Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 3516/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMÂNIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.1366/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr. 3516/
Ședința Publică din data de 19 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ilie Nadia Raluca
JUDECĂTOR 2: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 3: Bodea
GREFIER:
***************************
Pe rol fiind, soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă COMPANIA NAȚIONALA DE TRANSPORTURI AERIENE ROMANE - "" -, împotriva sentinței civile nr.6918 din data de 10.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.25506/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect "pretenții - diferență sumă".
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 12 mai 2009, fiind consemnate în încheierea de dezbateri de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, văzând și dispozițiile art.260 Cod proc. civilă, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 19 mai 2009, când a dat următoarea decizie:
CURTEA,
Cu privire la recursul dedus judecății:
Prin sentința civilă nr. 6918 din data de 10.11.2008, pronunțată în dosarul 25506/3/LM/2008, Tribunalul București - Secția a -a -Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a admis acțiunea formulată de reclamantul loniță, împotriva pârâtei Compania Națională de Transporturi Aeriene Române - "" - A.
A obligat pârâta la plata diferenței dintre suma achitată cu titlu de indemnizație, conform prevederilor art.89 alin.3 Contractul Colectiv de Muncă și suma ce i s-ar fi cuvenit prin calcularea indemnizației, raportat la salariul brut din luna anterioară pensionării - noiembrie 2007.
A obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 3.500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că reclamantul loniță a avut calitatea de salariat al pârâtei, în baza contractului individual de muncă înregistrat la nr.735/25.09.1985, încheiat pe durată nedeterminată, având funcția de copilot.
Încetarea contractului individual de muncă al reclamantului a avut loc prin pensionarea acestuia.
Potrivit prevederilor art.89 alin.3 din Contractul Colectiv de Muncă () încheiat la nivelul angajatorului, valabil pentru anul 2007, salariații, care se pensionează medical sau pentru limita de vârstă standard, vor primi o indemnizație egală cu 5 salarii lunare brute ale persoanei care se pensionează.
În aplicarea acestui text, angajatorul a achitat reclamantului suma de 62.500 lei, conform tabelului depus la dosarul cauzei (fila 4 din dosarul de fond).
Instanța de fond a reținut că dreptul reclamantului de a încasa indemnizația menționată în cuprinsul Contractului Colectiv de Muncă nu este contestat de către societatea angajatoare, problema reprezentând-o doar modul de calcul al indemnizației, mai exact, ce se înțelege prin salariu lunar brut.
Pentru noțiunea de salariu brut, prima instanță a avut în vedere, în absenta unei definiții exprese inserată în textul art.89 suscitat, dispozițiile Contractului Colectiv de Muncă, în privința salarizării.
Astfel, a reținut că art.46 alin.1 pct.1 prevede, pentru personalul aeronavigant, că salariul brut lunar se calculează prin adăugarea, la salariul de bază lunar, a sporului de vechime, a sporului de nocivitate și a cuantumului indemnizației de zbor.
Totodată, a reținut că salariul de bază lunar se compune, potrivit aceluiași text, din salariul de încadrare lunar negociat, care include sporurile specifice locului de muncă, la care se adaugă cuantumul indemnizației pentru ora de zbor.
Făcând aplicarea principiului interpretării sistematice a contractului, reglemenat de dispozițiile art.982 din Codul civil, salariul brut lunar, despre care face vorbire Contractul Colectiv de Muncă, trebuie interpretat în sensul art.49 pct.1 din același contract.
Prin urmare, nu există nici un motiv pentru a fi exclusă indemnizația pentru zbor din calculul salariului brut lunar, la care se raportează indemnizația prevăzută de art.89 alin.3.
Din înscrisul depus la dosar, privind drepturile salariale ale reclamantului anterior pensionarii, instanța a reținut că acesta a beneficiat și de indemnizație pentru orele de zbor efectuate, venitul brut realizat fiind mai mare decât cel reținut de către pârâtă, compus din salariul de încadrare și din sporul de vechime.
