Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 379/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 379
Ședința publică de la 26 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinela Sălan
JUDECĂTOR 2: Maria Cumpănașu
Grefier - -
Pe rol judecarea apelului declarat de reclamanta "ASOCIAȚIA DIN SATUL " cu sediul în comuna de, jud. G, împotriva sentinței civile nr. 104 din 25 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți SUCURSALA MINIERĂ cu sediul în comuna, jud. G și SC C SA cu sediul în C,-, județul D, intimații chemați în garanție SOCIETATEA NAȚIONALĂ A OLTENIA cu sediul în Târgu J,-, jud. G și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR cu sediul în B, nr. 152, intimații garanți CONSILIUL JUDEȚEAN G, PRIMĂRIA DE, PREFECTURA G, având ca obiect obligația de face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns președinte, pentru apelanta reclamantă "ASOCIAȚIA DIN SATUL " asistat de avocat, consilier juridic pentru intimații pârâți SUCURSALA MINIERĂ și SC C SA, consilier juridic pentru intimata chemată în garanție SOCIETATEA NAȚIONALĂ A OLTENIA, consilier juridic, pentru intimata garantă PREFECTURA G, lipsind intimatul chemat în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, intimații garanți CONSILIUL JUDEȚEAN G, PRIMĂRIA DE.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, învederându-se cererea de amânare formulată de intimatul chemat în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin care solicită acordarea unui termen pentru a pregăti apărarea și a depune întâmpinare.
Se depune taxă judiciară de timbru în valoare de 20 lei consemnată prin chitanța nr. - din 20.11.2008 și timbru judiciar de 0.6 lei, după care;
Instanța respinge cererea de amânare formulată de intimatul chemat în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și față de precizarea de la pagina 236 din dosarul de fond, în sensul că reclamanta a înțeles să se judece în obligația de a face, pune în discuție competența de soluționare a acțiunii în primă instanță.
Avocat, pentru recurenta reclamantă "ASOCIAȚIA DIN SATUL ", lasă la aprecierea instanței cu privire la excepția pusă în discuție.
Consilier juridic, pentru intimații pârâți SUCURSALA MINIERĂ și SC ENERGETIA C SA, și consilier juridic, pentru intimata chemată în garanție SOCIETATEA NAȚIONALĂ A OLTENIA, pe rând având cuvântul, de asemenea, lasă la aprecierea instanței.
Consilier juridic, pentru intimata garantă PREFECTURA G, pune concluzii de admitere a excepției și înaintarea cauzei la Judecătoria Novaci pentru competentă soluționare.
CURTEA
Asupra apelului de față;
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Gorj - Secția Civilă sub nr-, reclamanta Asociația din satul a chemat în judecată pe pârâtele Sucursala Minieră, SC C SA, Oltenia, Ministerul Economiei și Finanțelor și intimații garanți Consiliul Județean G, Primăria de și Prefectura G, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța acestea să fie obligate la reconstrucția caselor afectate de alunecările de teren sau la plata în echivalent a contravalorii acestora, precum și la plata despăgubirilor aferente lipsei de folosință a terenurilor afectate de alunecările de teren, a contravalorii culturilor distruse de alunecările de teren, cu cheltuieli de judecată.
Reclamanta a susținut că în noaptea de 4 spre 5 mai 2006 în comuna de, satul a avut loc o alunecare de teren ce a determinat afectarea în mod iremediabil a mai multor gospodării, necesitând strămutarea unei părți dintre locuitori în alte zone ale județului.
Că, alunecările de teren au fost determinate de modalitatea defectuoasă de exploatare a cărbunelui de către pârâta Sucursala Minieră ce aparține de SC. Energetic C SA, cu atât mai mult cu cât, pe data de 2 mai 2006 aceasta a executat un canal scurt de drenare dintr-un lac aflat la un nivel superior satului, dând drumul apei în mod necontrolat, ceea ce a declanșat alunecările de teren.
Totodată, pârâta a acoperit o parte din bălțile situate în satul cu steril și nu a efectuat o drenare corespunzătoare, astfel încât apa s-a înfiltrat haotic înspre aval.
Ulterior, reclamanta și-a precizat acțiunea în sensul că a solicitat să se judece cu pârâtele numai pentru obligația de a face, respectiv obligația de a reconstrui casele distruse pe un amplasament nou achiziționat de către pârâte la propunerea membrilor asociației afectați de alunecările de teren, renunțând la capetele de cerere privind obligarea pârâtelor la plata în echivalent a caselor distruse, la plata despăgubirilor aferente lipsei de folosință a terenurilor agricole și la plata contravalorii culturilor distruse.
Pârâtul Ministerul Economiei și Comerțului a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, cu motivarea că reclamanta nu a indicat în concret motivele de fapt și de drept și nici dovezile pe care se sprijină cu privire la chemarea sa în judecată.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive cu motivarea că în urma apariției nr.103/2004 fosta a fost organizată și ca urmare Sucursala Minieră aparține ui Energetic
Pe fond, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată cu motivarea că încă din anul 2001 s-a stabilit ca pentru zona să nu se mai emită autorizații de construcție, deoarece datorită naturii geologice a rocilor și înclinării acestora sunt condiții pentru alunecări de teren.
