Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 457/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 457/
Ședința publică de la 12 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anica Ioan
JUDECĂTOR 2: Luminita Cristea
JUDECĂTOR 3: Simona Bacsin
Grefier - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea asupra recursului civil declarat de reclamanții:, cu domiciliul în G, str.- nr.17 și, cu domiciliul în G,-, -lt 3,.71, împotriva deciziei civile nr.33 din 29 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul civil nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 30.09.2009, când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 06.10.2009, când, instanța mai având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 12.10.2009, când,
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea înregistrată sub nr- la Judecătoria Galați reclamanții și au solicitat în contradictoriu cu pârâta Inspectoratul de Poliție al județului G în temeiul prev. de Legea 677/2001 pronunțarea unei hotărâri prin care:
-să fie obligată pârâta la plata de despăgubiri în valoare de 100 RON, reprezentând prejudiciu cauzat prin prelucrarea și folosirea de date personale inexacte;
-să se constate că actele întocmite de către prepușii unității cu privire la colectarea, stocarea și dezvăluirea către terț de date personale (sub aspectul accesului și a existenței canalului comun, sub aspectul accesului la podul și beciul imobilului din G, str. - nr. 17, în raport cu familia ) nu corespund realității, cu rectificarea acestor date personale, pentru restabilirea situației inițiale.
În motivarea acțiunii reclamanții au învederat că în vederea soluționării plângerii înregistrată sub nr. -/2005 la data de 17.01.2005 lucrătorii IPJ ( și ) s-au deplasat la imobilul din G, str. - nr. 17 întocmind un proces verbal, o schiță și poze cu privire la datele personale ale familiei, informații care nu corespund realității.
Au sustinut reclamanții că prepușii pârâtei având ca atribuție colectarea, înregistrarea, stocarea și transmiterea datelor personale nu au făcut-o cu respectarea realității, nu au fost de bună credință prelucrând cu intenție date inexacte ceea ce presupune recuperarea acestora și restabilirea legalitatii și realității prin ștergerea și rectificarea datelor incomplete, nereale și inexacte.
Legal citată pârâta IPJ Gaf ormulat întâmpinare invocând excepția inadmisibilității acțiunii întemeiată pe disp. Legii 677/2001 motivat de faptul că dispoziția legală invocată drept temei de drept vizeaza "orice informații referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă" ori reclamanții invocă nereguli ale actelor care vizeaza starea de fapt a unui imobil, privitoare la accesul în imobil, în podul și beciul imobilului, la existența unui canal comun.
Pe fondul cauzei pârâta a susținut că acțiunea urmează a fi respinsă ca nefondată.
În concluziile scrise depuse de reclamantul pentru a fi avute în vedere la pronunțarea instanței asupra excepției invocată de pârâtă reclamantul a susținut că se impune respingerea acesteia întrucât invocarea s-a făcut cu rea credință principiu încălcat deliberat de operatorul de date care a alterat datele personale colectate făcând aplicabile disp. Legii 677/2001.
Prin sentința civilă 5200/25.06.2008 Judecătoria Galația respins acțiunea ca inadmisibilă.
Având în vedere disp. art. 137(1) Cod procedură civilă instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepției inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă.
Având în vedere disp. expres prevăzute în art. 3 lit. a din Legea 677/2001 potrivit cărora în accepțiunea sintagmei "date cu caracter personal" sunt incluse " orice informații referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă" iar prin acțiune reclamanții susțin că " nu corespund realitatii" aspecte retinute referitoare la starea imobilului, existenta utilitatilor, modalitatea de acces in imobil" date consemnate in procesul verbal, schita fotografii, instanța a admis excepția inadmisibilității acțiunii în temeiul disp. legii 677/2001 și a respins acțiunea ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel reclamanții.
În motivare au arătat că instanța a reținut în mod nelegal excepția inadmisibilității, făcând o delimitare nepermisă și ilogică, între cele două aspecte, că motivarea este contradictorie, că instanța trunchiază textul din acțiune, aplicând greșit legea 677/2001, că instanța nu a indicat corect calea de atac și termenul de exercitare.
Prin decizia civilă nr.33/2009 a Tribunalului Galațis -a respins ca nefondat apelul reținându-se următoarele:
Deși în motivarea cererii de chemare în judecată reclamanții au arătat că în lucrarea efectuată lucrătorii pârâtei au elaborat elemente de constatare( schiță, poze, proces verbal), cu privire și la date personale ale familiei, care nu corespund realității, ulterior nu se indică acele date personale considerate de reclamanți nereale. Toate explicațiile se referă la de acces, canalul de apă, accesul la pod și la beci. Aceleași elemente se solicită a fi corectate prin petitul acțiunii. Susținerile reclamanților nu au fost scoase din context, ci doar rezumate, într-o altă formă, de instanță. Prin urmare, în mod corect Judecătoria a analizat dacă aceste elemente se circumscriu sferei de aplicare a noțiunii de date cu caracter personal, deci domeniului de aplicare a legii 677/2001. Este mai mult decât evident că descrierea unor elemente ale unui imobil, în care locuiesc persoane fizice nu pot fi considerate date personale și nu poate fi atrasă incidența legii 677/2001.
Impotriva deciziei civile nr.33/2009 a Tribunalului Galați au declarat recurs reclamanții invocând faptul că-n mod greșit instanța de apel a considerat că excepția cu privire la lipsa din minută a mențiunii "nepronunțată în ședință publică" ar fi fost tardiv formulată.
Art.108 alin.3 proc.civilă prevede ca termen limită de invocare a unei astfel de excepții "prima zi de înfățișare" (motivul 1).
Al doilea motiv de recurs privește motivarea instanței de apel precum că nu s-ar fi indicat acele date personale nereale care ar fi fost prelucrate de către prepușii pârâtei.
Astfel, atât prin acțiunea introductivă, cât și prin motivele de apel, au fost arătate și clarificate acele date personale ce nu corespund realității.
Datele cu caracter personal sunt definitive foarte clar în art.3 lit.a din legea nr.677/2001 ca fiind "orice informații referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă", dar instanța a refuzat, cu intenție deplină să aplice și să respecte aceste prevederi legale. Textul de lege prevede că sunt date persoanele "orice informații" legate de o anumită persoană, inclusiv dacă constatările făcute arată că are sau nu acces și folosință legală la apă, pod, beci, alee de acces etc.
Temeiul de drept invocat e art.304 pct.5,7,9 Cod proc.civilă.
Examinând actele și lucrările dosarului se constată că recursul nu este fondat.
In ceea ce privește primul motiv de recurs; acesta nu poate fi primit pentru că, deși așa cum a afirmat recurentul motivele de apel pot fi depuse, formulată până la prima zi de înfățișare (cf.art.287 alin.2 pr.civilă) soluția de respingere a acestei excepții este corectă.
Secțiile Unite ale - prin decizia nr.13/05.02.2007 a hotărât că omisiunea prinderii în minută a mențiunii "pronunțat în ședința publică" atrage nulitatea relativă a hotărârii în condițiile art.105 alin.2 Cod procedură civilă, numai atunci când se dovedește că s-a adus o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act.
In speță, nu s-a făcut dovada vreunei astfel de vătămări. Nici nu a pretins recurentul-apelant că i s-a cauzat vreo vătămare, ci a semnalat existența acestei neconcordanțe dintre minută și dispozitiv și se întreba apelantul dacă a avut loc sau nu de fapt pronunțarea soluției în ședință publică.
In Monitorul Oficial al României nr.484/2009 a fost publicată Hotărârea CEDO în cauza Băcanu și SC "R" - împotriva României. Cu ocazia acestei plângeri, Curtea a reținut că numeroase membre ale Consiliului Europei cunosc alături de citirea în ședință publică și alte modalități de a face publice hotărârile judecătorești, ca de exemplu, printr-o depunere a lor la grefă, devenind astfel accesibile publicului. In speță, chiar presupunând că hotărârile în discuție nu au fost date în ședință publică, Curtea a reamintit că în jurisprundența sa a concluzionat că scopul urmărit de art.6 1 din Convenție și anume acela de a asigura controlul publicului asupra autorității judecătorești, este la fel de bine atins și prin depunerea hotărârii la grefă și prin citirea ei în ședință publică.
Față de cele reținute se constată că primul motiv de recurs e nefondat.
Al doilea motiv de recurs, de asemenea nu poate fi primit pentru că Legea nr.677/2001 are ca scop garantarea și protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viață intimă, familială și privată, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal (art.1).
In art.3 lit.a din Legea nr.677/2001 se precizează că prin date cu caracter personal se înțelege "orice informații referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă".
Prin prezenta cerere de chemare în judecată se solicită să se constate că s-a adus atingere drepturilor ocrotite de Legea nr.677/2001 prin colectarea, stocarea și dezvăluirea de date neconforme cu realitatea în ceea ce privește accesul și existența canalului comun și sub aspectul accesului la podul și beciul imobilului din G, str.- nr.17, în raport cu fam.
Prin acest al doilea motiv de recurs se ridică problema dacă datele privind accesul la canalul comun, la beciul și la podul imobilului folosit și de familia intră în sfera drepturilor vizând viața intimă, familială și privată.
de "drept la respectarea vieții intime, private și familiale" nu apare reglementat, expresis verbis, nici în Constituție și nici în CEDO. Noțiunile folosite sunt "viața privată", "viața intimă", "viața familială". Cu toate acestea, nu există o definiție legală a acestor termeni, ceea ce face, dintr-o anumită perspectivă, dificilă înțelegerea și aplicarea lor. In plus, jurisprudența, de altfel foarte bogată a CEDO nu oferă o definiție a noțiunilor de "viață intimă, privată și familială", ci doar conturează câteva domenii specifice (De exemplu: accesul la date, schimbarea numelui, protecția împotriva violențelor sexuale, homosexualitatea, transsexualismul, filiația față de mamă, filiația paternă, luarea de copii în îngrijire de către autoritatea publică, refuzul drepturilor parentale, condiția de străin).
Dreptul la viață intimă, privată și familială sunt în prezent reglementate în SUA, Canada, Franța, Germania, Norvegia, Portugalia și în alte cu democrație consolidată, cunoscând o jurisprudență adecvată evoluției vieții sociale contemporane. Mai mult, Consiliul Europei și Uniunea Europeană și-au multiplicat eforturile în materie și au adoptat diferite instrumente politice și juridice prin care se recomandă sau se obligă, după caz, statele care nu au reglementări pertinente sau ale căror norme direct aplicabile sunt insuficiente sau inadecvate, să adopte legi corespunzătoare.
Astfel, Adunării a Consiliului Europei (AP-CE) din 23.01.2970 a definit viața privată referindu-se lamijloacele de comunicare în masă și la respectarea drepturilor omului,în timp ce Declarația celui de-al doilea al Consiliului Europei din 1997 de la Strasbourg exprima preocuparea ca statele membre "să asigure un echilibru adecvat între dreptul de informare și respectarea vieții private".
Prin urmare, protecția legislativă a drepturilor nepatrimoniale ce au ca izvor viața intimă, de familie și privată s-a dorit a se face pentru a exista, a se menține un echilibru între dreptul persoanei la intimitate, pe de o parte, și libertatea de exprimare și dreptul la informație, pe de altă parte, pentru accentuarea sentimentului de siguranță al oricărei persoane, ca urmare a lărgirii sferei protecției pe care o asigură Statul Român, inclusiv în ceea ce privește sfera privată. Toate aceste obiective converg spre ideea că prin ocrotirea vieții private s-a dorit a se asigura protecție persoanei, a numelui, a imaginii, a domiciliului, a corespondenței acesteia, ca drepturi fundamentale ale omului care, în raport de libertatea de exprimare și informare reprezintă o categorie de drepturi cu valoare egală, beneficiind de o protecție egală a legii.
Din analiza efectuată se desprinde cu ușurință concluzia că faptele pe care le reclamă recurentul (date neconforme privind accesul la podul, beciul, canalul comun al unui imobil) nu aparțin drepturilor din sfera vieții intime, familiale sau privată.
Față de considerentele de mai sus, se constată că soluția instanței de apel e legală și pe cale de consecință urmează a se respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de reclamanții:, cu domiciliul în G, str.- nr.17 și, cu domiciliul în G,-, -lt 3,.71, împotriva deciziei civile nr.33 din 29 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul civil nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red.LC-09.11.2009
Dact.MH-09.11.2009/5 ex.
Fond:
Apel: -
Președinte:Anica IoanJudecători:Anica Ioan, Luminita Cristea, Simona Bacsin
