Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 401/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 401
Ședința publică din 4 mai 2009
PREȘEDINTE: Cristina Paula Brotac
JUDECĂTORI: Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de reclamanții, domiciliat în B,-, -. 40,. 6, domiciliată în B, sector 1, Lt., nr. 8, domiciliată în B, sector 1, Calea, nr. 200, -. C,. 62, domiciliată în B, sector 6, - -,. 4,. 53, intervenientul, domiciliat în B, str. -.-, nr. 58,. 7, Județ B, pârâții, domiciliat în C,-, - 4,. B,. 2,. 29, Județ C, ambii domiciliați în C,-, Județ C, împotriva deciziei civile nr.457/29.09.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații, ambii cu domiciliul ales la.Av în S,-, Județ P, ambii prin procurator, cu domiciliul în B, sector 1,-,. 1, domiciliat în B, sector 2,-, -, domiciliată în B, sector 2,-.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 27 aprilie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la această dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Curtea, având nevoie de timp pentru a studia actele și lucrările dosarului, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 4 mai 2009 când a dat următoarea decizie:
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor civile de față;
Prin cererea de chemare in judecata înregistrata initial pe rolul Judecatoriei Sinaia sub nr.759/2005 reclamantii, -, si au solicitat, in contradictoriu cu paratii, si ca prin sentinta ce se va pronunta sa fie obligat primul parat sa lase reclamantilor in deplina proprietate si linistita posesie terenul in suprafata de circa 100 mp. situat in S,- si sa desfiinteze constructia edificata pe terenul proprietatea reclamantilor, precum si obligarea celorlalti doi parati sa lase reclamantilor în deplina proprietate si posesie terenul in suprafata de circa 80 mp. cu aceeasi adresa.
In motivarea cererii reclamantii au arătat ca sunt coproprietarii imobilului situat in S,-, potrivit certificatului de mostenitor nr. 272/1994 emis de notariatul de stat Local al Sectorului 6 B si certificatului de mostenitor nr. 18/1997 emis de notarul public B, teren care a fost dobandit de autorul reclamantilor, prin cumparare in anul 1947.
Reclamantii au sustinut ca in cursul anului 2005 primul pârât a acaparat circa 100 mp. teren pe care a inceput edificarea unor constructii, ce afecteaza partial si terenul reclamantilor, iar ceilalti doi parati au acaparat la randul lor circa 80 mp.
Se mai arata ca intre terenul reclamantilor si cele ale paratilor nu exista o linie de hotar fixata prin semne externe vizibile.
Cererea a fost intemeiata in drept pe dispozitiile art. 480, art. 584-585 Cod civil.
La data de 28.06.2005 reclamantii si-au completat cererea de chemare in judecata cu alte doua capete de cerere, solicitand sa se dispuna granituirea proprietatii reclamantilor fata de proprietatea paratului, cat si fata de paratii si.
Paratul a formulat intampinare conform disp.art.115 -118 Cod pr.civilă prin care a solicitat respingerea actiunii reclamantilor ca neîntemeiata si obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecata, aratand ca este proprietarul terenului in suprafata de 805 mp. situat in S,-, cumparat, conform contractului autentificat sub nr. 683/2004, iar dreptul său de proprietate este inscris in cartea funciara.
S-a mai sustinut de catre parat ca potrivit art. 3 din contractul partilor autorul reclamantilor avea obligatia de a construi o locuinta pe terenul cumparat, in cel mult 5 ani de la data cumpararii terenului, iar art. 4 din acelasi contract stabilea obligatia cumparatorului de a fixa limitele solului, cu confirmarea vanzatoarei.
Cum autorul reclamantilor nu a respectat niciuna dintre obligatiilor consemnate in contract, actul de proprietate al reclamantilor a fost desfiintat de drept prin efectul pactului comisoriu de ultim grad inserat in contract, a arătat pârâtul.
Totodata, paratul a sustinut ca titlul sau de proprietate, respectiv contractul de vanzare -cumparare autentificat sub nr. 683 din 10 mai 2004, intabulat in CF nr. 1299/N - S potrivit incheierii nr. 1074 din 27 iulie 2004, este mai bine caracterizat, întrucât dreptul sau de proprietate a fost inscris in cartea funciara, iar constructiile edificate pe teren s-au efectuat cu respectarea tuturor dispozitiilor legale in materie.
Referitor la amplasamentul terenului, s-a invederat că, deși in acte se menționează suprafata de 805., in realitate stăpânește doar798, 16., începând din imediata apropriere a unei constructii vechi de peste 100 de ani, care in prezent, constituie limita de hotar cu proprietatea vecina.