Față de aceasta, a apreciat că apare ca fiind nejustificată excluderea indemnizației de zbor din indemnizația de pensionare, pe motiv că nu ar fi fost efectuate astfel de ore.
De asemenea, a mai apreciat că faptul de a nu se preciza în mod expres, prin prevederile art.89 din, ce înseamnă salariul lunar brut, nu dă dreptul angajatorului să restrângă, printr-o interpretare care nu are, nici ea, temei convențional, dreptul prevăzut în favoarea salariatului.
Instanța de fond a concluzionat că momentul în raport de care se stabilește cuantumul salariului lunar brut al salariatului care se pensionează este ultima lună anterioară cererii de pensionare și anume, luna noiembrie 2007. Cu toate că, sub acest aspect, Contractul Colectiv de Muncă nu prevede nimic, prima instanță a considerat că aceasta se impune printr-o interpretare logică, mai ales că este avută în vedere și la calcularea pensiei de serviciu. Ca urmare, este data la care salariatul îndeplinește condițiile prevăzute de lege, procedura ulterioară fiind doar una legată de realizarea unor formalități.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs, motivat în termenul legal, pârâta Compania Națională de Transporturi Aeriene Române - "" -, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta-pârâtă susține că instanța de fond este într-o gravă eroare de interpretare a probelor depuse la dosarul cauzei, deoarece salariul lunar brut, în baza căruia pârâta a calculat indemnizația de pensionare, cuprinde și indemnizația de zbor, dar, în speță, având în vedere că în luna anterioară depunerii cererii de pensionare, respectiv noiembrie 2007, reclamantul nu a efectuat ore de zbor, îndemnizația de zbor este în cuantum de 0 lei.
Arată că prima instanță a reținut o serie de considerente contradictorii în motivarea soluției de admitere a acțiunii, soluția nefiind susținută de motivarea, în fapt, a sentinței atacate.
Susține că dreptul intimatului-reclamant, de a încasa cele 5 salarii lunare brute cu titlu de indemnizație de pensionare, este recunoscut de către societatea recurentă-pârâtă, întrucât acesta este prevăzut expres de prevederile art.89 alin.3 din Contractul Colectiv de Muncă, constituind atât temeiul de drept, cât și cel al acțiunii reclamantului.
Recurenta-pârâtă susține că, deși instanța de fondul sesizează "problema" reală asupra căreia este necesară intervenția instanței judecătorești, respectiv"modul de calcul al indeminzației", totuși, pierde din vedere acest deziderat, pe care urma a-l soluționa și consideră, de fapt, că problema modului de calcul al indemnizației o constituie"mai exact, ce se înțelege prin salariu lunar brut.".
În acest sens, recurenta-pârâtă invocă, spre a fi avute în vedere de către instanța de recurs, prevederile art.89 din, care statuează atât condițiile de pensionare, cât și cuantumul pensiei, precum și indemnizațiile de care beneficiază foștii salariați ai, acestea prevăzând, în speță, că:"Salariații care se pensionează medical sau la limita de vârstă standard vor primi o indemnizație egală cu 5 salarii lunare brute ale persoanei care se pensionează."
De asemenea, mai invocă și prevederile art.50 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007 - 2010, care sunt în sensul calculării indemnizației de pensionare prin raportare la salariul lunar brut din luna anterioară pensionării, respectiv: "Salariații care se pensionează pentru limită de vârstă primesc o indemnizație egală cu cel puțin două salarii de bază avute în luna pensionării."
De asemenea, solicită instanței de control judiciar să observe intenția părților la semnarea și negocierea Unic la Nivel Național pe anii 2007 - 2010, care, în speță, este intenția de a se acorda"o indemnizație egală cu cel puțin două salarii de bază avute în luna pensionării.".
Ca urmare, recurenta-pârâtă consideră că, în speța dedusă judecății, instanța de fond a aplicat în mod greșit interpretarea logică a situației, în detrimentul unor dispoziții contractuale stabilite prin negocieri colective la nivel național.
