Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 39/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 39/A/2008
Ședința publică de la 21 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ana Budacu
JUDECĂTOR 2: Anca Neamțiu președinte secție
Grefier - -
Cu participarea din partea Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA
Procuror G
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de reclamantul, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL HUNEDOARA și pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE pentru MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B reprezentând STATUL ROMÂN, împotriva sentinței civile nr. 419/17.10.2007 pronunțată de TRIBUNALUL HUNEDOARA în dosar civil nr. 02334/2006, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat în substituirea av. -, cu delegație la dosar pentru reclamantul recurent, consilier juridic, cu delegație la dosar pentru pârâta apelantă P H, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Instanța, din oficiu, pune în discuția părților, natura căii de atac exercitate, având în vedere valoarea pretențiilor formulate.
Mandatara reclamantului recurent, în substituirea mandatarei titulare a acestuia declară că în speță nu ne aflăm sub incidența prevederilor art. 282/1 cod procedură civilă, astfel că nu este apel.
Reprezentanta apelantei pârâte DGFP H susține de asemenea că este bine calificată calea de atac de către instanța de fond, astfel că o apreciază ca fiind recurs, neaducând nici un argument în acest sens.
Reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, susține că sunt incidente cauzei, prevederile art. 282/1 cod procedură civilă, respectiv art. 282 cod procedură civilă, raportat la faptul că obiectul litigiului este mai mare de 100.000 RON, astfel că ne aflăm în prezența unui apel, solicitând recalificarea căii de atac.
Instanța, deliberând, recalifică calea de atac din recurs în apel, întrucât este nelegală calificarea dată de instanța de fond, și o transpune completului C 4 - apel civil + special + proprietate intelectuală.
Mandatara reclamantului apelant depune la dosar, în probațiune, copie după contractul de amanet încheiat de prietena reclamantului apelant, la acea dată, respectiv la data încarcerării acestuia.
Nefiind alte cereri formulate și probe de administrat, instanța, în acest complet, constată închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri.
Mandatara reclamantului apelant - avocat în substituirea av. -, solicită admiterea apelului formulat de reclamant, modificarea parțială a sentinței instanței de fond în sensul majorării cuantumului daunelor morale la 350.000 lei și acordarea de daune materiale în cuantum de 46.320 lei.
Consideră, că din probatoriul administrat în cauză s-a făcut dovada prejudiciului, în conformitate cu prevederile art. 505 pct. 1 cod procedură penală. Susține că libertatea nici unei persoane nu poate fi îngrădită, decât pentru motive temeinice, ceea ce n-a fost cazul în speța de față, iar în caz contrar, partea vătămată are dreptul la reparație morale potrivit art. 6 din De asemenea s-a stabilit că a suferit mai multe prejudicii datorită stării de detenție, respectiv boala gravă a mamei, decesul unchiului său de care a fost foarte apropiat, precum și faptul că a fost părăsit de prietena sa, ceea ce a provocat un stres inerent reclamantului.
Cu privire la daunele materiale solicitate, de asemenea consideră că sunt întemeiate, întrucât la momentul încarcerării, reclamantul era încadrat cu contract de muncă la locul unde lucra, este adevărat că pe perioadă de probă, dar acest fapt nu este imputabil inculpatului - reclamant. Tot din probele administrate, respectiv depozițiile martorilor, reiese faptul că acesta era cunoscut în comunitate, ca și cântăreț de muzică lăutărească ( manele), fiind depuse la dosar și copia unor înregistrări audio, pentru înregistrarea unui CD, astfel că s-a făcut dovada că obținea și venituri sporadice din participarea la nunți, botezuri, petreceri, evenimente.
Pentru aceste considerente, consideră nelegală sentința instanței de fond, întrucât instanța trebuia să acorde daunele solicitate și dovedite, solicitând astfel admiterea apelului așa cum a fost formulat.
Solicită de asemenea, respingerea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL HUNEDOARA și P H în calitate de reprezentant al B pentru Statul Român, ca nefondate.
Reprezentanta P H în calitate de reprezentant al P B pt. Statul Român - consilier juridic, solicită admiterea apelului lor așa cum a fost formulat, și în consecință, respingerea în totalitate a acțiunii civile formulată de reclamant.
Susține acestea, întrucât consideră că în mod netemeinic s-a statuat de către instanța de fond că în cauză ne aflăm în situația unei erori judiciare, așa cum este prevăzută de art. 504 cod procedură penală, fapt nedovedit în speța de față, întrucât aceste daune solicitate sunt formulate ulterior, nu în cursul procesului penal, așa cum prevede textul de lege menționat.