Pârâta SC. Energetic C SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, cu motivarea că alunecările de teren nu s-au datorat activității Sucursalei Miniere, ci faptului că satul este amplasat într-o zonă cu risc ridicat în privința alunecărilor de teren fiind încadrată în poziția nr.415 din anexa nr.7 la Legea nr.575/2001.
Că, la data de 21.06.2006 a fost publicată nr.HG810/2006 pentru aprobarea programului de reconstrucție a caselor de locuit afectate de calamități naturale, respectiv inundații și alunecări de teren, stabilindu-se măsuri de reconstruirea unor imobile cu sprijinul ANL.
Pârâta SC. Energetic C SA a formulat cerere de chemare în garanție a Consiliului Județean G, Primăriei de, Prefecturii județului G, Ministerul Economiei și Comerțului solicitând ca acestea să fie obligate să reconstruiască imobilele membrilor reclamantei, cu motivarea că au eliberat autorizații de construcție în zona pe un teren cu risc ridicat de calamitate naturală și nu au alocat sume pentru lucrările hidrotehnice necesare.
Consiliul Județean Gaf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive, deoarece în sarcina sa nu intră competența de a efectua studii geotehnice și nici de a elibera autorizații de construcții.
Prin sentința civilă nr.104 din 25 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâte.
A fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de Asociația, din satul ", împotriva pârâților Sucursala Minieră, SC. Energetic C SA, O Tg. J și Ministerul Economiei și Comerțului.
S-a respins cererea de chemare în garanție formulată de SC. Energetic C SA împotriva chematelor în garanție Consiliul Județean G, Primăria de, Prefectura G, și Ministerul Economiei și Comerțului.
S-a reținut că, în noaptea de 4 spre 5 mai 2006 în comuna de, sat, județul G, datorită ploilor abundente a avut loc o alunecare de teren ce a determinat degradarea mai multor imobile aparținând cetățenilor din zonă.
Că, din raportul de sinteză întocmit de Departamentul de cercetare, geologie și geofizică ambientală" al Universității B, referitor la alunecările de teren din zona satului, acestea s-au datorat cauzelor naturale, existând în zonă un potențial ridicat de risc la alunecare.
Din același raport rezultat că activitatea de exploatare a lignitului din carierele, și nu putea influența semnificativ declanșarea și evoluția alunecărilor de teren, factorii determinanți pentru destabilizarea versanților fiind eroziunea regresiv a văilor torențiale și condițiile de alimentare prin infiltrare datorită condițiilor geologice și structurilor existente.
De altfel, încă din anul 2001 fosta a înaintat Prefecturii și Ministerului Industriei și un raport privind situația unor gospodării din satul, iar comisia care s-a deplasat la fața locului a stabilit faptul că alunecările de teren s-au datorat unor cauze naturale, respectiv efectul apei subterane favorizantă fiind natura geologică a rocilor și înclinarea acestora.
S-a mai stabilit că nu a existat legătură între alunecările de teren și frontul de lucru al carierelor miniere, recomandându-se ca in zonă să nu se mai elibereze autorizații de construcție.
S-a reținut de asemenea, că în luna mai 2006 s-a emis HG810/2006 prin care Guvernul României a alocat fonduri pentru reconstruirea locuințelor sinistraților din satul și acordarea de materiale de construcții în cazul reconstruirii locuințelor în regie proprie în baza căreia unor cetățeni le-au fost reconstruite locuințele distruse, iar altora li s-au distribuit materiale de construcție în vederea reconstruirii locuințelor în regie proprie, sens în care au fost depuse la dosar tabelele cu persoanele ce au beneficiat de prevederile HG810/2006.
S-a concluzionat că nu există legătură de cauzalitate între alunecările de teren care au avut loc în satul în noaptea de 4 spre 5 mai 2006 și care au determinat distrugerea sau degradarea locuințelor membrilor asociației reclamante și lucrările miniere efectuate de Sucursala Minieră, aceste alunecări având in totalitate cauze naturale și nefiind primele în zonă ele având repetabilitate începând cu anul 2001.
In privința excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâte, tribunalul a reținut că pârâta Sucursala Minieră aparține în urma reorganizării, de SC Energetic C SA, însă își păstrează calitatea procesuală pasivă la fel ca și Ministerul Economiei și Comerțului, căruia atât Energetic cât și îi este subordonat.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel Asociația " din satul ", criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
A susținut că în mod greșit a fost respinsă acțiunea în obligație de a face, câtă vreme materialul probator administrat în cauză demonstrează că alunecările de teren produse în data de 04 - 05.05.2006 în satul se datorează culpei pârâților.
