Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 4/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.4/
Ședința publică din 12 ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Irina Bondoc
JUDECĂTOR 2: Daniela Petrovici
Grefier - -
S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de revizuienții, cu domiciliul ales în B,-,. 2, sect. 2, în contradictoriu cu intimații " ", cu sediul în C,- și, cu domiciliul în B,-,. 2,. 12, sect. 1, împotriva deciziei civile nr. 29/C din 30.01.2001 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA în dosarul civil nr. 3269/2000.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 9 ianuarie 2008 și au fost consemnate în încheierea din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
Având nevoie de timp pentru a delibera, completul de judecată a amânat pronunțarea asupra cererii de revizuire la data de 11 ianuarie 2008 și 12 ianuarie 2008 când, a dat următoarea soluție.
CURTEA
Asupra cererii de revizuire de față;
Printr-o cerere formulată la 3 august 2007, și au solicitat Curții de APEL CONSTANȚA să dispună, în contradictoriu cu intimata SC SRL C, revizuirea deciziei civile nr. 29/C/30.01.2001 pronunțată de această instanță, în temeiul art. 322 pct. 9 Cod procedură civilă, ca urmare a pronunțării de către Curtea Europeană a Drepturilor omului a Hotărârii din 14.12.2006 în cauza " și alții contra României".
În motivarea cererii revizuienții au susținut că s-au adresat Tribunalului Constanța în anul 1999 cu o acțiune în constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare încheiat de pârâta SC SRL pentru terenul în suprafață de 405 mp din C,- și cu o acțiune în revendicarea acestui teren, respinsă ca inadmisibilă prin sentința civilă nr. 116/28.02.2000. Apelul declarat de reclamanți împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin decizia nr.29/C/30.01.2001 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA iar recursul a fost respins irevocabil de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia civilă nr. 1921 din 15.05.2002.
Reclamanții s-au adresat Curții Europene a Drepturilor Omului reclamând încălcarea de către instanțele naționale a dreptului lor la un proces echitabil, prin Hotărârea pronunțată la 16 decembrie 2006 instanța europeană stabilind că "aplicarea strictă a regulii unanimității a impus reclamanților o sarcină disproporționată care i-a privat de orice posibilitate clară și concretă ca tribunalele să decidă asupra cererilor de restituire a terenului în litigiu" și că a fost astfel încălcat dreptul de acces al reclamanților la un tribunal, constatând că a fost încălcat art. 6 # 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Susțin revizuienții că cererea lor îndeplinește condițiile impuse de art. 322 pct. 9 din Codul d e procedură civilă pentru că există în acest caz o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului care constată că prin respingerea ca inadmisibilă a acțiunii în revendicare a avut loc o încălcare a dreptului reclamanților la un proces echitabil, iar consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se producă, ele neputând fi remediate decât prin revizuirea hotărârii atacate.
În apărare, intimata SC SRL a invocat excepția inadmisibilității cererii de revizuire, arătând că în speță nu sunt îndeplinite cerințele de admisibilitate cerute de art. 322 alin. 1 Cod procedură civilă. Se susține că potrivit doctrinei și practicii judiciare pot face obiect al revizuirii hotărârile prin care s-a rezolvat fondul pretenției ce a fost dedusă judecății or, în speță, decizia a cărei revizuire se cere nu este o hotărâre de primă intanță neapelată sau o hotărâre dată în apel pe fondul cauzei, ci o hotărâre dată în apel prin care a fost respins apelul pe o excepție de procedură, fără ca instanța să cerceteze fondul pretenției. Un argument în plus pentru această susținere rezultă și din dispozițiile art. 327 Cod procedură civilă care stabilesc că instanța care judecă revizuirea, dacă admite cererea, se pronunță ea însăși pe fondul cauzei, instanța de revizuire neputând pronunța o soluție trimitere a cauzei la prima instanță pentru judecarea fondului.
Analizând cererea de revizuire în raport de temeiul invocat de revizuienți, se reține că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente:
S-a solicitat revizuirea deciziei nr. 29/C/30.01.2001 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA, care a respins ca nefondat apelul reclamanților, în temeiul art. 322 pct.9 din Codul d e procedură civilă.
Acest text, introdus prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 58/2003, aprobată prin Legea nr. 195/2004, stabilește că se poate cere revizuirea unei hotărâri "dacă Curtea Europeană a Drepturilor omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale datorată unei hotărâri judecătorești, iar consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate".
Contextul în care a fost adoptat această prevedere legală - odată cu abrogarea recursului în anulare, instituție de drept procesual care a antrenat un număr important de soluții de condamnare a României de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului și în încercarea de a găsi un remediu procesual în cazurile concrete în care CEDO pronunțase deja o condamnare - determină instanța să considere că motivul de revizuire prevăzut de pct. 9 al art. 322 din Codul d e procedură civilă impune doar două cerințe ca și condiții de admisibilitate a cererii de revizuire:
- prin hotărârea Curții Europene a Drepturilor omului s-a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale datorată unei hotărâri judecătorești, și
- consecințele încălcărilor constatate continuă să se producă și nu pot fi remediate decât retractând hotărârea pronunțată.