In ceea ce privește arestarea nelegală reținută de instanța de fond, aceasta trebuie stabilită, potrivit codului d e procedură penală prin ordonanță a procurorului de revocare a măsurii privative sau restrictive de libertate, ceea ce nu există în speța dedusă judecății.
Un alt motiv de nelegalitate a hotărârii instanței de fond este cel referitor la acordarea daunelor morale, pe care le consideră nefondate, întrucât neexistând o privare nelegală de libertate, nu se pot acorda daune morale. De asemenea nici prejudiciul moral și psihic suferit de reclamant, prin argumentele arătate de instanța de fond în motivarea hotărârii, nu sunt fondate, întrucât datarea actelor medicale cu care face această dovadă, este ulterioară. Totodată declară că este nejustificat și cuantumul acestor daune morale.
In ceea ce privește apelul declarat de reclamant solicită respingerea acestuia ca nefondat și lasă la aprecierea instanței, cu privire la soluționarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL HUNEDOARA.
Reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA în calitate de reprezentant legal al Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL HUNEDOARA, solicită admiterea apelului lor, casarea sentinței atacate și în fond, diminuarea într-un cuantum rezonabil a daunelor morale acordate reclamantului, raportat la practica instanțelor și practica Se invocă cu titlu de practică: Pantea c/a României și Bursuc c/a României.
In ce privește apelul declarat de reclamant, solicită admiterea în partea a acestuia, motivat de faptul că daunele materiale nu au fost dovedite iar daunele morale ar trebui diminuate.
Cu privire la apelul P reprezentând PBp entru Statul Român, lasă la aprecierea instanței soluționarea acestuia.
Instanța, deliberând, față de actele și lucrările dosarului, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra apelurilor civile de față,
In acțiunea reclamantului s-a solicitat obligarea Statului Român reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor la plata sumei de 396.320 RON actualizată la data executării, cu titlu de despăgubiri.
Reclamantul a concretizat despăgubirile pretinse ca fiind daune materiale în sumă de 46.320 RON cât și daune morale în sumă de 350.000 RON, pe care le-a încercat în perioada arestării sale ilegale, dispuse de TRIBUNALUL HUNEDOARA prin sentința penală nr. 157/9.06.2004, de 494 zile până când a fost pus în libertate ca urmare a deciziei Curții de APEL ALBA IULIA, prin care a fost achitat pentru infracțiunea reținută ca săvârșită de tribunal.
Pârâtul, prin reprezentantul legal a depus întâmpinare și a cerut respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând că nu s-a făcut dovada unei erori judiciare în sensul pretins de legiuitor în art. 504 alin. 3 cod procedură penală, daunele materiale sunt imposibil de demonstrat, reclamantul neavând calitate de angajat, iar daunele morale nu pot fi acordate, împrejurările invocate neavând concludență și pertinență.
Prin sentința civilă nr. 419/17.10.2007 a Tribunalului Hunedoara, acțiunea reclamantului a fost admisă în parte și s-au acordat acestuia despăgubiri în sumă de 200.000 RON, ce vor fi actualizate la data plății efective, precum și suma de 2000 RON cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a avut în vedere că sentința penală nr. 275/2003 prin care reclamantul a fost condamnat la 2 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de șantaj prev. de art. 194 alin. 1, 2 cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. b cod penal, a fost infirmată prin decizia penală nr. 259/A/2004 a Curții de APEL ALBA IULIA, și ca urmare a achitării reclamantului, pentru infracțiunea imputată, s-a dispus punerea de îndată în libertate a acestuia. Această decizie a fost confirmată de ICCJ B, prin decizia penală nr. 440/20.01.2005.
Instanța a reținut că, față de cele de mai sus, sunt incidente dispozițiile art. 504 - 505 cod procedură penală, precum și prevederile art. 5 paragraful 5 din O, instituindu-se și prin acestea, principiul dreptului reparării prejudiciului creat persoanelor prin hotărâri judecătorești, de condamnare care au la bază erori judiciare.
Același principiu a fost cuprins și în art. 48 alin. 3 din Constituția României.
Fiind justificat dreptul reclamantului la despăgubiri, instanța a reținut că probele n-au confirmat daunele materiale, deoarece nu a dovedit reclamantul că avea o profesie sau o meserie, pe care la momentul arestării să o fi exercitat, în cadrul unui raport de dreptul muncii, pe baza unei convenții de muncă similare, sau individual, autorizat liber - profesionist sau într-o formă asociativă certificată legal.