A precizat că în cauză sunt întrunite cele trei condiții generale ce antrenează răspunderea civilă delictuală pârâților, așa încât se impunea admiterea acțiunii și obligarea acestora la repararea prejudiciului cauzat.
A mai arătat că în situația în care instanța aprecia că probatoriul administrat nu este suficient pentru lămurirea situației de fapt, aceasta avea posibilitatea să dispună efectuarea unei alte expertize de specialitate, care să stabilească cu certitudine amploarea dezastrului produs la data respectivă și persoanele vinovate de acest dezastru.
Totodată, a arătat că în considerentele hotărârii instanța a reținut în mod nejustificat faptul că nu au fost depuse la dosarul cauzei autorizațiile de construire ale imobilelor distruse, în condițiile în care acest aspect nu a fost invocat de către intimate, iar instanța nu a pus în vedere asociației reclamante să depună la dosar autorizațiile respective.
În cauză s-a depus întâmpinare de intimata chemată în garanție Societatea Națională a și intimatul chemat în garanție Consiliul Județean G, prin care au solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței ca legală și temeinică.
Intimatul Consiliul Județean Gas olicitat totodată, respingerea cererii de chemare în garanție formulată de pârâtul SC C SA, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Societatea Națională a SA Tg. a învederat că instanța a fost investită cu o acțiune în obligație de a face, și nu cu o acțiune în pretenții, astfel încât, față de precizarea acțiunii sentința primei instanțe este legală și temeinică.
În ședința publică din 26 2008, Curtea a pus în discuție competența de soluționare a cauzei în primă instanță, având în vedere acțiunea astfel cum a fost precizată de către asociația reclamantă și prevederile art.1 alin. 1 pct. 1 Cod pr. civilă.
Examinând apelul prin prisma excepției invocate, în raport și de dispozițiile art.297 alin.2 Teza I Cod pr. civilă, se constată că este fondat, având în vedere următoarele considerente:
Prin acțiunea introductivă reclamanta Asociația " din satul " județul G, a chemat în judecată pârâții Sucursala Minieră, SC Energetic C SA, Societatea Națională a OLTENIA și Ministerul Economiei și Finanțelor, pentru a fi obligați la reconstrucția caselor afectate de alunecările de teren ce au avut loc în satul, comuna de, în noaptea de 4 - 5 mai 2006, sau obligarea la plata în echivalent a contravalorii acestora, la plata despăgubirilor aferente lipsei de folosință a terenurilor afectate de alunecările de teren și a contravalorii culturilor distruse, cu cheltuieli de judecată.
Ulterior, prin cererea formulată la data de 12 septembrie 2007 ( fila 236 dosar fond) asociația reclamantă a precizat acțiunea, arătând că înțelege să se judece în contradictoriu cu pârâții doar pentru obligația de a reconstrui casele distruse, renunțând la capetele de cerere în despăgubiri.
Tribunalul Gorj, sesizat cu cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă, avea obligația să-și verifice competența de soluționare în raport de cererile formulate prin acțiunea introductivă și în special, prin precizarea acțiunii existentă la fila 236 din dosarul acestei instanțe.
Din acțiunea introductivă rezultă în mod incontestabil că reclamanta a formulat mai multe capete de cerere, capătul principal fiind "obligația de a face".
Or, este cunoscut că în situația în care reclamantul formulează un capăt de cerere principal și unul sau mai multe capete de cerere accesorii, competența de soluționare este determinată de capătul principal de acțiune.
În raport de capătul principal din acțiunea introductivă, respectiv "obligația de a face", competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamanta Asociația " din satul ", județul G aparține Judecătoriei Novaci, în conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. 1 pct. 1 Cod pr. civilă.
Cu atât mai mult, competența de soluționare în primă instanță a cauzei de față aparține acestei judecătorii, față de precizarea de acțiune depusă în dosarul Tribunalului Gorj la fila 236, prin care reclamanta arată în mod expres că înțelege să se judece cu pârâții numai pentru obligație de face, renunțând la celelalte capete de cerere.
Având în vedere aceste considerente, în raport de dispozițiile art. 297 alin. 2 Teza I Cod pr. civilă, Curtea va admite apelul reclamantei, va anula sentința Tribunalului Gorj și va trimite cauza pentru soluționare în primă instanță la Judecătoria Novaci, județul
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta reclamantă "ASOCIAȚIA DIN SATUL ", împotriva sentinței civile nr. 104 din 25 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți SUCURSALA MINIERĂ și SC C SA, precum și cu intimații chemați în garanție SOCIETATEA NAȚIONALĂ A OLTENIA, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și intimații garanți CONSILIUL JUDEȚEAN G, PRIMĂRIA DE și PREFECTURA
Anulează sentința și trimite cauza pentru soluționare în primă instanță la Judecătoria Novaci, județul
Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 26 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
Grefier,
- -
Red.Judec.-
Tehn./10 ex.
03.12.2008
Jud.fond
Președinte:Costinela SălanJudecători:Costinela Sălan, Maria Cumpănașu
