Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 39/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 39/21.01.2008
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Monica Maria Mureșan JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica
- - - președinte secție
- - - JUDECĂTOR 3: Ana Doriani
- - - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta împotriva sentinței civile nr. 1160/18.10.2007 pronunțată de tribunalul Sibiu în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că s-a depus la dosar din partea intimatei o cerere pentru angajarea unui apărător.
Instanța apreciază că, având în vedere data la care a primit citația, se impune respingerea cererii de amânare formulată de intimat.
Din oficiu, instanța invocă excepția tardivității declarării căii de atac și rămâne în pronunțare pe această excepție.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
În deliberare se constată că prin acțiunea de dreptul muncii înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu sub dosar nr-, reclamanta " " Sac hemat în judecată pe pârâta solicitând, ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 2516,27 lei cu titlu despăgubiri, reprezentând cheltuielile suportate de reclamantă cu finanțarea cursului IATA urmat de pârâtă.
În motivarea acțiunii sale, a arătat că pârâta a fost salariată a societății reclamante, în baza unui contract individual de muncă încheiat pe durată nedeterminată, pe postul de agent turism, până la data de 6.02.2007 când raporturile de muncă dintre părți au încetat, în baza art.79 alin.1 Codul muncii.
A mai arătat că pe perioada derulării contractului de muncă pârâta a urmat, în intervalul 25.04.2006-14.09.2006, cursurile IATA inițiate de reclamantă.
Prin actul adițional nr.-/28.04.2006 la contractul de muncă al pârâtei, aceasta s-a obligat ca în situația în care în termen de 3 ani de la data absolvirii cursului are inițiativa încetării raporturilor de muncă, cu reclamanta, să suporte integral cheltuielile ocazionate de desfășurarea cursului, actualizate cu indicele de inflație.
Având în vedere că prin cererea înaintată conducerii societății reclamante, sub nr.63591/23.01.2007, deci în termenul de 3 ani, pârâta a solicitat încetarea contractului de muncă din inițiativa ei, conform art.79 alin.1 Codul muncii, reclamanta apreciază că se impune obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de formare profesională.
În drept, a invocat art.193-194 și art.270 Codul muncii.
Prin întâmpinarea depusă, la termenul de judecată din 3.07.2007, pârâta a solicitat în principal declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, în a cărui rază teritorială are pârâta domiciliul, iar în subsidiar, respingerea acțiunii reclamantei ca fiind netemeinică și nelegală cu motivarea că suma în litigiu este nedatorată din moment ce prin nr.3952/1.06.2007 s-a achitat suma de 1254,26 lei.
Totodată, la același termen pârâta a formulat o acțiune reconvențională prin care a solicitat obligarea pârâtei reconvenționale " " S la plata către reclamanta reconvențională a dobânzii comerciale asupra garanției materiale pe care societatea i-a reținut-o, calculată începând cu luna februarie 2006 și până la achitarea integrală a acesteia precum și la plata orelor suplimentare efectuate în intervalul februarie 2006 - februarie 2007 și a dobânzii aferente.
În apărare, pârâta a susținut că factura proforma pe care societatea reclamantă și-a întemeiat acțiunea principală este neconcludentă, sub aspect probator, deoarece potrivit art.155 Cod fiscal, acest tip de înscris nu este un document fiscal, în sensul legii.
În plus, a susținut că ulterior promovării acțiunii la instanță, la 2 mai 2007, reclamanta a efectuat plata pentru serviciile de cazare, achitând cu ordin de plată suma de 1254,26 RON la data de 1 iunie 2007.
În drept, a invocat art.112-119 Cod proc.civ și art.5 Cod proc.civ.
Prin Încheierea din 16.07.2007( 67), instanța de fond a dispus disjungerea acțiunii reconvenționale și înregistrarea ei separată.
Prin sentința civilă nr.1160/18.10.2007 pronunțată de tribunalul Sibiu sub dosar nr-, s-a admis în parte acțiunea de dreptul muncii formulată de reclamanta " " S în contradictoriu cu pârâta și pe cale de consecință, pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 1495,55 lei, cu titlu despăgubiri.
Totodată s-au respins celelalte pretenții.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut după examinarea actelor și lucrărilor dosarului că acțiunea reclamantei este întemeiată în parte în ce privește cheltuielile de cazare, transport, cazare și costul cursului de formare profesională pe care pârâta trebuie să le suporte potrivit celor convenite prin actul adițional la contractul individual de muncă.
Întrucât din cuprinsul chitanței nr.-/6.02.2007 rezultă că pârâta a achitat suma de 220,30 lei, reprezentând cheltuieli de transport parțiale și suma de 1668,15 lei, reprezentând costul cursului, deci în total suma de 1888,45 lei, iar cheltuielile totale efectuate de reclamantă se ridică la suma de 3384 lei, instanța a dedus suma plătită de pârâtă și a obligat-o la plata către societatea reclamantă a diferenței rămase, în cuantum de 1495,565 lei.
Cererea reclamantei de obligare a pârâtei și la plata drepturilor salariale a fost respinsă de către prima instanță, ca fiind nelegală, deoarece potrivit art.154 Codul muncii, salariul reprezintă contraprestația muncii depusă de salariat în baza contractului de muncă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând, potrivit art.312 Cod proc.civ. modificarea sentinței atacte, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamantă.
În expunerea motivelor sale de recurs a susținut, în esență, că instanța de fond nu a avut în vedere durata determinată a actului adițional nr.-/28.04.2006 și a obligat-o pe recurentă la despăgubiri în afara celor convenite prin acel înscris.
Prealabil verificării legalității și temeiniciei sentinței atacate prin prisma acestor critici, Curtea a constatat din oficiu, că recursul pârâtei a fost depus peste termenul de 10 zile prevăzut de art.80 din Legea nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă.
Astfel, din cuprinsul comunicării hotărârii depusă la dosar la fila 116, rezultă că pârâta a primit sentința la 9.11.2007, dată de la care a început să curgă termenul de 10 zile, prevăzut de art.80 din Legea nr.168/1999.
Având în vedere că recursul pârâtei a fost expediat la tribunalul Sibiu, la data de 23.11.2007, prin poștă (5), se constată că recursul declarat de pârâtă nu respectă termenul de 10 zile prevăzuit de textul de lege indicat mai sus.
Prin urmare, în temeiul art.312 alin.2 Cod proc. civ. coroborat cu art.301 Cod proc.civ. și art.80 din Legea nr.168/1999, Curtea va respinge ca tardiv recursul declarat de pârâta.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardiv recursul declarat de pârâta împotriva sentinței civile nr.1160/18.10.2007 pronunțată de tribunalul Sibiu în dosarul civil nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Ianuarie 2008.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - |
Red.
Tehnored. /2ex.
Jud.Fond.
Președinte:Monica Maria MureșanJudecători:Monica Maria Mureșan, Manuela Stoica, Ana Doriani
