Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 363/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR.363
Ședința publică din data de 16 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Iolanda Mioara Grecu
JUDECĂTORI: Iolanda Mioara Grecu, Elena Staicu Marilena
- -
Grefier -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de pârâții, cu domiciliul ales în B, nr. 1,. 16,. 2,. 2,. 37, cod -, sector 5-la Cabinetul de Avocatură,împotriva deciziei nr.243 pronunțată la 22 februarie 2005 de Curtea de APEL PLOIEȘTI, în contradictoriu cu reclamantul, cu domiciliul ales în B, str. -.-, nr.137,. 84,. 1,.8, cod -, sector 3- la A ‟. &.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 9 aprilie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, pentru a da posibilitatea intimatului reclamant să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru astăzi data de mai sus, dând următoarea soluție:
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sinaia sub nr.511/28.04.2004, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta,solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să-i lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 8, situată în S,- și să se dispună grănițuirea proprietăților acestora învecinate, obligarea pârâtei să refacă treptele din piatră dinspre Calea și să repună poarta din metal, iar în caz de refuz să fie abilitat reclamantul să efectueze aceste activități pe cheltuiala pârâtei.
În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că terenul proprietatea sa în suprafață de 200 p situat în S,-, se învecinează la sud cu proprietatea pârâtei, care i- acaparat 8 mp din terenul său, aspect constatat în urma efectuării lucrărilor de cadastru.
Prin sentința civilă nr. 689 din 10.09.2004 judecătoria a admis acțiunea, obligând- pe pârâtă să- lase reclamantului în deplină proprietate și posesie o suprafață de 5,75 teren situat în S,-, astfel cum acesta a fost identificat în raportul de expertiză efectuat în cauză. Pârâta a fost obligată, de asemenea, să refacă treptele de piatră și poarta de metal pe porțiunea de teren de mai sus, iar în caz de refuz, fost abilitat reclamantul să efectueze lucrarea pe cheltuiala pârâtei, care a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 7.059.000 lei.
Pentru a hotărî astfel, judecătoria a reținut că din actele depuse la dosar și din cuprinsul expertizei efectuată în cauză, a rezultat că pârâta a acaparat 5,75, probele demonstrând că aceasta desființat și treptele construite pe acest teren și a înlăturat o poartă amplasată la acesta.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâta, susținând că nu a fost convocată de expert pentru a lua parte la efectuarea lucrării, context în care nu s-a ținut cont de decizia nr.2096/1995 a Tribunalului Prahova - rămasă definitivă și irevocabilă - prin care deja s-a dispus grănițuirea, cu autoritate de lucru judecat.
Apelanta a mai susținut că în partea de sud, terenul reclamantului este închis cu un zid de piatră și nu are acces la Calea, prin scări și poartă, iar potrivit autorizației nr.420/22.10.2001, eliberată de -, se prevede acces pietonal pe terenul proprietatea apelantei din Calea, unde există o poartă.
O altă critică vizează declarația martorului Pencu, care nu cunoaște situația reală a terenului, precum și fotografiile depuse la dosar, care sunt vechi și nu au putut crea o impresie corectă a instanței.
După analizarea sentinței atacate, prin prisma motivelor invocate, a actelor anexate și a probelor administrate, precum și a dispozițiilor legale incidente cauzei, Curtea de Apel Ploiești prin decizia civilă nr.243 din 22 februarie 2005 a respins ca nefondat apelul declarat de împotriva sentinței civile nr.689/10.09.2004, în contradictoriu cu reclamantul, respingându-se și cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată, reținând următoarele considerente:
Prima instanță a dispus efectuarea în cauză a unei expertize în specialitatea topografie - geodezie - cadastru, tocmai pentru a fi transpuse în teren actele de proprietate deținute de părți, după ce, în prealabil - expertul a verificat evidențele cadastrale și fiscale existente în arhiva primăriei; expertiza a fost efectuată potrivit cerințelor impuse de instanță, iar la fila 45 din dosarul de fond se află dovada înștiințării părților în vederea prezentării la data și la ora stabilite pentru executarea lucrării.
Astfel, Curtea a reținut că prima critică a apelantei este nefondată, aceasta refuzând să participe la efectuarea măsurătorilor în teren, ocazie cu care s- constatat că aceasta ocupă, în fapt, o suprafață de teren mai mare cu 5,75 decât suprafața înscrisă în actul său de proprietate.