Paratul a formulat la rândul său intampinare, prin care a aratat ca a edificat gardul despartitor de proprietatea reclamantilor in urma cu circa 10 ani, fara a exista niciun conflict cu acestia de la data respectiva, iar reclamantii nu au incercat niciodata sa ia legatura cu paratul pentru o solutionare pe cale amiabila a pretentiilor lor, motiv pentru care nu se poate retine ca este vorba despre o conduita abuziva din partea sa.
In cauza a mai fost introdusa in calitate de parata sotia paratului, numita, coproprietara in devalmasie asupra imobilului din S,-, jud. P.
La data de 29.09.2006 au fost introdusi in cauza in calitate de parati numitii, si, care au cumparat in cursul procesului imobilul in litigiu de la paratii si.
Totodata, in cauza a formulat cerere de interventie in interesul reclamantilor, numitul, care a aratat ca este, la randul sau, mostenitorul defunctei, asa cum rezulta din certificatul de mostenitor nr. 18/1997.
Intervenientul a sustinut ca a semnat impreuna cu ceilalti reclamanti mostenitori imputernicirea avocatiala aflata la dosar pentru a fi reprezentat in proces de avocatul ales, insa, dintr-o eroare de dactilografiere a fost omis din petitul cererii de chemare in judecata.
Prin sentinta civila nr. 28 pronuntata la data de 15 ianuarie 2007 Judecatoria Sinaiaa admis in parte cererea de chemare in judecata formulata de reclamantii, -, si, cat si cererea de interventie in interes propriu formulata de intervenientul, obligandu-i pe paratii, si sa lase reclamantilor si intervenientilor in deplina proprietate si linistita posesie terenul in suprafata de 211 mp. delimitat prin schita de plan cu hasura de culoare de punctele 6-7-E-D-6 (fila 208 dosar de fond) potrivit raportului de expertiza topometrica intocmit de expertul, respingand ca ramasa fara obiect cererea de chemare in judecata fata de paratii si, avand ca obiect revendicare si ca neintemeiat capatul de cerere privind ridicarea constructiei C2 de catre paratii si si .
A fost respinsa cererea de chemare in judecata formulata de reclamanti impotriva paratilor si.
A fost stabilita linia de hotar a proprietatii reclamantilor fata de proprietatea paratilor si pe aliniamentul 4-5, iar fata de paratii si si pe aliniamentul H- 8-7-6-C din raportul de expertiză topometrică.
In motivarea solutiei pronuntate se retine ca, intr-adevar, contractul de vanzare-cumparare incheiat in anul 1947 de autorul reclamantilor are prevazute mai multe clauze contractuale, intre care obligatia de a edifica pe terenul cumparat o locuinta in
termen de cel mai mult 5 ani de la autentificarea contractului, cat si obligatia "ca mai inainte de inceperea constructiei sa ceara inginerului să-i fixeze pe fata solului limitele lotului si de a depune spre aprobare planul casei spre a se observa atat aspectul cat si conditiunile de siguranta fata de vecina contra incendiului", ambele clauze fiind stipulate sub sanctiunea prevazuta de art. 16 din contractul partilor, respectiv " atragerea deplin drept rezilierea prezentului contract de vanzare-cumparare, fara somatiune, punere in intarziere sau mijlocire de judecata, ci numai cerand a se investi acest contract cu formula executorie, procedându-se la deposedarea pe cale administrativa, ramanad in folosul pretul raspuns precum si lotul."
Referitor la efectele acestui pact comisoriu de gradul IV, instanta de fond a reținut ca singurul in drept a aprecia daca este cazul sa aplice rezolutionarea contractului este creditorul care si-a executat sau se declara sa-si execute obligatiile.
Deasemenea, s-a stabilit că înscrierea in contract a unui pact comisoriu, oricat de energic ar fi acesta, nu inlatura faculatatea creditorului de a cere executarea silita a contractului si de a nu se ajunge la rezolutiune.
În ceea ce privește temeinicia acțiunii în revendicare formulată de reclamanți, s-a reținut că, potrivit raportului de expertiză efectuat, reclamantii poseda in fapt un teren de 632 mp. din totalul de 990 mp. care figureaza in titlul lor de proprietate, iar in momentul efectuarii expertizei paratii si si-au retras gardul ce delimita proprietatea lor de cea a reclamantilor de pe aliniamentul E-F pe aliniamentul H-I, sens in care s-a stabilit linia de hotar fata de proprietatea acestor parati pe aliniamentul 4-5
In acest fel, reține instanța de fond, paratii au recunoscut pretentiile reclamantilor, lasandu-le deplina proprietate si posesie a terenului de 40 mp. acaparat.
