Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 458/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVIL
DECIZIA CIVIL Nr. 458/2009
Ședința public de la 12 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carla Maria Cojocaru
Judector - - - președinte secție
Judector -
Grefier
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamantele, și de pârâții P Sibiu în numele și pentru P B, și pârâții ORAȘUL DIMBRVENI prin PRIMAR, CONSILIUL LOCAL și PRIMRIA ORAȘULUI, în reprezentarea STATULUI ROMÂN, împotriva deciziei civile nr. 157/2009 pronunțat de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr-, având ca obiect pretenții.
Procedura legal îndeplinit.
Se constat c s-a înregistrat la dosar, prin serviciul registratur al instanței, concluzii scrise formulate de pârâtul recurent Orașul Dumbrveni prin primar, și precizri pentru a fi avute în vedere la soluționarea cauzei, formulate de recurentele - și.
dezbaterilor și concluziile prților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțrii din data de 5 2009, încheiere ce face parte integrant din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor de faț,
Prin sentința civil nr. 2732 din 24.12.2008 a Judec toriei Media ș au fost respinse excepțiile autoritții relative a lucrului judecat, a litispendenței și a lipsei calitții procesual pasive și a fost admis în parte acțiunea civil promovat sub nr. 2010 din 16.07.2008 de reclamantele - și în contradictoriu cu intimații Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice și Orașul Dumbrveni, prin Primar, obligându-i pe aceștia, în solidar, s plteasc reclamantelor c/val în lei a sumei de 8.000 Euro, calculat la data plții efective; au fost respinse celelalte cereri, ca și cea de acordare a cheltuielilor de judecat.
Pentru a pronunța aceast soluție, instanța de fond a reținut în esenț c obiectul dosarului nr-(fila 100 dosar fond) îl constituie despgubirile pentru terenul înscris în CF 1793 Dumbrveni și terenul înscris în CF 82 Dumbrveni, diferite de cele ale obiectului prezentei cauze. Ca urmare, excepțiile de litispendenț și autoritate de lucru judecat au fost respinse. În ce privește lipsa calitții procesual pasive a Orașului Dumbrveni, s-a stabilit c rspunderea civil a pârâtului ține de fondul cauzei și reclamantul poate invoca rspunderea oricrei persoane pe care o consider culpabil de prejudiciul su, astfel c excepția nu a fost gsit fondat și a fost respins.
Pe fondul cauzei s-a reținut c, în calitate de succesoare legale ale fostului proprietar tabular al celor dou imobile, obiect al prezentei cauze, reclamantele au obținut retrocedarea, cerând pe cale separat c/val degradrilor la imobile, cerere gsit fondat, cci imobilele sunt degradate datorit folosinței îndelungate, fapt stabilit concret prin cercetarea local și prin expertiza de specialitate efectuat în cauz. Unele dintre degradrile la imobile sunt datorate trecerii timpului și intemperiilor, iar reclamantele nu pot avea pretenția s primeasc imobilele în stare impecabil. Cuantumul daunelor nu poate fi stabilit, proba fiind imposibil pentru reclamante. imobilelor este normal prin trecerea timpului, vânzarea imobilului sub prețul pieței este legat de uzura imobilului, acordând pagubele din degradarea imobilului nu mai poate fi acordat diferența din prețul de vânzare, cele dou cereri excluzându-se reciproc. Pentru cel de-al doilea imobil, nu exist dovezi ale diferenței în minus suportat de reclamante la vânzarea lui. Daunele morale nu pot fi acordate, cci cererea nu este justificat. În ce privește chiria pentru perioada de 55 ani, cât imobilul a fost în proprietatea statului, reținând faptul c reclamantele nu au efectuat lucrri de întreținere la imobile și nici nu au pltit taxe și impozite pentru acestea, fiind gsit normal faptul c statul a încasat chiriile și a suportat cheltuielile de întreținere ale imobilelor, cererea a fost gsit nefondat și respins ca atare.