Depoziția martorului audiat la propunerea reclamantului, confirmat faptul că pârâta a mutat gardul dintre cele două proprietăți, a deteriorat scările și a înlăturat poarta metalică existentă în partea de sud și amplasată exact pe terenul pe care l-a acaparat cu prilejul mutării gardului.
În plus, la fila 72 din același dosar, a fost anexat și interogatoriul ce trebuia administrat pârâtei, însă aceasta din urmă nu s-a prezentat pentru a răspunde întrebărilor ce urmau a-i fi adresate, așa încât se poate da eficiență și dispozițiilor art.225 cod pr.civilă.
Instanța însă, pe bună dreptate, s- socotit lămurită cu privire la raporturile juridice dintre părți în urma depunerii raportului de expertiză, din cuprinsul căruia a rezultat, fără dubiu, că susținerile reclamantului sunt fondate.
Cât privește decizia Tribunalului Prahova invocată de apelantă în cererea de apel, Curtea a reținut că se remarcă faptul că, această decizie nu a fost depusă la dosar, iar actele anexate, printre care figurează și unul depus în dosarul soluționat prin decizia amintită (fila 50 dosar fond), nu au legătură cu obiectul litigiului dedus judecății.
Împotriva acestei decizii la data de 30 martie 2005 a formulat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate pentru următoarele motive:
Arată recurenta pârâtă că decizia atacată este afectată de nulitatea prevăzută de disp.art.304 pct.3 cod pr.civilă, în sensul că hotărârea s- dat cu încălcarea competenței altei instanțe, raportat și la dispozițiile art.105 alin.1 și art.108 alin.1 cod pr.civilă, sancțiunea fiind nulitatea absolută a deciziei recurate.
În acest sens, recurenta susține că în ședința publică din data de 22.02.2005 a invocat excepția de ordine publică de necompetență materială a Curții de APEL PLOIEȘTI, în temeiul art.II alin.3 din Legea 493/10.11.2004, prin care s-a aprobat OUG nr.65/2004 care modifică codul d e procedură civilă și care dispune: "în cazurile prevăzute de alin.2, apelurile aflate pe rolul curților de apel la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe de urgență se trimit la tribunale, iar trimiterea dosarelor se va face prin declinarea competenței, prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, fără citarea părților".
Așadar, chiar dacă nu ar fi invocat această excepție, Curtea din oficiu trebuia să se desesizeze, așa cum dispune legea prin normele imperative ce reglementează competența materială și să trimită dosarul spre a fi judecat de instanța competentă și anume Tribunalul Prahova, dat fiind faptul că potrivit art.105 alin.1 cod pr.civilă " actele de procedură îndeplinite de un judecător necompetent sunt nule ", iar conform art.108 alin.1 cod pr.civilă " nulitățile de ordine publică pot fi ridicate de parte sau judecător în orice stare a pricinii ".
C de-al doilea motiv de recurs este întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 și 10 cod pr.civilă, în sensul că hotărârea a fost dată cu încălcarea legii, iar instanța nu s-a pronunțat asupra unui mijloc de apărare, ceea ce atrage modificarea în tot a sentinței civile nr.689/10.09.2004] pronunțată de Judecătoria Sinaia, în dosarul nr.511/2004.
Cu privire la acest aspect, recurenta arată că nu s-au respectat dispozițiile art.208 cod pr.civilă, dat fiind faptul că la expertiza efectuată în dosarul nr.511/2004, ce s-a aflat pe rolul Judecătoriei Sinaia, părțile nu au fost convocate la efectuarea expertizei prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, respectiv la dosar nu este atașată confirmarea de primire, din care să rezulte că ar fi luat cunoștință de efectuarea acesteia, ceea ce atrage nulitatea expertizei, având în vedere dispozițiile art.100 alin.3 cod pr.civilă.
Pentru toate aceste considerente, recurenta pârâtă solicită admiterea recursului, casarea deciziei pronunțată și trimiterea dosarului spre a fi judecat de către instanța competentă.