Sub aspectul pretențiilor ce vizau pretinsele venituri realizate ca interpret vocal într-o formație artistică, sau într-o formă de comerciale a unor aptitudini native, s-a reținut că, ele sunt supuse obligației legale de declarare fiscală în vederea impozitării. Cum reclamantul nu a putut să facă o dovadă, prin prisma art. 46 din codul fiscal, s-au apreciat pretențiile ca nefondate, cu atât mai mult cu cât instanța nu poate să gireze acoperirea unui prejudiciu reprezentând obținerea unor venituri în disprețul normelor fiscale ce guvernează regimul impozitării acestora în România.
Sub aspectul daunelor morale, instanța a apreciat că indiscutabil reclamantul a suferit un prejudiciu, generat de antrenarea sa în procesul penal de perioada de încarcerare cât și de consecințele acestora asupra imaginii reclamantului în comunitatea în care trăia, care i-a afectat viața de familie. au fost atât fizice cât și psihice în perioada de încarcerare, a pierdut segmente din viață întrucât i-au decedat rude apropriate, și efectele întregii situații au cauzat emoții puternice mamei sale, de natură a-i afecta sănătatea. De asemenea, relațiile sale cu o femeie ce urma să-i fie parteneră de viață s-au compromis, aceasta părăsindu- In aceste împrejurări, daunele morale au fost estimate la 200.000 lei, prin raportarea la perioada de detenție, vârsta, profesie, prestigiul și personalitatea reclamantului precum și consecințele pe plan sentimental, afectiv, social, generate de eroarea judiciară demonstrată.
Impotriva acestei sentințe, au declarat apel reclamantul cât și Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL HUNEDOARA.
Reclamantul a solicitat schimbarea sentinței în sensul admiterii acțiunii integrale deoarece în mod netemeinic, s-au stabilit cuantumul daunelor nepatrimoniale, față de toate elementele demonstrate privitoare la consecințele produse asupra sa și a familiei sale, pe durata substanțială a privării de libertate.
Sub aspectul daunelor materiale, de asemenea, în mod injust instanța le-a respins ca nedovedite, pentru că s-a demonstrat prin probe testimoniale că a trecut proba angajării sale ca badyguard, fără să se mai încheie contractul de muncă, tocmai datorită arestării sale. De asemenea, trebuiau reținute ca dovedite și veniturile ce le putea realiza ca vocalist al formației "Conte", dovedindu-se tratativele avansate cu un studio de înregistrări din A pentru înregistrarea unui album ce a fost compromis.
Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL HUNEDOARAa criticat nelegalitatea sentinței, sub aspectul acordării și stabilirii daunelor morale, care s-au bazat pe subiectivismul instanței, astfel că sunt exagerate dacă se au în vedere și alte soluții ale instanțelor cât și practica
Curtea verificând legalitatea soluției atacate, constată că apelurile sunt nefondate.
Netemeinicia sentinței invocate prin criticile reclamantului, nu pot fi avute în vedere de instanța de apel, față de împrejurarea că în mod legal instanța a analizat probele și a stabilit situația în care s-a aflat reclamantul, anterior arestării sale, și în mod lămuritor s-a argumentat nedovedirea prejudiciului material.
Reluarea argumentelor din fața instanței de fond și justificarea criticilor doar pe situații prezumtive, nu pot conduce la reținerea producerii efective a prejudiciului material.
In privința daunelor morale, criticate sub aspectul cuantumului, fie că s-au diminuat nejustificat prin apelul reclamantului, fie că s-au acordat într-un cuantum exagerat în apelul pârâtului, instanța de apel, analizând sentința, constată că în mod temeinic a fost argumentată acordarea acestor daune, prin reținerea împrejurărilor esențiale de natură a acorda și cuantifica aceste daune, prin raportarea efectivă la perioada de detenție, vârsta, profesia, prestigiul, personalitatea reclamantului precum și a consecințelor produse de eroarea judiciară în care s-a aflat reclamantul, atât pe plan sentimental, afectiv cât și social. Rezultă că aceste elemente sunt demonstrate și nu se poate susține că ele au fost analizate și acordate daune morale doar ca urmare a subiectivismului instanței.
In consecință, ambele apeluri vor fi respinse.
Pentru aceste motive:
In numele legii
DECIDE
Respinge apelurile declarate de reclamantul, de pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor prin P H, de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL HUNEDOARA, împotriva sentinței civile 419/2007 pronunțată de TRIBUNALUL HUNEDOARA.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 21.02.2008
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
.
Tehn.
7 ex/30.04.2008
-
Președinte:Ana BudacuJudecători:Ana Budacu, Anca Neamțiu
