproporționată și excesivă compatibilă cu respectul dreptului de proprietate, atunci când este combinată cu absența totală a unei despăgubiri. În speță, Tribunalul a reținut că atât reclamantului, cât și autoarei sale le-a fost recunoscut acest drept prin dispoziția Primăriei Municipiului B nr. 6416/05.10.2006 cuantumul efectiv al despăgubirilor urmând a fi stabilit în condițiile titlului VII din Legii 247/2005.
Împotriva acestei sentințe, la data de 05 decembrie 2008, declarat apel reclamantul, solicitând schimbarea în parte a sentinței atacate și pe fond admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
În motivele de apel, apelantul a criticat soluția instanței de fond sub aspectul admiterii excepției lipsei de interes în ceea ce privește primul capăt de cerere și respingerii capătului doi de cerere și anume revendicarea imobiliară.
Cu privire la primul capăt de cerere, apelantul a susținut că are interes în a promova o astfel de cerere întrucât, în urma constatării nevalabilității statului și comparării celor două titluri de proprietate - al său cu cel al pârâților - urmează ca instanța să dea eficiență titlului care provine de la adevăratul proprietar.
În ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere, apelantul a arătat că în concursul dintre el și pârâți, el se află în posesia titlului originar de proprietate asupra imobilului revendicat. Demersurile actuale de recuperare a bunului în materialitate sa sunt consecința directă a încălcării dreptului de proprietate, prin preluarea abuzivă realizată de stat, și, în același timp, a lipsei oricărei reparări, sub orice formă, a prejudiciului suferit de recurent, care să pună capăt acestei încălcări. Apelantul a recunoscut că și pârâții au titlu de proprietate asupra imobilului, însă viciul care afectează titlul autorului lor - statul - se repercutează și în privința propriului titlu, fapt ce împiedică recunoașterea preferabilității titlului lor.
Apelantul a mai susținut că buna credință a chiriașilor cumpărători la momentul contractării cu autoritatea administrativă locală nu are nicio relevanță în aprecierea privării de proprietate a adevăratului titular, implicit a încălcării art. 1 din Protocolul nr. 1.
Incidența art. 45 din Legea nr. 10/2001, în raporturile dintre adevăratul proprietar și cumpărătorul de la stat se limitează exclusiv la ipoteza acțiunii în declararea nulității actului juridic, textul nu se referă la raporturile dintre cumpărător și proprietarul deposedat în materia revendicării, el nemodificând principiile comparării titlurilor și nedeclarând preferabil titlul subdobânditorului de la stat față de actul opus de verus dominis (adevăratul proprietar).
Apelantul a mai precizat că procedura de aprobare a Fondului Proprietatea de către Consiliul național al valorilor mobiliare și transformarea titlurilor de valoare ale primei în acțiuni cotate la bursă, operațiuni necesare pentru ca despăgubirile prevăzute de legea mai sus-menționată să poată avea o valoare efectivă, nu s-a încheiat până în prezent.
Intimatul - pârât a depus întâmpinare prin care a arătat, în esență, că acțiunea introdusă de reclamant cu privire la revendicarea prin compararea de titluri, este nefondată întrucât, față de dispozițiile Legii nr. 10/2001 modificată prin Legea nr. 247/2005, titlul de proprietate preferabil este cel al său. Potrivit art. 18 lit. c din Legea nr. - măsurile reparatorii se stabilesc numai în echivalent dacă imobilul a fost înstrăinat fostului chiriaș cu respectarea dispozițiilor legale. La data încheierii contractului de vânzare - cumpărare a fost de bună credință în sensul că a avut credința că a contractat cu adevăratul proprietar, respectiv Statul Român.
A mai susținut intimatul - pârât că, față de împrejurarea că reclamantul a formulat notificare în baza Legii nr. 10/2001, acesta nu are decât posibilitatea acordării de despăgubiri în baza Legii nr. 10/2001, art. 18 lit. d și nu beneficiază de restituirea în natură a imobilului. Cu alte cuvinte, voința legiuitorului de a repara exclusiv prin echivalent prejudiciul cauzat constituie un criteriu de preferință în beneficul pârâtului.
În apărare au fost invocate decizia Curții Constituționale nr. 1055 din 02 octombrie 2008, decizia nr. 33 din 09 iunie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, precum și practica CEDO.
Intimații - pârâți, au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat. Au susținut acești intimați că sunt cumpărători de bună credință, ei achiziționându-și apartamentul abia în anul 1999, fără a forța în nici un fel termenele prescrise de Legea nr. 112/1995 și făcând toate demersurile - rezonabil a fi făcute - în vederea elucidării situației juridice a apartamentului nr. 56 din imobilul în litigiu.
În lipsa oricărui demers din partea reclamantului sau a autorilor acestuia, familia a procedat al achiziționarea apartamentului pe care-l ocupau în calitate de chiriași, considerând că nu există nici un impediment pentru achiziționarea acestuia.
Or, așa cum s-a stabilit în practica recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului (cazul Raicu contra României), nu se poate repara o nedreptate, făcându-se una și mai mare.
Intimații - pârâți au solicitat să se constate că în privința lor sunt întrunite cele trei condiții în vederea aplicării teoriei aparenței de drept, precum și faptul că reclamantul sau autorii acestuia nu au făcut nici un demers pentru a înlătura această apărare de drept de proprietate ce era creată în favoarea Statului Român.