În ședința publică din data de 16.04.2009 recurenta-pârâtă a precizat că înțelege a invoca și nulitatea deciziei pentru nelegala citare,arătând că a fost citată la adresa din S,B-dul -,nr.21,adresă la care nu mai locuia.
În dovedirea motivelor de recurs a fost administrată proba cu înscrisuri,recurenta depunând la dosar copia raportului de expertiză efectuat în dosarul nr. 7587/P/2005 al Poliției Municipiului P și a deciziei nr. 1052/12.10.2006 al Tribunalului Prahova.
Curtea, examinând decizia recurată în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate și în funcție de motivele de casare prevăzute de art. 3041proc.civ.constată că recursul e nefondat din considerentele ce se vor arăta în continuare:
În ceea ce privește motivul de casare prin care este invocată necompetența materială a Curții de APEL PLOIEȘTI în temeiul art.II alin.3 din Legea 493/10.11.2004, prin care s-a aprobat OUG nr.65/2004 care modifică codul d e procedură civilă și care dispune în sensul că "în cazurile prevăzute de alin.2, apelurile aflate pe rolul curților de apel la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe de urgență se trimit la tribunale, iar trimiterea dosarelor se va face prin declinarea competenței, prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, fără citarea părților", Curtea urmează a constata că acesta e neîntemeiat, din interpretarea acestor dispoziții legale reieșind în fapt competența Curții de Apel în soluționarea apelului declarat.
Nici motivul de recurs ce vizează înlăturarea concluziilor expertizei efectuate în cauză pentru considerentul că recurenta nu ar fi fost legal convocată la efectuarea acesteia nu poate fi reținut,în condițiile în care din dovada convocării recurentei la expertiză, comunicată acesteia la data de 07.07.2004(fila 46 dosar fond), reiese că această convocare s-a făcut la adresa din S,B-dul -,nr. 21,adresă indicată chiar de către recurenta-pârâtă printr-o cerere depusă la dosar la aceeași dată (fila 39 dosar fond)ca fiind imobilul unde locuiește.
Având în vedere că recurenta nu a invocat în termenul procedural nulitatea hotărârii primei instanțe pentru nelegala citare, nulitate relativă ce putea fi invocată potrivit dispozițiile rt.108 proc.civ. până la prima zi de înfățișare ce a urmat după această neregularitate și înainte de a pune concluzii în fond,Curtea urmează a nu mai analiza temeinicia acestui motiv de recurs.
Totodată, față de împrejurarea că expertiza judiciară efectuată în cauză de expertul judiciar a fost făcută cu respectarea obiectivelor stabilite de instanță,cu luarea în considerarea a înscrisurilor depuse de părți,că concluziile raportului de expertiză din dosarul nr. 7587/P/2005 al Poliției Municipiului P nu pot fi reținute, fiind o probă extrajudiciară, iar decizia nr.1052/12.10.2006 a Tribunalului Prahovaa statuat cu privire la limitele proprietății intimatului-reclamant pe o altă latură a acesteia, Curtea urmează a constata că decizia recurată este legală, nesubzistând niciunul dintre motivele de casare invocate de recurenta-pârâtă,astfel încât în baza art.312 proc.civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de aceasta împotriva deciziei nr. 243/22.02.2005 a Curții de APEL PLOIEȘTI.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECID E:
Respinge recursul declarat de pârâții, cu domiciliul ales în B, nr. 1,. 16,. 2,. 2,. 37, cod -, sector 5-la Cabinetul de Avocatură,împotriva deciziei nr.243 pronunțată la 22 februarie 2005 de Curtea de APEL PLOIEȘTI, în contradictoriu cu reclamantul, cu domiciliul ales în B, str. -.-, nr.137,. 84,. 1,.8, cod -, sector 3- la A ‟. &, ca nefondat.
Obligă recurenta-pârâtă la plata sumei de 1599,54 lei cheltuieli de judecată către intimatul reclamant.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 aprilie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Iolanda Mioara Grecu, Elena Staicu Marilena
- - - - - -
Grefier,
Operator date cu caracter personal
Notificare nr.3120
27.05.2009
Red.MP/tehnored.CC
fond 511/2004 Jud.
fond.
apel.10222/2004
apel.
Președinte:Iolanda Mioara GrecuJudecători:Iolanda Mioara Grecu, Elena Staicu Marilena