S-a mai stabilit prin aceeasi lucrare de expertiza ca proprietatea reclamantilor este afectata de edificarea constructiei C2 a sotilor si, acestia ocupand din terenul reclamnatilor suprafata de 211 mp. delimitata pe schita de plan cu hasura de culoare de punctele 6,7,E,D,6
Cu privire la paratii si s-a constatat ca acestia au instrainat in cursul procesului dreptul lor de proprietate asupra imobilului in litigiu paratilor, si prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 349/17.02.2006 de Biroul Notarului Public din B, sens in care a operat o transmitere a calitatii procesuale pasive de la paratii la paratii.
Referitor la capatul cererii de chemare in judecata avand ca obiecte ridicarea constructiei de catre paratii, s-a stabilit de catre prima instanta că acestia sunt succesorii paratilor, sens in care examinarea caracterului lor de constructori de buna sau rea credinta se va face prin raportarea la conduita autorilor lor, respectiv a paratilor, cu precizarea ca, desi au cumparat in cursul procesului imobilul in litigiu, acestia nu au incalcat nicio dispozitie legala, in conditiile in care prin Legea nr. 247/2005, Titlul X "Circulatia juridica a terenurilor", art. 4 permite instrainarea unui teren, cu sau fara constructii pe el, in cursul unui litigiu, fara a mai sanctiona cu nulitatea absoluta transferurile drepturilor reale operate in aceste conditii.
Paratii au inceput edificarea a doua locuinte de vacanta in cursul anului 2004, in baza autorizatiei de construire nr. 135/2004 eliberata de Primaria S (fille 77-89), iar raportul de expertiza a stabilit ca acapararea de teren s-a produs pe fondul unor erori materiale referitoare la modul de ocupare a parcelelor invecinate terenului in litigiu, conform planului de parcelare "Plaiul cu " al orasului S si care a stat la baza recunoasterii dreptului de proprietate al autorilor paratilor, respectiv al numitilor si, (cei care au instrainat terenul paratilor ) prin sentinta civila nr. 2198 bis/19.05.1992 a Judecatoriei Campina, fapt care a determinat ca si parcela in suprafata de 805 mp. sa fie instrainata in mod eronat paratilor.
Pe fondul acestor considerente, concluzionează judecătorul fondului, se poate retine buna credinta a paratilor in edificarea constructiei care afecteaza terenul reclamantilor, cu atat mai mult cu cat buna-credinta se raporteaza si cu privire la existenta unui just titlu asupra terenului pe care a construit sau existenta cel putin a unui titlu putativ, reclamanții fiind în acest caz în dreptățiți să primească despăgubiri bănești, despăgubiri care în speță nu pot fi însă acordate, deoarece nu au fost solicitate.
In ceea ce priveste cererea de granituire a proprietatilor partilor judecatoria a retinut ca potrivit dispozitiilor art. 584 Cod civil, "orice proprietar poate indatora pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite cu a sa; cheltuielile granituirii se vor face pe jumatate", drept pentru care stabilit linia de hotar dintre proprietatea reclamantilor si a paratilor pe aliniamentul 4-5, iar fata de paratii pe aliniamentul H-8-7- 6C.
Impotriva acestei solutii, in termen legal, a fost declarat apel d e catre reclamanti si intervenientul, precum si de catre paratii, si.
In motivarea apelului formulat, apelantii -reclamanti, -, si intervenientul au criticat sentinta pentru nelegalitate si netemeinicie, aratand ca niciuna din expertizele tehnice efectuate in cauza nu a fost de natura sa la indeplinire obiectivele trasate de catre instanta de judecata si nu a reusit sa lamureasca in mod corespunzator pricina dedusa judecatii, neprecizand de ce acestia au o suprafata mai de teren in posesie.
Apelanții reclamanti au arătat ca desi au facut dovada dreptului lor de proprietate asupra terenului in suprafata de 990., iar prin expertiza topometrica expertul a constatat lipsa unei suprafete de teren de circa 358. din care 211. se afla in posesia intimatilor si 40 de in posesia intimatilor, pentru diferența de suprafata de 107. nu li se ofera nicio justificare legala.