Dobânda de 4 % cerut nu s-a acordat legat de neacordarea chiriei, iar dobânda la dobând este interzis de legea civil român.
Cheltuieli de judecat, deși cerute, nu au putut fi acordate, cci nu au fost dovedite.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamantele și intimații.
Prin decizia 157/2009 Tribunalul Sibiua respins apelurile promovate de pârâții Orașul Dumbrveni prin primar și Statul Român prin MFP prin DGFP Sibiu împotriva sentinței civile nr. 2732/2008 a Judec toriei Media ș și a admis apelul declarat de reclamante împotriva aceleiași sentințe, pe care a desființat-o în parte și a trimis cauza spre rejudecarea petitului privind lipsa de folosinț.
Pentru a pronunța aceast decizie Tribunalul a reținut c în ce privește calitatea procesual și de reprezentare a Statului Român și a celorlalți pârâți în cauz, Statul Român poate fi reprezentat în cauzele în care st în judecat de Ministerul Finanțelor Publice, care poate da mandat de reprezentare Direcției Generale a Finanțelor Publice. Orașul Dumbrveni are calitate procesual pasiv în cauz, fiind reprezentat legal de Primar, cu referire la fosta organizare administrativ -teritorial, dreptul de reprezentare a statului de ctre unitatea administrativ, care exercita dreptul de proprietate prin administratorul de patrimoniu. Calitatea de pârâți în cauz și potențiali rspunztori de daun o au Statul Român ca proprietar al imobilului și Orașul Dumbrveni ca administrator și cel care a încasat beneficiile construcției (chiria). Rspunderea celor doi pârâți este solidar, a statului pentru c în calitate de proprietar avea obligația s verifice în ce msur administratorul folosește bunul su, iar a orașului Dumbrveni, pentru c în calitate de administrator și locator al imobilului trebuia s se ocupe direct de întreținerea proprietților.
Referitor la introducerea în cauz a Primarului orașului Dumbrveni, acesta a fost introdus de instanț la cererea reclamantelor, calificând corect cererea acestora și intimarea, deși chemarea în judecat s-a emis împotriva mai multor reprezentri ale autoritții publice locale. Orașul Dumbrveni este în msur s rspund pentru prejudiciile create în administrarea imobilelor preluate în perioada comunist, în calitate de reprezentant al Statului Român și de continuator al fostei forme de administrare teritorial, stat care este reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice în problema despgubirilor pentru imobile, în termenii Legii nr.10/2001.
In ce privește neregularitțile administrrii probei cu cercetarea la fața locului, apelantele au invocat nulitatea probei pentru c nu au fost citate corespunztor. Cum îns lipsa citrii este sancționabil cu nulitatea relativ și, în termenii art. 108(3) pr.civ. neregularitatea actelor de procedur se acoper dac partea nu a invocat-o la prima zi de înfțișare ce a urmat dup producerea ei și înainte de a pune concluzii pe fond. Proba a fost administrat la data de 25.11.2008, dup care au urmat dou termene de judecat (26.11.2008 și 10.12.2008), la care prțile nu au invocat neregularitatea. Mai mult, pentru admiterea excepției, este necesar s fie fcut proba prejudiciului încercat, mai ales pentru c apelanta nici în apel nu s-a prezentat la judecat, cerând comunicarea proceselor-verbale de ședinț, astfel încât este de presupus c nici la cercetarea la fața locului aceasta nu s-ar fi prezentat. De altfel, proba cu cercetarea local a folosit exclusiv apelantelor, fiind element al formrii prerii instanței în sensul admiterii în parte a acțiunii.
Pe fondul cauzei, analizând actele dosarului, instanța de apel a reținut urmtoarele:
Imobilele în litigiu situate în Dumbrveni- și--9 au aparținut prinților reclamantelor, iar prin sentința civil nr. 5410/2002 a Judec toriei Media ș, modificat prin decizia civil nr. 553/2003 a Tribunalului Sibiu, reclamantelor le-au fost restituite aceste imobile prin procedura instituit de Legea nr. 10/2001. Acestea au intrat în posesia imobilelor, la care s-au constatat unele degradri și scderi din valoare prin utilizare și trecerea timpului. Instanța de fond a apreciat acordarea sumei de 8.000 Euro ca despgubiri ca fiind corect, invocând faptul c în mod constant, Curtea European a Drepturilor Omului a acordat daune materiale sau morale într-un mod total estimativ, bazându-se pe înclcarea unui drept fundamental.
