Jurisprudenta revendicare imobiliară. Încheierea 36/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
ÎNCHEIEREA CIVILĂ NR. 36/A/2010
Ședința publică din 18 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Anca Adriana Pop
JUDECĂTOR 2: Carmen Maria Conț
GREFIER: - -
-a luat spre examinare apelul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 575 din 5 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, privind și pe pârâții intimați BAROUL D E AVOCAȚI M, SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAȚII, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și MINISTERUL JUSTIȚIEI, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul declarat de reclamantul a fost introdus și motivat în termen legal, a fost comunicat intimaților, dar nu este timbrat.
S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea constată că prin registratura instanței, la data de 04.02.2010, reclamantul apelant a depus la dosar un înscris întitulat "Răspuns la întâmpinare", prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.
Totodată, constată că la data de 11.02.2010, reclamantul apelant a depus la dosar un înscris prin care arată că în temeiul art. 246 și art. 298.pr.civ. renunță la judecarea apelului și solicită instanței să constate renunțarea la judecată.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.648/19.05.2008 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâților BAROUL D E Avocați M, Serviciul Român de Informații, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice.
Recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței mai sus arătate a fost admis prin decizia civilă nr.1802/R/30.09.2008 a Curții de APEL CLUJ, dosar nr-, sentința a fost casată iar cauza a fost trimisă la Tribunalul Maramureș pentru soluționare în complet de cauze civile în pretenții.
În rejudecare, prin sentința civilă nr. 575 din 5.06.2009 a Tribunalului Maramureș, pronunțat în dosarul nr-, s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul, în contradictoriu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, BAROUL D E AVOCAȚI M, și SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAȚII.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că reclamantul a fost avocat și prin Ordinul rezolutiv din 23.01.1989 emis de Ministerul Justiției reclamantul a fost exclus din avocatură, în jurul acelei date emigrând în străinătate (Franța).
Anterior emigrării, reclamantul a fost supravegheat de organele securității așa cum rezultă din notele informative depuse la dosar, însă nu s-a dovedit că împotriva sa s-ar fi luat măsuri represive de către organele statului comunist.
Pe durata șederii în Franța, reclamantul a încercat să-și completeze studiile juridice însă nu a reușit deoarece, fiindu- solicitată dovada (diploma) absolvirii facultății de drept în țară nu a putut să o prezinte pentru că nu o avea asupra sa.
La revenirea în țară (după Revoluție) reclamantul a solicitat reprimirea în profesia de avocat și cererea i-a fost admisă, astfel că prin Decizia 2100/18.06.1998 a Uniunii Avocaților din România s-a anulat Ordinul rezolutiv și reclamantul a fost reprimit în profesia de avocat.
Ulterior, prin Decizia nr. 20/11.01.2002 reclamantul a fost suspendat din calitatea de avocat pentru neplata contribuțiilor. În prezent reclamantul beneficiază de asigurări sociale pentru vechimea avută în activitate.
În susținerile sale reclamantul își întemeiază acțiunea pe prevederile art. 998 cod civil care constituie dreptul comun în materie.
Din analiza prevederilor legale, a doctrinei și jurisprudenței rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ patru condiții și anume: existența unui prejudiciu; existența unei fapte ilicite; existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu; existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat.
Vinovăția exprimă atitudinea subiectivă a celui care a săvârșit fapta ilicită, față de această faptă; exprimă cu alte cuvinte, imputabilitatea acelei fapte.
Astfel, pentru ca răspunderea civilă a celui ce a cauzat prejudiciul să fie angajată, nu este îndeajuns să fi existat o faptă ilicită aflată în raport de cauzalitate cu prejudiciul produs, ci este necesar ca această faptă să fie imputabilă autorului ei, adică autorul să fi avut o vină atunci când a săvârșit-o, să fi acționat cu vinovăție.
Răspunderea presupune, așadar săvârșirea faptei licite cu vinovăție. Lipsa vinovăției înlătură răspunderea, chiar dacă fapta a fost săvârșită și prin ea a fost cauzat un prejudiciu.
În stabilirea vinovăției sarcina probei referitoare la existența răspunderii civile delictuale incubă victimei prejudiciului, deoarece ea este aceea care reclamă ceva în fața justiției (art. 1169 Cod civil).
Totodată dreptul subiectiv civil afirmat pentru a fi exercitat și pentru a se bucura de protecție juridică a acțiunii trebuie, să fie actual, fără a fi supus unui termen.
Prin probele administrate reclamantul nu a dovedit că vreunul din pârâți prin atitudine culpabilă ar fi determinat excluderea sa din profesia de avocat.
