Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 393/2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 393/

Ședința publică din 23 iunie 2009

PREȘEDINTE: George Popa judecător

JUDECĂTOR 2: Irina Alexandra Boldea vicepreședintele Curții de Apel

JUDECĂTOR 3: Viorica

Grefier -

La ordine fiind soluționarea recursului civil declarat de către pârâții și, împotriva deciziei civile nr. 294 din 2.12.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea, în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții și, în acțiunea civilă având ca obiect revendicare imobiliară.

La apelul nominal au răspuns: recurenta-pârâtă, personal și asistată de avocat care reprezintă pe recurentul-pârât lipsă, în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosarul cauzei și intimatul-reclamant, personal și asistat de avocat care reprezintă pe intimata-reclamantă lipsă, în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosarul cauzei.

S-a făcut referatul cauzei în sensul că: procedura este legal îndeplinită; recurenții-reclamanți trebuiau să completeze taxa judiciară de timbru cu 13 lei, după care;

Av., pentru recurenții-pârâți, depune la dosarul cauzei chitanța nr. - cu care face dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 13 lei. Nu are alte cereri de formulat.

Av., pentru intimații-reclamanți, nu are alte cereri de formulat în cauză.

Curtea, având în vedere că în cauză nu mai sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Av., cu privire la excepția inadmisibilității recursului invocată de intimații-reclamanți, arată faptul că prin decizia instanței de apel Tribunalul Vranceaa admis apelul declarat de reclamanți, a desființat sentința civilă și în rejudecare a admis în parte acțiunea reclamanților astfel că pârâții sunt îndreptățiți la a formula calea de atac a recursului. Dacă prin apelul promovat s-ar fi menținut sentința civilă nu ar mai fi putut promova prezentul recurs.

În ceea ce privește recursul declarat de pârâți, arată faptul că ambele instanțe au încălcat dispozițiile art. 304 pct. 6 pr.civ. în sensul că s-a dat mai mult decât s-a cerut, apreciind că în cauză a fost solicitată de către reclamanți și grănițuirea suprafețelor de teren, stabilind linia de hotar dintre proprietățile părților pe aliniamentul, conform raportului de expertiză întocmit de expertul.

Arată faptul că părțile pe care le reprezintă nu au declarat apel motivat de faptul că, analizând soluția pronunțată de instanța de fond, pârâții nu ar fi avut nimic de pierdut întrucât fiecare dintre părți avea de lăsat în pașnică folosință celuilalt câte o suprafață de teren.

Totodată solicită a se avea în vedere faptul că instanța de apel trebuia să administreze probatorii dar să le și analizeze în sensul de a se dispune măsurarea celor două proprietăți, să fie apreciate actele de proprietate ale părților în raport de celelalte probatorii administrate, respectiv martori și înscrisuri.

Din actele depuse la dosarul cauzei rezultă faptul că prin actul încheiat în anul 1977 s-a stabilit cu certitudine care este calea de acces recurenții-pârâți neocupând nici o suprafață de teren din cea a intimaților-reclamanți; există o convenție din care rezultă care sunt dimensiunile servituții - pe latura lățime de 3 m i se cedează pentru o suprafață de teren de la cimitir pentru că există un stâlp) convenție care nu a fost analizată de nici un expert, neținându-se seama nici de certificatul de moștenitor.

Consideră că materialul probator administrat de instanța de apel conduce la concluzia că nu sunt sesizați cu o cerere în grănițuire, sens în care solicită admiterea recursului formulat, casarea deciziei civile și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Ultimul motiv de recurs se referă la faptul că instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 584 cod civil deoarece a obligat pârâții la plata sumei de 1725 lei reprezentând cheltuieli efectuate atât la instanța de fond cât și la cea de apel.

Din dispozitivul sentinței civile rezultă faptul că a fost admisă doar în parte cererea formulată de reclamanți și obligați pârâții doar la plata a Jd in cheltuielile de judecată. Prin declararea apelului, acesta a fost admis doar în parte însă pârâții au fost obligați la toate cheltuielile pe care apelanții le-au făcut fiind încălcate dispozițiile art. 584 Cod civil.