S-a sustinut ca nu corespund realitatii sustinerile expertului in sensul ca lipsa terenului in suprafata de 107. s-ar datora lucrarilor de sistematizare a strazii
Apelanții au precizat ca au dobandit terenul pe care il detin in proprietate prin mostenire si că au facut dovada ca suprafata de 990. s-a aflat in patrimoniul autorilor acestora de la data dobandirii si pana in prezent si a fost platit periodic impozitul anual.
În acest context, arată apelanții, instanta de fond avea obligatia compararii titlurilor de proprietate, iar intimatii - parati si introdusii in cauza, in masura in care au fost prejudiciati prin ˝deplasarea˝ limitelor fostei proprietati in interiorul proprietatii acestora, aveau la indemână o actiune in evictiune impotriva vanzatorilor care le-au instrainat suprafete de teren care nu le apartineau.
Apelanții au arătat ca, incalcand prevederile constitutionale care garanteaza dreptul de proprietate, intimatii, in dispretul legii, au construit pe terenul proprietatea reclamantilor, desi li s-a solicitat, pe cale de ordonanta presedintiala sistarea lucrarilor, insa acestia, profitand de durata indelungata a procesului, au finalizat cele 2 constructii.
Pe de alta parte, intimatii tot in dispretul legii in timpul procesului au vandut o parte din teren impreuna cu constructia intimatilor introdusi in cauza, declarand in fals ca nu exista nici un litgiu pe rol asupra terenului.
In ceea ce ii priveste pe intimatii -parati si, apelanții au mentionat ca acestia au dobandit potrivit contractelor de vanzare -cumparare o suprafață de 850 teren, dar detin in fapt o suprafata de teren mult mai mare, de circa 1300 pentru care nu au depus inscrisuri pentru a face dovada dreptului de proprietate.
Mai mult, expertul nu a masurat terenul aflat in posesia intimatilor, acesta avand obligatia sa înceapă masuratorile efectuate de la latura AB, care nu s-a schimbat, limitele de hotar intre recurentii -reclamanti si intimatii si, fiind conform sustinerilor acestora eronate, chiar in conditiile in care s-ar reține ca intimatii si-au retras gardul partial.
O alta critica pe care apelanții au adus-o sentinței vizează gresita respingere a capătului de cerere privind obligarea intimatilor parati si sa isi ridice constructia edificata cu rea credinta pe terenul lor,întrucât sentința nu poate fi pusa in executare silita, in conditiile in care linia de hotar trece prin casa actualilor dobanditori.
Apelantii -parati, si au criticat la rândul lor sentinta pentru nelegalitate, aratand ca instanta a apreciat in mod gresit valabilitatea titlului de proprietate al reclamantilor, potrivit regulilor statornicite de lege in materia compararii titlurilor de proprietate, cel al recurentilor parati fiind mai bine caracterizat.
Au sustinut paratii ca titlul de proprietate al reclamantilor nu este valabil intrucat, conform contractului de vanzare -cumparare nr. 27751/1947 incheiat cu Spitalelor Civile din B autorul reclamanților avea obligația de a-si construi locuinta in cel mult 5 ani de la data autentificarii contractului, iar nerespectarea acestei obligatii atrăgea dupa sine, de plin drept rezilierea contractului.
In opinia apelantilor parati terenul apartine in prezent orasului S, fiind in administrarea Consiliului Local S, deoarece vanzarea initiala a fost desfiintata in anul 1948, conform Deciziei nr. 202 /1948 și, dealtfel, chiar în unele documente si schite depuse la dosar terenul reclamantilor este identificat ca fiind proprietatea Consiliului Local.
In mod gresit, se precizeaza in continuare, instanta de fond a apreciat ca in calitate de terti fata de contractul de vanzare -cumparare prin care reclamantii au devenit proprietarii imobilului in cauza, nu pot invoca rezolutiunea acestuia, in ceea ce priveste varianta rezolutiunii contractului in temeiul unui pact comisoriu expres de gradul IV inserat in contract, acesta operand de plin drept, prin insasi includerea ei intre prevederile contractuale si din moment ce creditorul obligatiei nu a optat pentru executarea silita a acestuia.
Se mai sustine ca instanta de fond nu a retinut ca reclamantii nu au facut public dreptul lor de proprietate, astfel incat nefiind efectuate lucrarile de publicitate imobiliara, titlul acestora nu le este opozabil.
Deasemenea, in mod gresit ar fi stabilit instanta ca fata de paratul actiunea a ramas fara obiect intrucat a avut loc o transmitere a calitatii procesuale active deoarece, asa cum rezulta din actele de proprietate depuse de catre recurentii -parati cat si din schitele anexa la raportul de expertiza, constructia acestora nu afecteaza decat o parte din terenul in suprafata de 211. pe care au fost obligati să-l lase în deplină proprietate reclamanților.