În ceea ce privește măsura suspendării, aceasta se încadrează în prevederile art. 27 lit. c din legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat care se poate dispune " în caz de neplată totală sau parțială a taxelor și a contribuțiilor profesionale către barou, către și către sistemul propriu de asigurări sociale, timp de 3 luni de la scadența acestora și până la lichidarea integrală a datoriilor.
Având în vedere considerentele de mai sus s-a reținut că în cauză nu sunt întrunite cerințele legale pentru împrejurarea răspunderii unuia dintre pârâți pentru prejudiciul cauzat reclamantului, prejudiciu a cărei existență și cuantum nu fost dovedit, reclamantul nefăcând dovada cuantumului încasărilor de care ar fi fost privat și nici că neexercitarea profesiei a fost cauzată de pârâți.
Împotriva acestei sentințe reclamantul a declarat apel în termen legal, solicitând instanței admiterea acestuia, desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea apelului reclamantul a arătat că în mod greșit instanța de fond a stabilit că reclamantul nu a dovedit îndeplinirea condițiilor pentru angajarea răspunderii civile delictuale a pârâților iar prin precizarea de acțiune depusă la termenul de judecată din 23.01.2009, a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâți și angajarea răspunderii acestora, în solidar cu pârâtul și a următoarelor persoane fizice:, și Mira. Instanța de fond nu a pus în discuție acest aspect și nu a întreprins nici un demers pentru introducerea în cauză acestor pârâți cu toate că prin precizarea de acțiune reclamantul a indicat fostul loc de muncă al acestora.
Procedând în acest fel instanța de fond nu a întregit cadrul procesual, astfel încât sunt incidente prevederile art.297 alin.1 pr.civ. și se impune desființarea în totalitate a sentinței atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Pârâtul intimat Baroul Maramureș, prin întâmpinare, a solicitat respingerea apelului ca nefondat, susținând că pârâtul nu a dovedit îndeplinirea condițiilor pentru angajarea răspunderii civile delictuale, fiind exclus din avocatură ca urmare a plecării sale în Franța, prin Ordinul din 23.01.1989 emis de Ministerul Justiției. După anii 1989 - 1990, reclamantul putea să solicite reprimirea în profesie dar a făcut-o după anul 1988, când prin decizia nr.2100 din 18.06.1998 a UNBR a fost reprimit în profesia de avocat.
În anul 2002, prin decizia nr.20 din 11.01.2002 a Baroului M, apelantul a fost suspendat din exercitarea profesiei de avocat ca urmare a neplății contribuțiilor către Baroul Maramureș și M (30-31).
Pârâtul intimat Serviciul Român de Informații, reprezentat de UM 1. B - Oficiul juridic, prin întâmpinare, a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică (55-57).
În susținerea poziției procesuale pârâtul intimat a arătat că reclamantul nu a dovedit în nici un fel prevederile art.998 civ. și, de asemenea, nu a dovedit că împotriva sa s-ar fi luat măsuri represive de către organul statului comunist.
Prin încheierea civilă pronunțată în ședința publică din 20.01.2010, s-a admis cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulată de reclamantul apelant și s-a dispus scutirea reclamantului apelant de plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 17.055 lei și a timbrului judiciar în cuantum de 0,5 lei aferente prezentului apel, iar prin încheierea civilă pronunțată în ședința publică din 20.01.2010, s-a respins cererea de acordare a ajutorului public judiciar sub forma asistenței juridice, prin avocat, formulată de reclamantul apelant (50-51; 53-54).
Pârâții intimați Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice deși legal citați nu și-au delegat reprezentant în instanță și nu au depus întâmpinare prin care să își exprime poziția procesuală.
Prin cererea înregistrată la data de 11.02.2010, reclamantul intimat a învederat instanței că înțelege să renunțe la judecarea prezentului apel în temeiul dispozițiilor art.246 și art.298 pr.civ. (-71).
Conform art.246 alin.1 pr.civ. reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă.
Având în vedere cererea formulată de reclamantul apelant prin care acesta a arătat că înțelege să renunțe la judecarea prezentului apel, Curtea în temeiul art.298 raportat la art.246 alin.1 pr.civ. va constata renunțarea reclamantului apelant la judecarea apelului declarat împotriva sentinței civile nr.575/05.06.2009 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată renunțarea reclamantului apelant la judecarea apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 575 din 05 iunie 2009 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 18 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
--- - --- - - -
RED./MB
23.02.2010/7 ex.
jud.fond:
Președinte:Anca Adriana PopJudecători:Anca Adriana Pop, Carmen Maria Conț