Totodată, susține că adeverința nr.248 din data de 04.01.2008, emisă de către, este temeiul calculării și stabilii pensiei de serviciu, ci nu a indemnizației de pensionare. Arată că, într-adevăr, faptul că adeverința a fost emisă conform prevederilor legale în vigoare, respectiv a prevederilor art.13 din Normele metodologice din data de 23.10 2007, de aplicare a prevederilor Legii nr.223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, însă precizează că această adeverință este necesar a fi emisă de către ultimul angajator și urmează a fi anexată dosarului de pensie.
Astfel, apreciază că adeverința emisă trebuie să cuprindă "vechimea totală în activitate în calitate de personal aeronavigant și baza de calcul privind media lunară a veniturilor totale brute realizate pe ultimele 3 luni", conform Anexei 2 la Normele metodologice, întrucât emiterea acestei adeverințe face posibilă aplicarea dispozițiilor art.44 alin.1 din Legea nr.223/2007, respectiv calcularea pensiei de serviciu"în cuantum de 80% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 3 luni de activitate anterioare lunii în care are loc pensionarea.".
Dar, precizează recurenta-pârâtă, așa cum a arătat și cu prilejul judecării în fond a cauzei, nicăieri în legislația aplicabilă personalului aeronautic nu există prevederea prin care angajatorul ar fi obligat să achite indemnizația de pensionare de 5 salarii lunare brute, calculate la media salariilor.
Contractul Colectiv de Muncă, prin prevederile art.89. alin.3, invocate de către intimatul-reclamant, statuează faptul că se va acorda o indemnizație "egală cu 5 salarii lunare brute ale persoanei care se pensionează", neprevăzându-se, însă și baza de calcul a acestei indemnizații.
arătând că, atât timp cât dispozițiile au fost interpretate în mod corect de către societatea recurentă-pârâtă, interpretare ce este raportată și la dispozițiile Contractului colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007 - 2010, apare ca abuzivă sentința pronunțată de Tribunalul București (atacată cu prezentul recurs), prin care a fost admisă acțiunea reclamantului, în sensul că indemnizația de pensionare ar fi trebuit să fie calculată la valoarea mediei salariale brute pe ultimele 3 luni de activitate.
În motivarea, în drept, a cererii de recurs, se invocă, în mod generic, doar dispozițiile art.299 și următoarele, precum și cele ale art.402 alin.2 din Codul d e procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată (filele 14 și 15 din dosarul de recurs), intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și, în consecință, menținerea, ca legală și temeinică, a sentinței atacate, invocând apărări de fond la motivele de recurs.
În cuprinsul întâmpinării, intimatul-reclamant susține, în esență, că nu este adevărată susținerea recurentei-pârâte în sensul că el nu ar fi efectuat ore de zbor în luna noiembrie a anului 2007.
Intimatul-reclamant susține că a efectuat în noiembrie 2007 un număr de 4.810 minute de zbor, aspect ce rezultă din "Fișa individuală - -",ce este depusă chiar de către în dosarul de fond, deci nicidecum "0" ore de zbor, cum, greșit susține recurenta-pârâtă.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, prin prisma apărărilor invocate prin întâmpinare, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.3041Cod proc. civilă, Curtea apreciază că recursul este fondat, astfel că, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1, alin.2 și alin.3 teza 1 din Codul d e procedură civilă, îl va admite ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Întrucât recurenta-pârâtă nu a indicat temeiurile juridice ale cererii sale de recurs, indicând numai generic dispozițiile art.299 și următoarele din Codul d e procedură civilă, Curtea, făcând aplicarea dispozițiilor art.306 alin.3 din Codul d e procedură civilă, apreciază că dezvoltarea motivelor de fapt invocate face posibilă încadrarea acestora în dispozițiile art.304 pct.8 și pct.9 din Codul d e procedură civilă, astfel că va analiza recursul prin prisma acestor prevederi legale.
Cât privește recursul, Curtea reține că problema dedusă judecății se referă nu la stabilirea drepturilor de pensie ale intimatului-reclamant, ci la indemnizația cuvenită acestuia cu prilejul pensionării, respectiv dacă acesta este sau nu este îndreptățit să i se acorde, de către angajatorul o indemnizația în cuantumul a 5 salarii brute, precum și baza de calcul a acesteia.