Precizează apelanții-pârâți că pe acest teren mai exista o constructie, identificata in raportul de expertiza, care nu le apartine, situatie in care era necesar ca paratii sa ramana parte in proces, intrucat nu pot fi obligati sa lase in deplina proprietate si posesie un teren pe care se afla o alta proprietate.
Aceasta situatie impunea reanalizarea sentintei si sub aspectul obligarii la plata tuturor cheltuielilor de judecata.
In final, apelantii - parati au mentionat ca sentinta nu poate fi pusa in executare nici sub aspectul granituirii intrucat, desi instanta respinge cererea de demolare, stabileste linia de hotar a proprietatilor partilor peste constructia edificata, ceea ce este nu numai inadmisibil, ci si imposibil de executat.
La data de 15.05.2007 intimatii -parati si, prin procurator au formulat intampinare la motivele de apel formulate de apelantul -reclamant, si ceilalti - prin care au aratat ca totalul suprafetelor de teren aflate in proprietatea sotilor nu este de numai 900. ci, in realitate este de 1300. nefiind avut în vedere la fond contractul nr. 741 /06.05.1999 in suprafata de 400. incheiat cu, anexat intampinarii.
In final, intimatii au sustinut ca reclamantii nu au contactat familia pentru intelegere si rezolvare, mutarea gardului facandu-se la initiativa acestora din urma cand vremea a permis, cedandu-le astfel peste 80 de (suprafata reclamata ).
La data de 24.05.2008 apelanții-reclamanti au formulat concluzii scrise.
Prin incheierea de sedinta din data de 28 mai 2007 Tribunalul Prahovaa considerat necesar completarea probatoriilor conform art. 295 pr.civ cu expertiza topometrica având ca obiective identificarea terenului, masurarea și intocmirea schitei de plan pentru a se stabili daca exista diferente de teren fata de actele prezentate de parti, urmand ca expertul sa traseze și linia de hotar dintre proprietatile partilor.
In sedinta publica din data de 10.03.2008 s-a depus la dosarul cauzei contractul de vanzare -cumparare autentificat sub nr. 495 /10.05.2006 la BNP (fila 174 dosar apel) prin care intimatii -parati si au instrainat numitilor si - terenul proprietatatea lor in suprafata de 1300. (conform actelor de proprietate ) si 1434. conform masuratorilor cadastrale si s-a dispus de catre instanta introducerea acestora din urma in cauza in calitate de intimati -parati.
La data de 29.09.2008 Tribunalul Prahovaa pronunțat decizia nr.457 prin care a respins ambele apeluri ca nefondate.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut cu privire la apelul declarat de către pârâți, că în mod legal judecătorul fondului a apreciat că rezoluțiunea de plin drept a contractului de vânzare-cumpărare din anul 1947 încheiat de autorul reclamanților nu poate fi invocată decât de către creditorul care și-a executat sau se declară să își execute obligațiile, deoarece înscrierea în contract a unui pact comisoriu, oricât de energic ar fi acesta, nu înlătură dreptul creditorului de a cere executarea silită și de a nu se ajunge la rezoluțiune, în acest sens fiind și dispozițiile deciziei nr.2195/16.03.2004 a
Referitor la apelul declarat de reclamanți, tribunalul a reținut că, potrivit actelor de vânzare-cumpărare depuse la dosar și expertizei topografice efectuată în apel (ale cărei concluzii s-a apreciat că nu conțin diferențe importante față de cele ale lucrării efectuate la fond) reclamanții sunt proprietarii unui teren în suprafață de 990, din care, în prezent, 92 au fost ocupați de str.-, 185 au fost ocupați de pârâții, respectiv 37 de numitul, iar diferența de 676 se află în posesia reclamanților.
S-a reținut că, în ceea ce-i privește pe pârâții și succesorii acestora cu titlu particular, acțiunea în revendicare apare ca rămasă fără obiect,deoarece prin retragerea gardului de către aceștia, în urma expertizei, pârâții au eliberat suprafața de teren pe care o acaparaseră de la reclamanți.
Referitor la terenul acaparat de pârâții s-a reținut că este ocupat de o parte din locuința acestora și că în conformitate cu practica fostului Tribunal Suprem, apare mai echitabil să se evite dărâmarea construcției și, în schimb, pârâtul să fie obligat să plătească reclamanților o sumă de bani, cu titlu de despăgubire.
