Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 378/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - revendicare -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 378
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 24 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Ciută Oana
JUDECĂTOR 2: Andrieș Catrinel
JUDECĂTOR 3: Timofte Cristina
Grefier: - -
Pe rol, pronunțarea asupra recursurilor formulate de reclamanta, domiciliată în comuna, sat, la-, județul S și de către pârâții și, ambii cu domiciliul în municipiul S,-,. 13,. B,.3, județul S, împotriva deciziei civile nr.58/10.02.2009, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
Dezbaterile asupra recursurilor au avut loc în ședința publică din 11 noiembrie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea ședinței de judecată de la acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta decizie și când, pentru a da posibilitatea părților să formuleze note de concluzii scrise, pronunțarea s-a amânat pentru data de 18 noiembrie 2009, dată la care, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 24 noiembrie 2009.
CURTEA,
Asupra recursurilor de față, constată:
La data de 4 mai 2007 reclamanta chemat în judecată pe pârâții, și, solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri prin care aceștia din urmă să fie obligați să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de aproximativ 4 ari, parte din terenul de 14 ari situat la locul " Piatră", să-și ridice construcțiile pe care și le-au edificat pe respectivul teren sau, în ipoteza în care vor refuza, să fie autorizată ea, reclamanta, să le ridice, de asemenea să fie rectificată înscrierea pârâților în CF - nr. corp de proprietate 1959, 1960 ale comunei cadastrale, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamanta a arătat că prin titlul de proprietate nr. 1345/1996 i-a fost reconstituit autoarei sale dreptul de proprietate pentru 800 mp teren arabil intravilan " Piatră", (poziția B 5), iar prin decizia civilă nr. 505 din 6 martie 2007 a Tribunalului Suceavas -a dispus modificarea titlului în sensul de a fi înscrisă în respectiva parcelă o suprafață de 1.400 mp identic cu amplasamentul din schița - anexă I la expertiza întocmită de expert (parcelele 3, 4).
Pârâții au cumpărat suprafața învecinată identică în același plan cu parcela 2 de 800 mp conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2686 din 27 mai 2005 încheiat cu și și cu parcela 1 de 900 mp conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4045 din 4 august 2004 încheiat cu și.
Vânzătorilor le-a fost reconstituit dreptul de proprietate conform titlurilor de proprietate nr. 2451/2005 (poziția B 1.2) și nr. 233 din 9 iulie 2004 (poziția B 1.3)
La înscrierea pârâților în CF nu s-a respectat configurația suprafețelor reconstituite în proprietate, rezultând o suprapunere scriptică între terenurile părților.
Aceștia au demarat lucrările de ridicare a unei case de locuit ce afectează proprietatea reclamanților pe o suprafață de 2 ari, fiind de rea-credință, întrucât la 8 august 2006 au fost notificați prin intermediul executorului judecătoresc să sisteze lucrările.
Tot la momentul începerii construcției a solicitat și Primăriei orașului să nu elibereze pârâților autorizație de construcție, cu adresa nr. 6215 din 7 august 2006.
Pârâții au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În motivare au arătat că titlul de care se prevalează reclamanta nu le este opozabil, ea judecându-se în procesul în care s-a pronunțat decizia civilă nr. 505/2007 a Tribunalului Suceava cu Comisia Orășenească.
Reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea sa a avut la bază un raport de expertiză extrajudiciar în care amplasamentul celor 1.400 mp teren a fost stabilit după cum a dorit expertul neautorizat de instanță, indicând mai multe variante, fără însă a verifica dacă prin acestea nu s-ar crea suprapuneri de teren.
De asemenea, titlul de proprietate al reclamantei nu poate fi preferabil în condițiile în care din toată documentația depusă de Comisia locală rezultă fără dubiu că autorii reclamantei au avut înscrisă în registrul agricol suprafața de 1.400 mp teren la "", distinctă de locul " Piatră".
Prin sentința civilă nr. 2616 din 26 mai 2008, Judecătoria Suceavaa admis în parte acțiunea, a obligat pârâții să lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 620 mp la locul " Podul de Piatră " așa cum a fost evidențiată în raportul de expertiză întocmit de inginer, a stabilit linia de hotar și a respins ca nefondată excepția prematurității formulării capătului de cerere având ca obiect " rectificare CF ". Prin aceeași hotărâre s-a dispus radierea intabulării pârâților din cartea funciară cu privire la o anumită suprafață de teren și a fost respins ca nefondat capătul de cerere având ca obiect " ridicare construcții ".