Referitor la vechimea titlului reclamantului, intimații-pârâți au recunoscut că cesta este mai vechi. Pe de altă parte însă, au arătat aceștia, posesia bunului revendicat o au pârâții, care-și exercită pe deplin toate atribuțiile acesteia (usus, fructus și abusus), spre deosebire de reclamant, căruia bunul i-a ieșit din posesie, prin violență, e adevărat, acum 57 de ani. Totuși, trebuie observat că posesia pârâților este una non-violentă, pașnică și sub nume de proprietar.
Referitor la titlul cel mai bine caracterizat, intimații - pârâți au solicitat să se constate că titlul pe care reclamantul poate să-l invoce este actul de vânzare - cumpărare nr. 13990 din 25 aprilie 1936. Celelalte acte - convențiuni etc. sunt acte cu caracter dispozitiv. Or, în toate aceste înscrisuri apar numeroase neconcordanțe cu privire la numele autorilor reclamantului, care nu au fost elucidate până la data rămânerii în pronunțare, deși sarcina probei îi incumba. Pe câtă vreme, titlul pârâților este clar, rezultând în mod evident elementele contractului de vânzare - cumpărare (nume vânzător, nume cumpărător, obiectul contractului și prețul).
Intimații - pârâți au susținut că acțiunea în revendicare întemeiată pe dispozițiile art. 480 Cod civil este inadmisibilă, prin raportare la art. 6 alin. 2 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, conform căruia "bunurile preluate de stat fără un titlu valabil, inclusiv cele obținute prin vicierea consimțământului, pot fi revendicate de foștii proprietari sau de succesorii acestora, dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparație".
La data de 28.05.2009, apelantul, prin avocat, a depus la dosar 11 exemplare după declarația de renunțare la apelul declarat în cauza de față, cu procura de reprezentare atașată.
Curtea constată că prin procura specială, tradusă de, traducător autorizat de Ministerul Justiției nr. 5812/2001, având încheierea de legalizare a semnăturii traducătorului nr. 9764 din 12 octombrie 2006, încheiată de către notarul public, apelantul-reclamant a împuternicit pe doamna avocat să-l reprezinte în fața tuturor instanțelor de judecată din România în vederea revendicării tuturor imobilelor situate în România, imobile ce sunt vândute în prezent în baza Legii nr. 112/1995 pe care le-a deținut în proprietate sau le-a moștenit, pe calea dreptului comun sau pe oricare lege crede de cuviință. Din cuprinsul aceleiași procuri, Curtea reține că persoana împuternicită de apelantul-reclamant: "va primi actele de procedură, inclusiv hotărârile judecătorești, va putea renunța la acțiune, cât și la judecată, putând modifica acțiunea cum crede de cuviință, va putea realiza orice tranzacție judiciară sau extrajudiciară".
Prin declarația autentificată sub nr. 649/27 aprilie 2009 de către Biroul notarului public, apelantul -reclamant, reprezentat prin mandatar, conform procurii speciale autentificată de Notarul Public, tradusă în limba română de traducător autorizat și legalizată sub nr. 9764/12.10.2006 de BNP din B, a declarat pe propria răspundere, cunoscând prevederile art. 292 Cod penal, că în conformitate cu dispozițiile art. 246 Cod procedură civilă renunță la apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 1512 pronunțată de Tribunalul București secția a Va civilă, la data de 30.09.2008, în dosarul nr-, având ca obiect revendicarea imobilului situat în B,- sector 1, apel aflat pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și care a fost formulată în contradictoriu cu intimații-pârâți, Municipiul B, prin Primarul General.
Având în vedere conținutul procurii speciale, precum și a declarației sus-menționate, ținând cont de acordul exprimat la data de 4.o6.2009, în ședință publică, de către părțile adverse prezente, Curtea, în temeiul art. 246 Cod procedură civilă, va lua act de renunțarea apelantului-reclamant la judecarea apelului declarat.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, cu referire la art. 246 alin. 3 Cod procedură civilă, Curtea va obliga apelantul la 4.000 lei cheltuieli de judecată către intimatul, la 2.000 lei cheltuieli de judecată către intimata, la 2.380 lei cheltuieli de judecată către intimatul și la 2.500 lei cheltuieli de judecată către intimatul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de renunțarea apelantului la judecarea apelului declarat de reclamantul cu domiciliul ales la " & " în B,-,. 3, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 1512 din 30 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a Va Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți domiciliat în B,-,. 2, sector 1, domiciliat în B,-,. 3,. 5, sector 1, domiciliați în B,-,. 3,. 56, sector 1, domiciliați în B,-,. 4,. 76, sector 1, domiciliat în B,-,. 4,. 15, sector 1, domiciliat în B,-,. 44, sector 1, Primăria Municipiului B cu sediul în B,-, sector 5, SC - SA cu sediul în B,- A, sector 3 și SC SA cu sediul în B,-, sector 1.
Obligă apelantul la 4.000 lei cheltuieli de judecată către intimatul, 2.000 lei cheltuieli de judecată către intimata, 2.380 lei cheltuieli de judecată către intimatul și 2.500 lei cheltuieli de judecată către intimatul.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04 iunie 2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red.
.
15ex./24.06.2009
-5.-
Președinte:Ionelia DrăganJudecători:Ionelia Drăgan, Cristian Olteanu