În aceste condiții, concluzionează tribunalul, dând dovadă de o justă apreciere a probelor administrate, instanța de fond a admis în parte acțiunea și a stabilit linia de hotar față de pârâții pe aliniamentul 4-5, iar față de pârâta pe aliniamentul H 8-7-6-C, obligându-i pe pârâții să lase în deplină proprietate reclamanților terenul acaparat, în suprafață de 211
Împotriva acestei decizii au declarat recurs, în termenul legal prev.de art.301 Cod pr.civilă, reclamanții și intervenientul, respectiv pârâții, și, criticând-o ca nelegală.
În ceea ce-i privește pe recurenții-reclamanți și intervenient, s-a susținut că decizia este lovită de nulitate conform disp.art304 pct.5 Cod pr.civilă, întrucât în dispozitivul său s-a omis a fi menționați intimații-pârâți și -, deși aceștia fuseseră introduși în cauză de instanța de apel, la termenul de judecată din data de 10.03.2008, existând astfel o contradicție între considerentele și dispozitivul deciziei.
În cel de-al doilea motiv de recurs s-a susținut incidența cazului de modificare prev. de art. 304 poct.7 Cod pr.civilă, recurenții arătând că tribunalul le-a respins apelul, fără a-și argumenta însă convingător soluția, ceea ce echivalează cu o nemotivare.
În argumentarea acestui motiv de recurs se reiterează situația de fapt, susținându-se că în raport de complexitatea cauzei, se impunea admiterea obiecțiunilor formulate de recurenți și efectuarea unei noi expertize topometrice, care să stabilească linia de hotar dintre proprietățile părților.
Prin cel de-al treilea motiv de recurs, întemeiat pe disp.art.304 pct.9 Cod pr.civilă, s-a susținut că instanțele anterioare au aplicat greșit disp.art.480 Cod civil, întrucât o suprafață de circa 97 lipsește din proprietatea lor.
Deasemenea, arată recurenții, instanțele au apreciat greșit că intimații-pârâți au fost de bună-credință, întrucât au construit, deși între părți există un proces de sistare a lucrărilor, nu au respectat autorizația de construire și au ignorat bornele existente pe teren.
În aceste condiții, arată recurenții, instanțele aveau obligația de a admite administrarea probelor necesare pentru soluționarea capătului de cerere care viza desființarea construcției ridicate de intimații, deoarece nu doresc să fie despăgubiți cu bani pentru terenul acaparat.
Precizează recurenții că în speță, conduita tuturor intimaților îmbracă forma abuzului de drept, inclusiv a pârâților, care, în realitate, și-au retras gardul doar cu cca 47 și nu cu 80, cum greșit s-a reținut în apel.
Se solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Pârâții, și au invocat, în primul motiv de recurs, încălcarea disp.art. 295 Cod pr.civilă, întrucât tribunalul nu a verificat toate motivele de apel cu a căror soluționare a fost investit.
Precizează recurenții că, din cele patru motive de apel pe care le-au formulat, tribunalul a analizat doar primul motiv de apel, pe care l-a considerat, cu o motivare eronată, nefondat.
Astfel, arată recurenții, fiind investită cu soluționarea unei acțiuni în revendicare, instanța poate verifica valabilitatea titlului depus de reclamanți sub aspectul apărării făcute de către pârâți - intervenirea pactului comisoriu de gradul al IV-lea - întrucât într-o astfel de acțiune, pârâții, chiar dacă sunt terți față de titlul reclamanților, se pot apăra invocând inopozabilitatea actului în condițiile rezoluțiunii de fapt a acestuia.
S-a mai susținut că reclamanții nu au depus originalul titlului de proprietate invocat, situație în care, conform art. 174 Cod pr.civilă, se pot socoti ca dovedite susținerile părților cu privire la lipsa mențiunilor privind publicitatea acestui titlu.
În ultimul motiv de recurs se arată că sentința instanței de fond nu poate fi pusă în executare sub aspectul grănițuirii, întrucât, deși s- respins cererea reclamanților de demolare a construcției, linia de hotar a fost stabilită peste construcția edificată, ceea ce este nu numai inadmisibil, ci și imposibil.
Se solicită admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiate.
În drept recursul a fost întemeiat pe disp.art.304 pct.9 Cod pr.civilă.
La data de 30.03.2009 recurenții-reclamanți și intervenientul au depus la dosar o cerere intitulată " Memoriu" prin care au arătat că înțeleg să dezvolte motivul trei de recurs, referitor la reaua credință a intimaților, și.