Potrivit prevederilor art.89 alin.3 din Contractul Colectiv de Muncă la nivelul, prin care se care statuează atât cu privire la condițiile de pensionare, cât și la cuantumul pensiei, precum și la indemnizațiile de care beneficiază foștii salariați ai acestei societăți:
"Salariații care se pensionează medical sau la limită de vârstă standard vor primio indemnizație egală cu 5 salarii lunare bruteale persoanei care se pensionează.".
Este adevărat că prevederile art.89 din la Nivel de Unitate aplicabil, nu prevede și baza de calcul a acestei indemnizației în discuție, însă aceste prevederi se coroborează cu prevederile art.50 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007 - 2010, ce cuprind dispoziții minimale referitoare la dreptul pretins de către intimatul-reclamant și care sunt în sensul calculării indemnizației de pensionareprin raportare la salariul lunar brut din luna anterioară pensionării.
Astfel, potrivit dispozițiilor art.50 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007 - 2010:
"Salariații care se pensionează pentru limită de vârstă primesc o indemnizație egală cu cel puțin două salarii de bază avute în luna anterioară pensionării.".
Așadar, baza de calcul a acestei indemnizații o constituie cuantumul salariului brut, cuantum care, implicit, cuprinde și plata pentru orele de zbor, ore ce variază de la lună la lună, a căror efectuare trebuia dovedită de către salariat.
Ca urmare, Curtea apreciază că, așa cum a reținut și instanța de fond, indemnizația a fost calculată corect de către angajatorul, prin raportare la salariul de pensionare de 12.500 lei, ce cuprinde salariul de încadrare de 10.000 lei, sporul de vechime de 25% în cuantum de 2.500 lei și indemnizația de zbor în cuantum "0", ca urmare a neefectuării orelor de zbor în luna anterioară pensionării - decembrie 2007.
Ori, în speță, intimatul-reclamant nu a administrat probe de natură să infirme cele susține și dovedite de angajatorul (căruia, în temeiul dispozițiilor art.287 din Codul muncii, îi revine sarcina probei), în sensul că salariatul nu a efectuat ore de zbor în luna anterioară pensionării sale, respectiv în decembrie 2007.
Intimatul-reclamant susține doar că a efectuat 4.810 minute de zbor în luna noiembrie 2007, ce sunt evidențiate în "Fișa individuală - -", depusă la fila 68 din dosarul de fond. Ori, nu noiembrie 2007 esteluna anterioarăpensionării, cidecembrie 2007, câtă vreme el susține că s-a pensionat începând cu luna ianuarie 2008, lună în care nu a efectuat ore de zbor. Totodată, situația nu se schimbă nici dacă s-ar lua în considerare luna ianuarie 2008, în raport de data încetării efective a activității, care este data de 01.02.2008, așa cum rezultă din adresa de la fila 58 din dosarul de fond, întrucât nici pentru această lună nu a făcut dovada că ar fi efectuat ore de zbor.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că recursul declarat de recurenta-pârâtă Compania Națională de Transporturi Aeriene Române - "" - este fondat, motiv pentru care, îl va admite ca atare.
În consecință, temeiul dispozițiilor art.312 alin.1, alin.2 și alin.3 teza 1 din Codul d e procedură civilă, va modifica, în tot, sentința atacată, în sensul că va respinge, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă COMPANIA NAȚIONALĂ DE TRANSPORTURI AERIENE ROMÂNE - "" -, împotriva sentinței civile nr.6918 din data de 10.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.25506/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
Modifică, în tot, sentința atacată în sensul că:
Respinge, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Compania Națională de Transporturi Aeriene Române - "" -
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - -
GREFIER,
red. / tehnored.
2 ex. / 10.07.2009
Jud.fond:;
Președinte:Ilie Nadia RalucaJudecători:Ilie Nadia Raluca, Petre Magdalena, Bodea