În concluzie, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, cu obligarea intimaților-reclamanți la plata cheltuielilor de judecată.

Av., pentru intimații-reclamanți, solicită în primul rând respingerea recursului ca inadmisibil, motivat de faptul că pârâții nu au atacat cu apel hotărârea pronunțată de instanța de fond, achiesând în acest fel cu soluția astfel că aceștia nu mai sunt în drept să o critice direct în recurs.

În cazul în care această excepție nu este admisibilă, solicită respingerea recursului ca nefondat, având în vedere că recursul critică ambele hotărâri pe netemeinicie nefiind evidențiate aspecte de nelegalitate.

Pe fondul cauzei, arată faptul că reclamanții au cumpărat suprafața de teren cu calea de acces în anul 2001, cale de acces care a fost respectată până în anul 2007 când pârâții au mutat gardul luând parte din aceasta astfel că aceasta a fost îngustată ajungându-se de la o lățime de 5 m la una de 1,5 m; reclamanții au formulat acțiune în instanță numai pentru calea de acces nu pentru întreaga suprafață de teren, aceștia stăpânind suprafața de teren așa cum a fost cumpărată inițial.

În raport de probele administrate, solicită respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.

CURTEA

Asupra recursului civil de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului Curtea a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Judecătoriei Focșani, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții și, solicitând ca-n baza probelor ce se vor administra în cauză să se pronunțe o hotărâre prin care aceștia să fie obligați să le lase în deplină proprietate și pașnică folosință suprafața de circa 80 mp acaparată fără drept din proprietatea lor determinând îngustarea căii de acces ce face legătura între calea publică și restul proprietății lor, să-și desființeze gardul edificat pe terenul acaparat și retragerea lui pe linia de hotar inițială și refacerea gardului edificat de ei și distrus de pârâți, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Motivându-și cererea, reclamanții au arătat că sunt proprietarii suprafeței de 2.257,17 mp teren fâneață situată în intravilanul comunei Nereju, sat Nereju, 49; Pc.1444, cu vecinii: drum sătesc, cimitir, Ocolul Silvic Nereju, Bulete G și, proprietate dobândită prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.458/30 octombrie 2001 și că la 3 octombrie 2007, pârâții au distrus gardul despărțitor edificat de ei și le-a ocupat fără drept o din terenul proprietatea lor pe o lungime de 48,29 ml și lat de 1,50 ml, astfel că, din lățimea inițială a căii de acces de 5, au mai rămas circa 3,2 - 3,5 ml.

Reclamanții au subliniat în continuare că pârâții la scurt timp au construit fără autorizație un gard pe un alt amplasament, refuzând fără motiv să-și retragă gardul astfel construit pe vechiul amplasament, motiv pentru care au promovat prezenta acțiune.

Spre dovadă reclamanta au solicitat proba cu acte, martori, interogatoriu și expertiză tehnică.

Pârâții prin întâmpinare au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată întrucât ei nu au ocupat nici o suprafață de teren din proprietatea reclamanților, că drumul de acces la proprietatea acestora există de peste 20-25 de ani și a fost creată prin convenția fostului proprietar și familia și că gardul de la drum a fost construit de în urmă cu 25 de ani și refăcut în urmă cu 15 ani de fiul acestuia pe vechiul amplasament pe care se află și-n prezent.

A mai arătat pârâții că reclamanții au distrus gardul despărțitor cu ocazia transportării materialelor de construcție folosite la construirea casei de locuit, iar în anul 2007 aceștia din nou au deteriorat gardul despărțitor pe care însă l-au reparat ei pârâții pe vechil amplasament existent de 25 de ani, fără a ocupa vreo suprafață din terenul reclamanților.

Prin sentința civila nr.2870/6 iunie 2008 fost admisă în parte cererea fiind stabilita linia de hotar pe aliniamentul 8-6-5 din schița raportului de expertiza efectuat în cauză de inginer.

Totodată au fost obligați pârâții să-și retragă gardul de pe aliniamentul 8-7 pe aliniamentul 8-6 și reclamanții de pe aliniamentul 7-5 pe aliniamentul 6-5 conform aceleiași schițe la raportul de expertiza.