Astfel, recurenții au arătat că încă de la demararea lucrărilor de construcții le-au atras atenția intimaților că edifică ilegal construcția și terenul recurenților.
În aceste condiții, apreciază recurenții, au formulat pe calea ordonanței președințiale o cerere de sistare a lucrărilor, însă pe parcursul procesului reclamanții au finalizat lucrările exterioare.
Deasemenea, arată recurenții, intimații nu au ținut cont de sistematizarea existentă în zonă, de existența bornelor de pe teren și nu au respectat nici măcar autorizația de construcție nr.135/2004.
Nici intimații, arată recurenții, nu au ținut cont de neconcordanțele dintre cadastru, actele de proprietate și autorizația de construcție, iar intimații au cunoscut faptul că au dobândit un teren cu o suprafață mai mare decât cea dovedită cu acte de vânzătorii.
Recurenții-reclamanți și intervenientul au formulat, conform art.115 Cod pr.civilă, întâmpinare față de recursul declarat de pârâți, solicitând respingerea ca nefondat a acestuia, susținând în esență că au dovedit valabilitatea titlului de proprietate pentru terenul de 990. care nu a fost afectat de existența pactului comisoriu de gradul IV.
Recurenții au precizat că sunt însă de acord cu motivele 3 și 4 de recurs ale pârâților, deoarece pârâtul are calitate procesuală pasivă, în fapt prezentul litigiu datorându-se acestuia.
Deasemenea, arată recurenții, linia de hotar nu este stabilită în mod corect, nici față de pârâții-recurenți și nici față de intimații.
La aceeași dată intimații și - au depus note scrise, solicitând respingerea recursului declarat de reclamanți și de intervenientul și menținerea hotărârilor cu privire la limita dintre proprietatea acestora și proprietatea (fostă ).
Intimații și, reprezentați de apărătorul ales, nu au depus întâmpinare, dar au solicitat prin concluziile orale formulate la termenul de judecată din data de 27.04.2009 respingerea recursului declarat de reclamanți și intervenient și admiterea recursului declarat de pârâții.
Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de normele procedurale incidente, Curtea constată că recursurile sunt fondate, în limitele și pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Cu referire la recursul declarat de către pârâți, Curtea constată că aceștia au investit tribunalul cu soluționarea a patru motive de apel, dezvoltate la filele 8-12 dosar apel, prin care au invocat:
1 - greșita apreciere de către judecătorul fondului a valabilității titlului de proprietate prezentat de reclamanți;
2 - nereținerea de către instanța de fond a neefectuării de către reclamanți a publicității titlului de proprietate al acestora;
3 - stabilirea greșită că acțiunea a rămas fără obiect față de pârâtul;
4 - imposibilitatea de punere în executare a sentinței, în condițiile în care linia de hotar stabilită trece peste construcția pârâților;
În mod nelegal, în condițiile în care fusese legal investit cu soluționarea a patru motive de apel, tribunalul a procedat la analizarea doar a primului motiv formulat de către pârâți, ce viza lipsa de valabilitate a titlului de proprietate prezentat de către reclamanți, după care a trecut la verificarea motivelor de apel formulate de părțile adverse, neexistând, prin urmare, nicio mențiune în considerentele deciziei în privința controlului exercitat ca instanță ierarhic superioară, asupra celorlalte trei motive de apel formulate de către pârâți.
Procedând astfel, tribunalul a pronunțat o hotărâre nelegală, ce încalcă disp.art.261 al.1 pct.5 Cod pr.civilă și care apare ca fiind lovită de nulitate, deoarece Curtea nu poate analiza pentru prima dată în recurs motivele de apel asupra cărora tribunalul nu s-a pronunțat, întrucât, pe de o parte, acestea vizează și aspecte de netemeinicie ale sentinței, care nu pot fi supuse controlului judiciar în recurs, Curtea fiind competentă să soluționeze, conform art.304 Cod pr.civilă, doar măsurile de nelegalitate ale hotărârilor.