În motivarea hotărârii s-a reținut că titlul reclamantei este preferabil, deoarece amplasamentul terenului a fost stabilit printr-o hotărâre judecătorească ( decizia civilă nr. 505/2007 a Tribunalului Suceava ), constatându-se că reprezintă vechiul amplasament al autoarei reclamantei și că pârâții s-au intabulat într-o altă configurație decât cea care rezultă din procesul-verbal de punere în posesie, astfel încât exercită o posesie nelegitimă cu privire la suprafața de 620 mp din terenul proprietatea reclamantei. În ce privește ridicarea construcțiilor, instanța a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 494 alin. 3 din Codul civil, pârâții nefiind de rea-credință la edificarea construcțiilor, având în vedere că la acel moment reclamanta nu avea retrocedat terenul pe amplasamentul respectiv, iar pârâților li s- eliberat autorizație de construcție.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel ambele părți, criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie.
Reclamanta a arătat în motivare că în mod greșit s-a reținut buna credință a pârâților în edificarea construcțiilor în condițiile în care anterior începerii lucrărilor, la 13 decembrie 2005 a formulat plângere penală împotriva acestora sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tulburare de posesie, iar la 8 august 2006 pârâții au fost notificați să nu construiască, după cum s-a solicitat și organelor administrative locale să nu elibereze autorizație de construcție, astfel că pârâții cunoșteau poziția sa, precum și faptul că terenul este proprietatea reclamantei.
Pârâții au criticat sentința pentru aceea că ea se întemeiază pe o hotărâre judecătorească - decizia nr. 505/2007 a Tribunalului Suceava - care nu le este opozabilă și în care s-a întocmit un raport de expertiză extrajudiciară; că, prin expertiza efectuată în prezenta cauză, s-a constatat că la emiterea titlurilor de proprietate pentru autoarea reclamantei s-a avut în vedere o schiță de punere în posesie fără dimensiuni, neexistând dovezi cu privire la vechiul amplasament.
Au mai arătat pârâții că în mod greșit s-a apreciat ca preferabil titlul de proprietate al reclamantei, în condițiile în care nici unul din titlurile părților nu este perfect, imperfecțiunile fiind date de modul defectuos de punere în posesie, astfel că se impunea suplimentarea probatoriului în acest sens.
Pârâții au criticat și modul în care s-a soluționat grănițuirea, precum și acordarea în revendicare a unei suprafețe mai mari decât cea cerută, fiind dat motivul de casare prevăzut de art. 304, pct. 6 din Codul d procedură civilă.
Prin decizia civilă nr. 58 din 10 februarie 2009 Tribunalului Suceava au fost respinse ca nefondate ambele apeluri.
S-a reținut, în motivare, că amplasamentul terenului proprietatea reclamantei a fost stabilit printr-o hotărâre judecătorească intrată în puterea lucrului judecat, în timp ce pârâții, la momentul cumpărării terenului, nu au procedat la identificarea acestuia, intabulându-se într-o configurație care nu respectă titlul de proprietate al vânzătorilor.
S- mai reținut că motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 6 din Codul d e procedură civilă nu este incident în cauză, reclamanta precizându-și pretențiile cu exactitate după depunerea la dosar a raportului de expertiză, în lipsa căruia suprafața lipsă nu putea fi decât aproximată.
În ce privește susținerile reclamantei privind reaua-credință a pârâților, acestea se dovedesc nefondate, cât timp pârâții erau în posesia autorizației de construcție și a titlurilor de proprietate pentru terenul în litigiu.
Împotriva deciziei tribunalului au declarat recurs atât reclamanta, cât și pârâții.
În motivarea recursului său, reclamanta a arătat că în mod greșit instanța de apel a respins capătul de cerere privind ridicarea construcțiilor. A susținut că pârâții au construit pe un teren intabulat preferențial, nerespectând două litigii aflate deja pe rolul instanțelor, anterior construcției casei și eliberării autorizației de construcție. În ce privește inopozabilitatea deciziei nr. 505/2007 a Tribunalului Suceava, a arătat că aceasta nu-i îndreptățește să ocupe un teren care nu le aparține, cu atât mai mult cu cât la momentul respectiv se afla pe rolul instanței cererea sa de completare titlului de proprietate cu diferența de 6 ari.
La rândul lor, pârâții au criticat decizia pentru nelegalitate, invocând dispozițiile art. 304 pct. 6 și 9 din Codul d e procedură civilă.
Au arătat, în dezvoltarea motivelor, că în mod greșit instanțele anterioare au dat preferință titlului reclamantei, deoarece hotărârea judecătorească pe care se întemeiază titlul acesteia nu le este opozabilă, că expertiza întocmită de inginerul a fost întocmită fără prezența pârâților la măsurători și că expertiza efectuată în cauză de inginer conține multe elemente de incertitudine.
Mai susțin reclamanții că instanța a dat mai mult decât s-a cerut, prin admiterea acțiunii reclamantei pentru 6 ari în loc de 4 ari, cum s-a cerut inițial.