Împotriva acestei hotărâri judecătorești reclamantul a declarat apel invocând următoarele motive:

- instanța de fond a stabilit în mod greșit linia de hotar și i-a obligat să retragă gardul în condițiile în care pe acest aliniament nu existau neînțelegeri cu pârâții;

- pârâții nu au formulat cerere reconvențională și n-au pretins ca reclamații le-ar fi acaparat teren din proprietatea lor;

- instanța a respins netemeinic obiecțiunile formulate împotriva raportului de expertiza.

În cursul soluționării apelului s-a dispus efectuarea unei expertize de specialitate fiind admise obiecțiunile formulate în prima instanță.

În urma analizării probelor administrate, prin decizia civilă nr. 294/2008 pronunțată de Tribunalul Vranceaa fost admis apelul reclamanților și desființându-se hotărârea primei instanțe s-a admis în parte acțiunea și au fost obligați pârâții să lase reclamanților în deplină proprietate și pașnică folosință suprafața de 30,652teren potrivit raportului de expertiză întocmit de ing. cu consecința retragerii gardului și stabilirea liniei de hotar dintre cele două proprietăți.

A reținut instanța de apel că linia de hotar stabilită prin decizia pronunțată reflectă situația reală stabilită de antecesorii proprietarilor actuali.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții care în primul rând au susținut că prin acțiune reclamanții au revendicat suprafața de teren fără a solicita și grănițuirea celor două proprietăți.

Au mai invocat pârâții faptul că stabilirea liniei de hotar nu s-a făcut pe vechiul amplasament iar cheltuielile de judecată la care au fost obligați nu sunt stabilite corect.

Intimații au invocat excepția inadmisibilității recursului.

Analizând excepția cât și motivele de recurs invocate Curtea le consideră nefondate.

Întrucât prin decizia pronunțată de instanța de apel a fost desființată hotărârea instanței de fond, pârâții sunt îndreptățiți să uzeze de calea de atac a apelului, astfel că excepția inadmisibilității recursului este neîntemeiată.

Referitor la recursul pârâților Curtea îl consideră nefondat întrucât așa cum rezultă din conținutul acțiunii aceștia au formulat o acțiune cu 3 capete de cerere.

Primul se referă la revendicare, al doilea la desființarea unui gard și retragerea pe vechiul aliniament care practic este o grănițuire a celor două proprietăți, astfel că cele două instanțe s-au pronunțat întocmai pe ceea ce s-a cerut.

Cât privește fondul problemei acesta a fost analizat de către expert, astfel că instanța de apel având în vedere și situația de fapt stabilită de antecesorii actualilor proprietari a constatat că pârâții dețin din terenul reclamanților suprafața de 30,65 m2teren obligându-i la restituirea acesteia cu consecința retragerii gardului și a stabilirii liniei de hotar.

Cât privește cheltuielile de judecată acestea au fost corect calculate prin încheierea pronunțată la data de 12 ianuarie 2009 instanța de apel a îndreptat eroarea materială cuprinsă în dispozitivul deciziei civile nr. 294/2008 în sensul că a inclus în totalul cheltuielilor de judecată și cheltuielile făcute de apelant la instanța de fond.

Pentru aceste considerente, Curtea, văzând și disp.art. 312 în referire la art. 296 din Codul d e procedură civilă urmează să respingă ca nefondat recursul de față.

Văzând și dispozițiile art. 274 din Codul d e procedură civilă;

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondată excepția inadmisibilității recursului invocată de intimați.

Respinge ca nefondat recursul civil declarat de către pârâții și, împotriva deciziei civile nr. 294 din 2.12.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea, în dosarul nr-.

Obligă pe recurenți către intimați la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi, 23 Iunie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- - -

Judecător,

- -

Grefier,

Red./25.06.2009

Tehnored./ 2 exp./26.06.2009

Fond: Judecătoria Focșani - judecător

Apel: Tribunalul Vrancea - judecători -

Președinte:George Popa
Judecători:George Popa, Irina Alexandra Boldea, Viorica

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 393/2009. Curtea de Apel Galati