Rezultă că, în cazul revizuirii întemeiate pe pct. 9, instanța nu are a verifica celelalte condiții de admisibilitate prevăzute la alin. 1 din art. 322 Cod procedură civilă, respectiv aceea ca hotărârea a cărei revizuire se cere să evoce fondul cauzei, susținerile intimatei fiind neîntemeiate sub acest aspect.
În plus, instanța reține și că, în cazul reclamanților, respingerea de către tribunal a acțiunii lor în revendicare ca inadmisibilă, condiția evocării fondului cauzei, în interpretarea dată jurisprudențial condiției impusă prin alin. 1 al art. 322, respectiv aceea de a analiza faptele, nu este îndeplinită. În această situație, soluția previzibilă a respingerii ca inadmisibilă a cererii de revizuire a sentinței tribunalului nu ar face decât să aducă reclamanții în aceeași situație pe care o aveau anterior pronunțării Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv încălcarea dreptului lor fundamental de acces la o instanță consacrat prin art. 6 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ceea ce nu poate fi admis.
Curtea reține și că soluția de respingere ca nefondat a apelului reclamanților este, contrar argumentelor intimatei, susceptibilă de schimbare în acord cu dispozițiile art. 327 Cod procedură civilă, fără ca prin aceasta să fie obligatoriu pentru instanța de apel pronunțarea unei soluții pe fondul cererii de revendicare și anulare act vânzare, soluțiile posibile pe fondul apelului fiind cele prevăzute la art. 297 Cod procedură civilă.
În speță, prin Hotărârea din 14 decembrie 2006, în Cauza și alții împotriva României, Curtea Europeană a constatat o încălcare a art. 6 par.1 din Convenția Europeană a Drepturilor și Libertăților Fundamentale, cu referire la încălcarea dreptului reclamanților la un proces echitabil, refuzul instanțelor de a soluționa acțiunea în revendicare și anulare act sub motivul neîndeplinirii în cauză a regulii unanimității atingând în substanța lui dreptul reclamanților de acces la o instanță.
de către Convenția Europeană a dreptului la un proces echitabil ca drept fundamental, încălcat în cazul și alții prin respingerea ca inadmisibilă de către instanțe a acțiunii de revendicare și anulare act, inclusiv prin decizia din 30 ianuarie 2001 Curții de APEL CONSTANȚA supusă revizuirii în cauza de față, determină instanța să constate că este îndeplinită prima condiție de admisibilitate a cererii de revizuire impusă de teza I din art. 322 pct. 9 Cod procedură civilă.
Cât privește cea de a doua condiție impusă de textul invocat, instanța constată că și aceasta este îndeplinită.
Astfel, prin hotărârea a cărei revizuire se solicită a fost confirmată soluția de inadmisibilitate a acțiunii în revendicare și anulare act formulată de către un singur coproprietar fără acordul celorlalți coproprietari, fiindu-le refuzată reclamanților cererea lor de analizare a temeiniciei pretențiilor afirmate în legătură cu bunul din C,-.
Fiind cunoscut din practica instanțelor că o acțiune în revendicare a imobilelor preluate abuziv de stat în perioada 1945-1989, formulată după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, este inadmisibilă (decizia nr. 2217 din 9 martie 2007 Înaltei Curți de Casație și Justiție), consecințele refuzului instanței de a analiza temeinicia pretențiilor reclamanților prin compararea titlurilor părților, specifică acțiunii în revendicare, ar continua să se producă, dreptul reclamanților la o analiză pe fond a cererilor lor în revendicare neputând fi respectat decât prin retractarea hotărârii pronunțate.
Prin urmare, constatând îndeplinite cerințele prevăzute de art. 322 pct. 9 Cod procedură civilă, instanța va admite cererea de revizuire și va schimba decizia atacată în sensul că va admite apelul și, în temeiul art. 297 Cod procedură civilă, va desființa sentința primei instanțe cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare, pentru ca instanța de fond să procedeze la analiza pe fond a pretențiilor deduse judecății de către reclamanți prin acțiunea formulată la 17.06.1999.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția inadmisibilității cererii.
Admite cererea de revizuire formulată de revizuienții, cu domiciliul ales în B,-,. 2, sect. 2, în contradictoriu cu intimații " ", cu sediul în C,- și, cu domiciliul în B,-,. 2,. 12, sect. 1, împotriva deciziei civile nr. 29/C din 30.01.2001 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA în dosarul civil nr. 3269/2000.
Schimbă în tot decizia civilă nr. 92/C din 30.01.2001 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA în sensul că admite apelul, desființează sentința nr. 116 din 28.02.2000 pronunțată de Tribunalul Constanța și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 ianuarie 2008.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Jud.fond
Jud.apel.;
Tehnored. PD 9.05.2008
9 ex.
Președinte:Irina BondocJudecători:Irina Bondoc, Daniela Petrovici