Referitor la paguba din vânzarea imobilelor sub prețul pieței, aceasta este legat de degradrile imobilului, uzura sa în timp sau o eventual scdere prețului imobilelor datorat crizei economice. Oricum, aceast scdere, pentru a fi semnificativ, trebuia s fie frapant, ori suma cerut este practic nesemnificativ și poate reprezenta fluctuația de preț normal pe piața specific. Referitor la dobânda de 4% pe an, aceasta este legat intrinsec de cererea principal. Acordarea dobânzii la dobând este interzis de legislația civil român.
În ce privește daunele morale, în condițiile retrocedrii imobilelor în natur, acordrii despgubirilor pentru degradri și deschiderii posibilitții de acordare a folosului de tras, instanța apreciaz cererea ca excesiv.
În legtur cu celelalte motive invocate:
- viciile derulrii judecții (necitarea legal, consemnri eronate în procesele verbale de ședinț și cercetare local) trebuiau relevate la primul termen de judecat urmtor, pentru îndreptarea neregularitții;
- amânarea pronunțrii pe termen mai decât cel legal, deși este atipic, faț de dificultatea cauzei, se putea prefigura necesitatea unui termen de pronunțare mai, pe care judectorul fondului l-a anticipat, stabilind acel termen de 2 sptmâni pentru pronunțare; fiind invocat ca și motiv de critic, apelantele totuși nu au dovedit o vtmare, o înclcare a drepturilor lor legitime prin aceast amânare, care s nu fie reparabil decât prin desființarea sentinței;
- problema delictului și quasi-delictului ține de invocrile de fond, ale cror motive s-au avut în vedere.
- problema prescripției dreptului nu s-a pus în aceast faz procesual.
- a fost admis de ctre instanț solidaritatea intimaților.
- sarcina administrrii probelor revine prții, nu instanța trebuie s le ordone, ci partea trebuie s-și edifice strategia litigiului; instanța poate interveni în probațiune atunci când trebuie lmurite aspecte ale cauzei sau poate sugera prților insuficiența probatoriului.
- probele de care instanța nu a ținut seam, deși este ținut de administrarea lor în cauz, adic starea de degradare a imobilelor, care este evident în fotografiile dosarului - fotografiile nu sunt cuantificabile, nu pot constitui fundament al calculului pretențiilor, partea trebuie s propun probe în dovedirea pretențiilor sale.
- despgubirile care li se cuvin au fost recunoscute de ctre instanț.
- se apeleaz la procedurile CEDO în condițiile în care exist înclcri vdite ale drepturilor prților, ceea ce nu este cazul.
În ce privește cheltuielile de judecat, în termenii art. 274.pr.civ. partea care a câștigat procesul este îndreptțit la plata cheltuielilor fcute cu purtarea litigiului. Aceste cheltuieli îns trebuie dovedite cu acte, chitanțe, bilete de transport, etc. Apelantele nu au probat în nici un fel cheltuielile pretins a fi fost fcute. De altfel, în decurs de mai mulți ani, reclamantele-apelante nu s-au prezentat la nici un termen de judecat, nu au depus nici un fel de chitanțe doveditoare a vreunei cheltuieli fcute în interesul soluționrii cauzei.
În ce privește criticile Orașului Dumbrveni:
- critic netimbrarea cererii, apreciat ca necesar, dar cauzele de retrocedare de imobile nu sunt supuse timbrrii, indiferent de textul de lege de care se prevaleaz partea în valorificarea dreptului - art.15 lit.r din Legea nr.146/1997.
