Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 389/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 389
Ședința publică de la 09 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Valeria Cormanencu Stanciu
JUDECĂTOR 2: Georgeta Protea
JUDECĂTOR 3: Mona
Grefier:
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de recurentul împotriva sentinței civile nr. 597 din 6 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul și procuror în calitate de reprezentant al Ministerului Public - parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, lipsă fiind reprezentantul intimatului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice - reprezentat de Direcția generală a Finanțelor Publice
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că pricina este la al doilea termen de judecată, taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar achitate.
Interpelat, recurentul arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Instanța, din oficiu, pune în discuția părților excepția privind tardivitatea recursului declarat de, având în vedere că termenul de recurs este de 5 zile de la pronunțare.
Interpelat cu privire la tardivitatea recursului, recurentul lasă la aprecierea instanței.
Procuror solicită respingerea recursului ca tardiv, au fost depășite cele 5 zile de la pronunțare, recurentul se poate adresa mai întâi procurorului de pe lângă Judecătoria Pașcani, ulterior să se pronunțe instanța privind sechestrul.
Declarându-se dezbaterile închise, instanța rămâne în pronunțare asupra tardivității recursului.
După deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași sub nr- din 06.01.2009 reclamantul a chemat în judecată statul Român, reprezentat de Ministerul Finanțelor, pentru a fi obligat, în temeiul art. 504-506 Cod procedură penală la plata daunelor în cuantum de 1 miliard (Rol).
În fapt, reclamantul a arătat că a fost cercetat penal pentru infracțiunea de tăiere și sustragere de arbori, dispunându-se prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Pașcani (dosar nr. 1761/P/2006) scoaterea de sub urmărire penală întrucât nu a săvârșit fapta.
Tribunalul Iași din oficiu a invocat excepția necompetenței materiale a instanței, raportat la valoarea obiectului cererii și dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. "h" și "b" Cod procedură civilă.
Prin sentința civilă nr. 597 din 06 aprilie 2009 tribunalul în conformitate cu disp. art. 158 alin. 3 Cod procedură civilă, raportat la art. 2 pct. 1 litera "b" Cod procedură civilă, admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului Iași, în soluționarea cererii formulate de reclamant și declină competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pașcani.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că reclamantul a investit instanța cu o cerere în pretenții prin care solicită obligarea Statului Român la plata sumei de un miliard lei (rol ) cu titlu de daune morale și materiale, pentru prejudiciul produs pe durata urmăririi penale invocând ca temei legal prevederile art. 504-506 Cod procedură civilă.
Constată instanța că în cauză nu sunt incidente dispozițiile legale invocate, reclamantul nefăcând dovada că s-ar fi aflat în vreunul din cazurile prevăzute expres de art. 504 Cod procedură civilă, care dau dreptul la repararea pagubei.
Astfel, se artă în considerentele sentinței că, cererea reclamantului privind obligarea Statului Român la plata de despăgubiri morale și materiale vizează o altă situație decât cele prevăzute limitativ de dispozițiile Codului d e procedură penală, competența se stabilește în raport de valoarea obiectului cererii, care este sub 500.000 lei (ron) atrăgând astfel competența materială a judecătoriei și nu a tribunalului, conform art. 2 pct. 1 litera "b" Cod procedură civilă.
Reclamantul prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași sub nr- din28 mai 2009 declarat recurs împotriva sentinței date de tribunal, formulând critici pe fondul cauzei.
Curtea constată că în ședința publică din 06.04.2009 reclamantul a participat la dezbateri, lăsând la aprecierea instanței soluționarea excepției.
Verificând legalitatea investirii, Curtea a pus în discuția părților excepția tardivității recursului.
În conformitate cu art. 158 alin. (3) Cod procedură civilă dacă instanța se declară necompetentă, împotriva hotărârii se poate exercita recurs,în termen de 5 zilede la pronunțare. În art. 159 pct. 2 Codul d procedură civilă prevede că necompetența este de ordine publică când pricina este de competența unei instanțe de alte grad, excepție ce poate fi pusă în discuția părților și din oficiu.
Curtea constată că reclamantul a cerut repararea prejudiciului cauzat prin erori judiciare săvârșită în procesul penal în care a fost cercetat penal, finalizat prin ordonanță de procuror soluția fiind de scoatere de sub urmărire, motivată pe faptul că nu a săvârșit infracțiunea.
Dispozițiile art. 2 lit. "h" Cod procedură civilă au în vederenaturaprocesului în care s-a cauzat prejudiciul (penal) competența tribunalului fiind stabilită prin printr-onormă specialăde competență.
Modalitatea de reparare a prejudiciului suferit, urmare cercetărilor penale, într-un proces penal, reglementată prin art. 504-506 Cod procedură penală pe care își întemeiază cererea reclamantuluiimpune competența în primă instanță a tribunalului.
Curtea are în vedere că art. 2 pct. 1 lit. "h" Cod procedură civilănu impune luarea în considerarea criteriului valoric, câtă vreme în speță nu s-a invocat numai, ci și dovedit cercetările penale finalizate prin netrimiterea în judecată și a constatării nevinovăției învinuitului. Norma specială de drept substanțial conține o reglementare aparte a situației de fapt prezentată de reclamant ce nu poate genera constatarea aplicării normei generale de competența cuprinsă în art. 1 Cod procedură civilă și respectiv a criteriului valoric.
În ce măsură pretențiile reclamantului întrunesc sau nu condițiile legii speciale, reprezintă o chestiune de fond, ce urmează a fi dezlegată urmare administrării probelor.
În cauză însă,primează excepția tardivității recursului,astfel că instanța de control judiciar nu este legal investită pentru a stabili care este instanța competentă material. Numai într-uneventual conflict de competență,se va putea stabili dacă judecarea cauzei în primă instanță revine judecătoriei sau tribunalului.
Termenul de recurs în cazul în care instanța s-a declarat necompetentă, este de 5 zile, de la data pronunțării hotărârii, respectiv06 aprilie 2009,calculat conform art. 101 alin. 1 Cod procedură civilă pe zile libere.
Termenele privind exercițiul căii de atac a recursului, în speță, atrag în caz de nerespectare sancțiunea decăderii (art. 103 Cod procedură civilă).
Reclamantul a declarat recurs la26.05.2009,cererea fiind înaintată tribunalului prin poștă, cu mult peste termenul prevăzut de lege. Recurentul nu a invocat și nici dovedit motive pentru repunerea în termenul de recurs și astfel motivele formulate vizează fondul și nu competența materială a instanței de prim grad.
Pentru considerentele expuse, instanța respinge recursul ca tardiv declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca tardiv recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 597 din 6 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 09 Octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
--- - - - - --
Grefier,
Red. -
Tehnored.
Tribunalul Iași:
21.10.2009
2 ex.
Președinte:Valeria Cormanencu StanciuJudecători:Valeria Cormanencu Stanciu, Georgeta Protea, Mona