Reclamanta a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului pârâților, reluând în argumentare aspecte vizând fondul cauzei pe care le-a expus în actele deja aflate la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului și având în vedere motivele de recurs indicate de părți, care pot fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 312 pct. 3 din Codul d e procedură civilă, instanța constată următoarele:
Prin titlul de proprietate nr. 1345/1996 s- reconstituit autoarei reclamantei dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 800 mp teren arabil intravilan, la locul " Piatră ", iar prin decizia civilă nr. 505 din 6 martie 2007 a Tribunalului Suceavas -a dispus modificarea acestui titlu, în sensul înscrierii suprafeței totale de 1.400 mp, pe amplasamentul evidențiat în expertiza extrajudiciară întocmită de inginerul.
Pârâții au dobândit, la locul în litigiu, dreptul de proprietate cu privire la două parcele de teren de 800 mp și 400 mp, prin contractele de vânzare-cumpărare nr. 2686/2005 și nr. 4045/2004, încheiate cu vânzătorii și, și.
Încercând a stabili care titlu este preferabil, instanța constată că din raportul de expertiză efectuat în cauză de inginera rezultă că parcela de 800 mp reconstituită în favoarea reclamantei are un amplasament aleatoriu, deoarece la momentul întocmirii procesului-verbal de punere în posesie nu s-a întocmit planul de situație cu amplasamentul terenului și cu vecinii acestuia.
Expertiza extrajudiciară întocmită de inginer în dosarul de modificare a titlului reclamantei întocmește cinci variante în care propune amplasamentul celor 600 mp, fără a identifica vechiul amplasament al suprafeței totale de 1400 mp aparținând reclamantei. În aceeași expertiză se arată că planul de situație întocmit în vederea intabulării pârâților în cartea funciară este greșit, deoarece nu s-a respectat procesul verbal de punere în posesie a suprafețelor din titlul vânzătorilor și nici configurația parcelelor vândute.
Un alt raport de expertiză topo întocmit de inginerul, dispus de Poliția Municipiului S în cadrul unui dosar de cercetare penală vizând litigiul dintre părți, aduce în discuție câteva aspecte care nu au fost relevate instanței până la acest moment și care contrazic anumite împrejurări descrise în celelalte două expertize. Potrivit acestui ultim raport de expertiză, la nivelul anului 1962 terenul în litigiu era situat în extravilanul satului, comuna, denumirea topometrică zonei fiind cea de " piatră ". Autorii reclamantei ar fi avut 1.400 mp la locul " ", în intravilanul localității, care ar fi aparținut lui, fratele autoarei reclamatei. Aceasta din urmă nu avea teren la " piatră ", ci la locurile " ", " ", " La " și " Între ", iar din declarațiile martorilor și din evidențele existente ar rezulta că suprafața înstrăinată de surorii sale ar fi fost amplasată la locul " ", în vecinătatea terenului aferent casei de locuit.
Toate aceste aspecte, inclusiv împrejurarea că, deși se vorbește de o suprapunere de terenuri, părților le-a fost reconstituit dreptul de proprietate pe parcele diferite ( nr. 2768/2 pentru reclamantă și nr. 2770 pentru pârâți ) conduc la concluzia că probatoriul administrat în cauză nu este convingător pentru a da preferință unuia din titluri. Expertiza întocmită în cauză de inginer conține multe relatări imprecise și nu lămurește toate aspectele neclare, iar lucrările întocmite de inginer și inginer au fost dispuse în afara prezentului cadru procesual, fără prezența părților la măsurători, astfel încât însușirea de către instanță a concluziilor acestor rapoarte ar încălca principiul contradictorialității și dreptul la apărare al părților.
În consecință, față de cele reținute, instanța constată că fondul cauzei nu a fost îndeajuns analizat, nefiind posibilă pronunțarea unei hotărâri care să reflecte adevărul, motiv pentru care Curtea, în temeiul art. 312 alin. 3 raportat la art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, va admite recursurile, va casa ambele hotărâri și va trimite cauza spre rejudecare instanței de fond.
Cu ocazia rejudecării, instanțele vor ordona probele necesare formării convingerii că vechiul amplasament al terenului reclamantei este cel indicat în acțiune, urmând a fi avute în vedere în special aspectele contradictorii prezentate în cele trei expertize aflate la dosar referitoare la titlurile de proprietate ale părților.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Admite recursurile formulate de reclamanta, domiciliată în comuna, sat, la-, județul S și de către pârâții și, ambii cu domiciliul în municipiul S,-,. 13,. B,.3, județul S, împotriva deciziei civile nr.58 din 10 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă, în dosarul nr-.
Casează ambele hotărâri, respectiv decizia nr. 58 din 10 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava cât și sentința civilă nr. 2616 din 266 mai 2008 pronunțată de Judecătoria Suceava și trimite cauza spre rejudecare instanței de fond, Judecătoria Suceava.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. apel:;
Jud. fond:
Tehnored.
Ex. 2/17.12.2009
Președinte:Ciută OanaJudecători:Ciută Oana, Andrieș Catrinel, Timofte Cristina