- instanța și-a depșit limitele competenței și atribuțiile judectorești - nu rezult aceste înclcri de competenț, iar referitor la atribuțiile judectorești, toate prțile în litigiu sunt nemulțumite, fr a fi propus instanței de fond msuri pentru ridicarea nivelului judecții.
- Orașul Dumbrveni nu a deținut imobilul, nu a încasat chiriile, nu a închiriat imobilele și nu le-a înstrinat, astfel c nu are calitate procesual pasiv - referitor la acest aspect s-a rspuns mai sus.
În ce privește Ministerului Finanțelor Publice:
- solicit exonerarea sa de la plata despgubirii, invocând calitatea procesual pasiv a Orașului Dumbrveni, care a exploatat imobilele, fr a le întreține corespunztor, în timp ce ministerul și-a îndeplinit obligația de retrocedare de îndat a acestora: Potrivit art. 3 pct. 37 din Hotrârea Guvernului nr. 447/1997 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, acesta reprezint statul, ca subiect de drepturi si obligații, în fața organelor de justiție, daca legea nu stabilește în acest scop un alt organ. De asemenea, conform prevederilor art. 12 alin. 5 din Legea nr. 213/1998, în litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra bunurilor "statul este reprezentat de - Direcția General a Finanțelor Publice local, reprezint Ministerul Finanțelor Publice în teritoriu, pe baza împuternicirii, ca reprezentant al Statului
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantele solicitând casarea deciziei, rejudecarea cauzei și admiterea acțiunii așa cum a fost formulat, astfel:
- obligarea pârâților la plata în solidar a dobânzii de 4% pe an la valoarea de 50.000 de euro, reprezentând 2000 euro/an, cu titlu de daune pentru folosul nerealizat, privind imobilele situate în Dumbrveni,-, și--9.
- obligarea pârâților la plata în solidar a sumei de 20.000 euro cu titlu de daune morale.
În expunerea de motive s-a artat c cele dou instanțe au interpretat greșit actul juridic dedus judecții și înțelesul lmurit și vdit neîndoielnic al acțiunii, pronunțând hotrâri nelegale și netemeinice. Acțiunea pentru pretenții a fost introdus la data de 1.10.2005, sub nr. 5250/2005 al Tribunalului Sibiu, iar dup 6 instanțe de judecat în care dosarul a primit numere diferite s-a ajuns la situația ca Tribunalul Sibius caseze hotrârea și s trimit cauza spre rejudecare instanței de fond. S-a artat c nu s-au putut administra probe pentru evaluarea degradrii imobilelor din vina Judec toriei Media ș, unde cu adresa trimis pentru termenul din 19.03.2007 s-au artat aceste motive și s-a cerut, în baza art. 171 cod pr. civil, s fie calculate despgubirile, nu așa cum s-a cerut în acțiune, ci ca folos nerealizat având în vedere c un capital de 50000 euro a fost reținut și folosit de Statul Român prin reprezentanț si, de la naționalizare și pân la retrocedarea din 2005 și pentru care sunt datorate dobânzi bancare de 4% pe an reprezentând 2000 euro/an. materiale așa cum au fost solicitate prin acțiune nu pot fi dovedite datorit trecerii timpului îndelungat, dar suma de 8000 euro nu reprezint o valoare real a despgubirilor pentru cele dou imobile folosite fr drept de Statul Român.
Reclamantele recurente au invocat în drept art. 304 pct. 8 și 9 cod pr. civil.
Împotriva aceleiași decizii au declarat recurs Orașul Dumbrveni prin primar, Statul Român prin Consiliul Local Dumbrveni și Primria Orașului Dumbrveni, solicitând modificarea acesteia în sensul respingerii pretențiilor reclamantelor.