Pe de altă parte, a considera posibilă o atare soluție, ar conduce la încălcarea unui grad de jurisdicție, vătămându-se astfel flagrant dreptul părților la un proces echitabil, statuat de disp.art. 6 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În atare condiții, în lipsa oricăror considerente cu privire la ultimele trei motive de apel formulate de către părți, ne aflăm în situația în care nu se poate cunoaște dacă hotărârea pronunțată în apel este sau nu rezultatul cercetării fondului, împrejurare în care Curtea constată că singura soluție legală și echitabilă în acest proces este cea de casare în totalitate a deciziei pronunțată de instanța de apel, în conformitate cu disp.art.304 pct.7 Cod pr.civilă, rap.la art.312 alin.5 Cod pr.civilă, coroborat cu art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În raport de aceste considerente, pe cale de consecință, Curtea urmează să admită și recursul formulat de către reclamanți și intervenientul, cu precizarea că primul motiv de recurs prin care aceștia au invocat o pretinsă nulitate absolută a deciziei, determinată de omisiunea menționării în dispozitiv a intimaților, - este nefondat, întrucât această neregularitate se sancționează cu nulitatea relativă, conform disp.art.105 al.2 Cod pr.civilă și poate fi invocată doar de partea pretins vătămată, în speță de intimații, nicidecum de către recurenți.
Se impune a se preciza, sub acest aspect, că intimații au fost reprezentați în recurs de către apărătorul ales, nu au înțeles să declare recurs, pe acest motiv împotriva deciziei pronunțate de tribunal și, mai mult, în recurs au formulat concluzii de respingere a căii de atac exercitată de către reclamanți și intervenienți.
Prin urmare, în faza de rejudecare, instanța de trimitere urmează a se pronunța asupra tuturor motivelor de apel,cu care fost investită de părți și a avea în vedere și criticile formulate în recurs de către reclamanți și intervenient, exceptând primul motiv de recurs, care a fost soluționat de către
Deasemenea, pentru o soluționare legală a cauzei, instanța de trimitere va pune în vedere reclamanților și intervenientului să depună la dosarul cauzei originalul titlului lor de proprietate, actul depus în dosarul de apel la data de 26.09.2008 (fila 280-281) reprezentând doar o copie legalizată a contractului de vânzare-cumpărare din 20.06.1957 și să facă dovada efectuării operațiunilor de publicitate imobiliară.
Totodată, în situația în care instanța de trimitere va aprecia în urma acestor probe că titlul de proprietate al reclamanților și intervenienților este valabil, procedând la analizarea celorlalte motive de apel, vizând grănițuirea proprietăților, va avea în vedere că între expertiza topografică efectuată la fond și cea din apel există diferențe semnificative în ceea ce privește suprafețele de teren pretinse a fi acaparate de pârâți din terenul reclamanților și respectiv a fi ocupate de str.-, împrejurare de natură să impună efectuarea unei noi expertize topografice, care să clarifice toate aceste aspecte.
Totodată, se va avea în vedere că în apel expertul a stabilit că doar o parte din terenul reclamanților a fost ocupat de pârâții și anume 185, diferența de până la 222 ( 37 ) aflându-se în proprietatea unei persoane care nu este parte în proces -.
Urmează a se lămuri sub acest aspect, de către instanța de trimitere, dacă pârâții și continuă să fie proprietarii suprafeței de 37 sau și-au înstrăinat proprietatea numitului, împrejurare deosebit de importantă, în condițiile în care la fond pârâții au fost obligați să lase în deplină proprietate suprafața de 211 reclamanților, deși în apel s-a dovedit că ocupă doar 185
În ceea ce privește linia de hotar dintre proprietățile părților, se va avea în vedere că aceasta trebuie să respecte disp.art.584 Cod civil, situație în care urmează a fi trasată astfel încât să poată fi pusă în executare și avându-se în vedere că trasarea trebuie să ducă la stingerea conflictelor dintre părți și, nicidecum la determinarea unor noi procese, astfel cum ar genera grănițuirea dispusă la fond, în care linia de hotar trece prin construcția proprietate a unora dintre părți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de reclamanții, domiciliat în B,-, -. 40,. 6, domiciliată în B, sector 1, Lt., nr. 8, domiciliată în B, sector 1, Calea, nr. 200, -. C,. 62, domiciliată în B, sector 6, - -,. 4,. 53, intervenientul, domiciliat în B, str. -.-, nr. 58,. 7, Județ B, pârâții, domiciliat în C,-, - 4,. B,. 2,. 29, Județ C, ambii domiciliați în C,-, Județ C, împotriva deciziei civile nr.457/29.09.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații, ambii cu domiciliul ales la.Av în S,-, Județ P, ambii prin procurator, cu domiciliul în B, sector 1,-,. 1, domiciliat în B, sector 2,-, -, domiciliată în B, sector 2,- și în consecință:
Casează decizia civilă nr.457/29.09.2008 și trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Prahova.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 4 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez
- - - - - - -
GREFIER,
/VM
3 ex/05.05.2009
nr.759/2005 Judec.
a
nr- Trib.
ta
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Președinte:Cristina Paula BrotacJudecători:Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez
