Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 414/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Nr.-operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.414
Sedința publică din 27 aprilie 2009
PREȘEDINTE: PROF.-.DR.- -
JUDECĂTOR 1: Univ Lidia Barac
JUDECĂTOR 2: Maria Martinescu
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții și împotriva Sentinței civile nr.582/3.02.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați Primarul comunei și Consiliul local al comunei, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat reclamanții recurenți prin avocat și pârâții intimați prin avocat.
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, se acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta reclamanților recurenți, având cuvântul, a solicitat admiterea recursului, casarea cu trimiterea cauzei spre rejudecare la ribunalul Timiș, întrucât, în mod greșit, a fost reținută perimarea, prima instanță a invocat excepția de perimare fără a fi pusă în discuția părților.
Totodată, reprezentanta reclamanților recurenți a învederat instanței că judecata contestației a fost suspendată în data de 3.12.2007, în temeiul art. 155 ind. 1 Cod procedură civilă, pentru că nu au depus înscrisurile solicitate de instanță, privind calitatea de succesori ai numiților și, întrucât aceste înscrisuri, care au fost solicitate de la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale T în cursul anului 2008, au fost comunicate reclamantului în data de 3.12.2008, ca dată a poștei, domnia sa apreciind, în atare situație, că termenul de perimare a început să curgă de la data la care au deținut respectivele înscrisuri iar, în acest caz, nu se poate reține vreo culpă a reclamanților recurenți cât timp nu au deținut înscrisurile necesare în probațiune, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta pârâților intimați, având cuvântul, a solicitat respingerea recursului, învederând că nu sunt incidente dispozițiile art. 250 alin. 3 Cod procedură civilă, contestația rămânând în nelucrare din vina părților.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr.582/03.02.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- s-a admis excepția perimării acțiunii și, în baza art. 248 și urm. Cod procedură civilă, s-a constatat perimată cererea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu Primarul comunei și Consiliul Local pentru contestarea Dispoziției 1025/09.07.20067 emisă în condițiile Legii nr.10/2001 de Primarul Comunei.
În considerentele sentinței civile de mai sus, Tribunalul Timișa reținut că la termenul de judecată din 03.12.2007, instanța a dispus suspendarea cauzei, în baza art. 155 ind. 1 Cod procedură civilă, reținând că reclamanții nu s-au conformat dispozițiilor instanței date prin Încheierea de ședință din 5.11.2007, respectiv, nu au indicat, printr-o precizare a contestației, construcțiile și utilajele care au aparținut tăbăcăriei din, jud. T, pentru care au solicitat măsuri reparatorii în condițiile Legii nr.10/2001, pricinuind amânarea nejustificată a procesului.
Întrucât partea interesată să solicite continuarea judecății, a rămas în pasivitate, iar, de la data de 3.12.2007 și până la data de 18.12.2008, cauza a rămas în nelucrare din vina părților, neefectuându-se nici un act de procedură în vederea soluționării, în baza art. 248 Cod procedură civilă, instanța a apreciat că a operat perimarea cererii.
Împotriva acestei hotărâri, reclamanții și au declarat recurs în termen legal în data de 10.02.2009, solicitând admiterea lui, casarea sentinței civile și trimiterea cauzei pentru continuarea judecării pe fond la ribunalul Timiș.
Reclamanții recurenți au criticat greșita aplicare în cauză a dispozițiilor art. 248 Cod procedură civilă, respectiv reținerea excepției perimării cererii, întrucât, ulterior suspendării dispuse de instanța de judecată, în temeiul art. 155 ind.1 Cod procedură civilă, pentru nedepunerea înscrisurilor privind calitatea lor de succesori ai foștilor proprietari tabulari ai imobilului revendicat, pentru obținerea înscrisurilor necesare în acest sens, s-au adresat Direcției Județene a Arhivelor Naționale T, în cuprinsul anului 2008, prin cereri succesive. Înscrisurile solicitate de la această instituție au fost primite în data de 3.12.2008, înscrisă pe plic ca dată a poștei, situație în care apreciază că termenul perimării începe să curgă de la data primirii respectivelor acte.
În același sens, recurenții susțin că instituția perimării este reglementată ca o sancțiune a lăsării pricinii în nelucrare din vina părții, ori, în cazul de speță nu se poate reține culpa reclamanților, deoarece ei nu au deținut înscrisurile necesare în probațiune, care le-au fost eliberate de Direcția Județeană a Arhivelor Naționale T în data de 3.12.2008.
Recurenții apreciază că sunt aplicabile dispozițiile art. 250 alin. ultim Cod procedură civilă, potrivit cărora cursul perimării este suspendat pe timpul cât partea este împiedicată să stăruie în judecată din pricina unor împrejurări mai presus de voința sa, în privința lor, eliberarea cu întârziere a înscrisurilor doveditoare constituind o împrejurare mai presus de voința lor și care i-a împiedicat să solicite repunerea pe rol a cauzei.
Recurenții au invocat și încălcarea art. 6 paragraf 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin reținerea excepției perimării, în condițiile în care contestația a fost înregistrată în data de 8.08.2007 și instanța a intrat în cercetarea judecătorească, creându-le legitimă a cercetării fondului dedus judecății.
De asemenea, s-a invocat și încălcarea dreptului la apărare, întrucât la strigarea cauzei apărătorul recurenților nu era prezent în sala de judecată, și, deși s-a prezentat în ședință ulterior, solicitând reluarea dezbaterilor,i s-a refuzat această cerere și astfel a fost în imposibilitate să se apere în raport cu excepția perimării invocată din oficiu de instanță.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 253 alin.3 Cod procedură civilă coroborat cu art. 304 pct.9 Cod procedură civilă și art. 315 alin.3 Cod procedură civilă.
Examinând recursul, prin prisma motivelor invocate de reclamanți, în raport de dispozițiile art. 248 și urm. Cod procedură civilă, raportat la dispozițiile art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, invocat ca temei de drept în susținerea recursului, Curtea reține că este nefondat, pentru următoarele considerente:
La data de 8 august 2007 reclamanții și au formulat contestație împotriva Dispoziției nr. 1025/9.07.2007 emisă de Primarul Comunei, prin care li s-a respins cererea de restituire în natură sau echivalent a unor bunuri imobile ( terenuri), construcții constând în tăbăcăria din, cu motivarea că, în ceea ce privește imobilele - terenuri, acestea nu intră în categoria bunurilor a căror restituire se dispune în condițiile Legii nr.10/2001 iar pentru construcția tăbăcărie, s-a reținut că imobilul nu este identificat ca existent și în proprietatea antecesorilor reclamanților.
În raport de argumentele ce au stat la baza respingerii notificării formulate de reclamanți, în condițiile Legii nr.10/2001, în ședința de judecată din 5 noiembrie 2007, Tribunalul Timișa pus în vedere reprezentantei contestatorilor să depună precizare de acțiune în care să individualizeze construcțiile și utilajele care au aparținut fostei tăbăcării, să facă dovada calității reclamanților de autori ai foștilor proprietari tabulari ai imobilelor, să depună hotărârea judecătorească obținută în urma demersului judiciar inițiat în temeiul Legii nr.18/1991 și cărțile funciare aferente imobilelor revendicate și trecute la CAP ( fila 79 dosar fond nr- al Tribunalului Timiș ).
La termenul de judecată următor, 3.12.2007, întrucât contestatorii nu s-au conformat dispozițiilor instanței sus - menționate, în baza art. 155 ind.1 Cod procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecării cauzei până când contestatorii se vor conforma acestor dispoziții.
La data de 18.12.2008, reclamanții și au formulat o cerere de repunere pe rol a cauzei, cu motivarea că documentele necesare probațiunii le-au fost comunicate abia acum, urmând să le depună la dosar.
Potrivit art. 248 Cod procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, etc. se perimă de drept, dacă a rămas în nelucrare din vina părții, timp de un an.
Art. 250 alin.3 Cod procedură civilă, invocat de recurenți în apărare, prevede că perimarea se suspendă pe timpul cât partea este împiedicată să stăruie în judecarea cauzei, din împrejurări mai presus de voința sa. Stabilirea dacă împrejurările care au împiedicat partea interesată de a stărui în judecată erau sau nu mai presus de voința acesteia, adică dacă erau sau nu de natură a constitui un impediment care să suspende perimarea, conform art. 250 Cod procedură civilă, este o chestiune de fapt lăsată la aprecierea instanței.
În cauza de față, Curtea reține că, deși suspendarea judecării contestației a fost dispusă de instanța de fond la data de 3.12.2007, reclamanții au formulat cereri către Direcția Județeană a Arhivelor Naționale T pentru obținerea documentelor justificative abia la 20.11.2008, astfel cum rezultă din înscrisul depus la fila 16 recurs, unde se menționează numărul cererii adresată acestei instituții - C 1399/20.11.2008.
În condițiile în care demersurile reclamanților în vederea obținerii documentelor justificative s-au efectuat la aproape un an de la data suspendării judecării contestației ( 3.12.2007) iar înscrisurile necesare le-au fost comunicate la data de 3.12.2008, conform ștampilei poștei ( fila 19 ), nu se poate reține, ca o împrejurare mai presus de voința lor în obținerea și depunerea la dosar a acestor acte, comunicarea cu întârziere de către Direcția Județeană a Arhivelor Naționale
Rezultă cu evidență că, la cererea lor către Direcția Județeană a Arhivelor Naționale T de comunicare a documentelor solicitate, cerere formulată la data de 20.11.2008, răspunsul din partea acestei instituții a venit prompt, respectiv, la data de 3.12.2008.
În consecință, Curtea apreciază că în mod legal instanța de fond a reținut că în cauză a operat perimarea cererii, ca urmare a lăsării în nelucrare a cauzei timp de un an de la data suspendării, din considerentele sus - menționate rezultând culpa procesuală a reclamanților în neefectuarea în timp util a demersurilor pentru obținerea documentelor justificative, neputând fi invocată și dovedită vreo împrejurare mai presus de voința lor și care să-i împiedice în obținerea și depunerea lor la dosar.
Pentru aceste considerente în baza art. 299, 312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul reclamanților declarat împotriva Sentinței civile nr.582/3.02.2009 a Tribunalului Timiș.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții și împotriva Sentinței civile nr.582/3.02.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 27 APRILIE 2009.
Președinte Judecător JUDECĂTOR 3: Marinela
PROF.-.DR.- - - - -
Grefier
RED.MG/19.05.2009
DACT.B/2EX/19.05.2009
INST.FOND- - Tribunalul Timiș
Președinte:Univ Lidia BaracJudecători:Univ Lidia Barac, Maria Martinescu, Marinela
