Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 366/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 366/2009

Ședința publică de la 02 Aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ana Doriani JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica

- - - președinte secție

- - - președintele Curții de Apel

- grefier

Pe rol se află soluționarea recursului promovat de pârâta "" SA B împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Alba la data de 18 martie 2009 în dosar nr-, prin care s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu privire la excepția de necompetență a disp. art. 298 alin.2 ultima liniuță din Codul Muncii invocată de pârâtă.

La apelul nominal efectuat în cauză se prezintă avocat pentru pârâta recurentă "" SA B și avocat pentru reclamantul intimat.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care instanța față de împrejurarea că nu sunt chestiuni prealabile de discutat ori cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentanta pârâtei recurente solicită admiterea recursului, modificarea încheierii pronunțate de Tribunalul Alba în sensul de a se constata că cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de necompetență a disp. art. 298 alin.2 ultima liniuță din Codul Muncii este fondată, fiind îndeplinite condițiile de formă necesare, considerent pentru care se impune a fi suspendată cauza și trimis dosarul la Curtea Constituțională pentru a se pronunța asupra excepției invocate.

Reprezentanta reclamantului intimat solicită respingerea recursului formulată de pârâta "" SA B și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțate de instanța de fond, care a apreciat în mod corect că nu se impune sesizarea Curții Constituționale.

CURTEA DE APEL

Deliberând asupra recursului civil de față;

Constată că prin Încheierea pronunțată de Tribunalul Alba la data de 18.03.2009, în dosar nr- s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu privire la excepția de necompetență a dispozițiilor art. 298 alin.2 ultima liniuță din Codul Muncii.

Pentru a pronunța această încheierea tribunalul a reținut că pârâta A este nemulțumită de modul în care instanțele judecătorești au înțeles să aplice în practică art.298 alin.2 Codul Muncii, or modul în care instanțele judecătorești fac aplicarea legii și aprecierea dacă un text legal este abrogat sau nu sunt în competența exclusivă a instanțelor judecătorești și nu a Curții Constituționale. Se invocă în acest sens Deciziile nr.53/2001, 516/2005, 520/2005 și 43/2007 ale Curții Constituționale. Se reține de asemenea că nu există o legătură directă între soluționarea cauzei și soluționarea excepției de neconstituționalitate, deoarece și în ipoteza în care s-ar constata neconstituționalitatea textului de lege în discuție, Curtea Constituțională nu ar stabili care este instanța competentă; competența de soluționare ar fi stabilită tot de către instanța de judecată, având în vedere principiile soluționării conflictului de legi în timp.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termenul legal prev. de art. 29 alin.6 din Legea nr. 47/1992, pârâta A solicitând admiterea acestuia, admiterea cererii de sesizare a Curții Constituționale și suspendarea cursului judecății în dosarul de fond până la soluționarea excepției.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta arată că soluția de respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale este nelegală, având în vedere faptul că cererea sa îndeplinește condițiile de formă prev de art.29 din Legea nr. 47/1992 pentru a fi admisibilă excepția de neconstituționalitate, or asupra acesteia doar Curtea Constituțională este competentă a se pronunța.

În drept sunt invocate prev. art. 304 punct 9, 304 indice 1 Cod procedură civilă, art. 298 alin.2 ultima liniuță din Legea nr. 53/2003, art.1 alin.4 și 5, art.73 alin.3 lit.p și art.79 alin.1 din Constituția României, art.29 din Legea nr.47/1992.

CURTEA, analizând încheierea atacată prin prisma dispozițiilor legale invocate, cât și din oficiu conform cerințelor art. 304 indice 1 în limitele statuate de art. 306 alin.2 cod procedură civilă constată următoarele:

Recursul este fondat.

Excepția de neconstituționalitate este modalitatea prin care pot fi verificate de justiție dispozițiile legale despre care se pretinde că nu sunt conforme Constituției României. -se pe parcursul a două etape-faza judecătorească și faza contenciosului administrativ, judecarea excepției de necostituționalitate este un atribut al Curții Constituționale.

ca finalitate drept o garanție esențială a persoanelor pentru apărarea drepturilor și libertăților lor fundamentale, excepția de neconstituționalitate își găsește suportul juridic în dispozițiile art.146 lit.d din Constituție, precum și ale art. 11 alin.1 lit.d din Legea nr. 47/1992.

Din aceste texte de lege rezultă că după criteriul întinderii și al competenței de exercitare legea reglementează pe de o parte un control ordinar de admisibilitate, special și restrâns la motivele prevăzute de art. 29.1-3 din lege, dat în competența instanței judecătorești, iar pe de altă parte, un control de admisibilitate Constituțional general și nelimitat, privind restul cauzelor de inadmisibilitate.

Din prisma controlului exercitat de instanța judecătorească este de reținut că potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. "(1) Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fata instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanta în vigoare, care are legatura cu soluționarea cauzei în orice faza a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

(2) Excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanta de judecata ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepția poate fi ridicată de procuror în fata instanței de judecata, în cauzele la care participa.

(3) Nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

(4) Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanta în fata căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra exceptiei, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. Dacă excepția a fost ridicată din oficiu, încheiereatrebuie motivată, cuprinzând și susținerile părților, precum și dovezile necesare..".

Din conținutul acestui text de lege rezultă condițiile ce se impun a fi îndeplinite pentru invocarea excepției de neconstituționalitate a unei prevederi legale, respectiv:excepția să fie invocată în fața instanței judecătorești sau a tribunalului arbitrar; excepția să aibă ca obiect prevederile legale cuprinse în Lege (strico sensu) sau în Ordonanță de Guvern, respectiv Ordonanță de Urgență a Guvernului; excepția să aibă în vedere prevederile legale ce nu au mai fost declarate neconstituționale anterior; excepția să aibă ca obiect prevederi legale ce au legătură cu soluționarea cauzei.

Or, în speță, raportat la ipotezele reglementate de acest text de lege, toate aceste cerințe de admisibilitate ale excepției de neconstituționalite invocate de partea pârâtă sunt întrunite, astfel: excepția a fost invocată în fața tribunalului; are ca obiect prevederile legale cuprinse în art. 298 alin.2 din Legea nr. 53/2003, în vigoare în momentul invocării excepției; prevederile legale anterior menționate nu au mai fost declarate ca fiind neconstituționale de Curtea Constituțională; aceste prevederi legale au legătură cu soluționarea cauzei vizând modul de soluționare a excepției de necompetență teritorială invocată în cauză.

În acest context, fiind întrunite cerințele art. 29 din Legea nr. 47/1992, soluția primei instanțe de respingere a cererii de sesizare a curții constituționale este nelegală, așa încât în conformitate cu art. 312 alin.1 cod procedură civilă, coroborat cu art.304 punct 9 cod procedură civilă se va casa încheierea atacată, se va dispune trimiterea cauzei la aceiași instanță de fond în vederea sesizării Curții Constituționale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâta SC SA B împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Alba în dosar nr- la data de 18.03.2009.

Casează încheierea atacată și dispune trimiterea cauzei la aceiași instanță de fond în vederea sesizării Curții Constituționale

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 02.04.2009.

PREȘEDINTE: Ana Doriani

JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica

JUDECĂTOR 3: Adriana Petrașcu

Grefier,

Red.

Tehnored. D/ 07 Aprilie 2009

Jud. fond.;

Președinte:Ana Doriani
Judecători:Ana Doriani, Manuela Stoica, Adriana Petrașcu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 366/2009. Curtea de Apel Alba Iulia