În expunerea motivelor de recurs pârâții au invocat urmtoarele critici:
- acțiunea reclamantelor este o acțiune în pretenții care trebuia timbrat corespunztor și întrucât nu a fost taxat la valoare se impune anularea ei;
- acțiunea reclamantelor a fost admis faț de Orașul Dumbrveni prin primar deși în numeroase rânduri reclamantele și-au precizat acțiunea faț de Statul Român prin Consiliul Local și Primria Orașului Dumbrveni;
- orașul, Primria și Consiliul Local nu au calitate procesual pasiv întrucât nu pot sta în judecat în numele și pentru Statul Român, care este reprezentat de Ministerul Finanțelor, conform art. 25 din Decretul 31/1954;
- potrivit art. 77 din Legea 215/2001 Primria este o structur funcțional cu activitate permanent care duce la îndeplinire hotrârile consiliului local și dispozițiile primarului, prin urmare ea nu poate avea calitate procesual pasiv, pentru c nu este subiect de drepturi și obligații, deci nu are capacitate de folosinț și nici de exercițiu și nu poate avea nici calitatea de reprezentant;
- Statul Român st în proces în nume propriu în condițiile art. 25 din Decretul 31/1954, deci are calitate și capacitate procesual și este reprezentat de Ministerul Finanțelor;
- consiliul local nu administreaz bunurile statului și nu reprezint Statul, ci administreaz bunurile unitții administrativ teritoriale - art. 36 din Legea 215/2001, iar unitatea administrativ - teritorial cu personalitate juridic, este reprezentat de primar, conform art. 62 din Legea 215/2001;
- prin sentința și decizia care o menține se reține c reclamantele nu pot dovedi prejudiciul rezultat din distrugerea și degradarea imobilului de pe strada 1 - 2. ba mai mult c nu se poate dovedi dac degradarea acestuia se datoreaz uzurii intervenite de trecerea timpului sau datorit faptului c locatarii nu au fcut acte minime de administrare și cu toate acestea se reține c orașul Dumbrveni ar putea fi vinovat de aceast degradare. Atâta timp cât nu se poate dovedi prejudiciul și nici cauza degradrii, pârâtul Orașul Dumbrveni nu poate fi obligat la acoperirea acestui prejudiciu întrucât nu a avut imobilul în administrare și nici nu a încasat chiria pentru acest imobil.
În drept s-au invocat art. 304 pct. 9 cod pr. civil.
Împotriva aceleiași decizii a declarat recurs și pârâtul MFP prin DGFP Sibiu, solicitând modificarea deciziei atacate și respingerea acțiunii reclamantelor, invocând în drept art. 304 pct. 9 Cod pr. civil.
În expunerea de motive s-a artat c instanțele de fond au pronunțat hotrâri greșite, date cu nerespectarea principiului c, se rezolv în favoarea legii speciale, concursul dintre legea general și legea special. În ceea ce privește aplicarea Legii 10/2001 s-a artat c instanța de fond a soluționat fondul cauzei în privința despgubirilor prev. de art. 41 și 48 din Legea 10/2001, a verificat dovezile privind starea imobilelor și a cheltuielilor aferente distrugerilor. Apoi atât timp cât imobilele au fost restituite imediat dup formularea cererii de ctre reclamante și nu au existat tergiversri la repunerea în posesie se impune a fi respins captul de cerere referitor la folosul de tras deoarece aceast cerere este lipsit de temei legal.
Consiliul Local, Orașul și Primria Dumbrveni au depus la dosar întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului reclamantelor ca nefondat.
Analizând legalitatea deciziei formulate prin prisma criticilor formulate precum și din oficiu, Curtea constat c recursul reclamantelor este fondat, acesta atrage casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel, împrejurare faț de care se va admite și recursul pârâților fr a fi analizat în fond, urmând ca, criticile formulate de aceștia s fie analizate de instanța de apel, ca aprri de fond și de procedur.
Instanța de apel a admis apelul reclamantelor, a desființat sentința Judectoriei și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecarea petitului privind lipsa de folosinț, considerând c instanța de fond, în temeiul rolului activ, trebuia s pun în discuția prților calificarea dreptului referitor la chiria solicitat de reclamante pentru o perioad de 55 de ani, s administreze probele propuse de prți și s se pronunțe asupra cererii. Se consider c, din poziția apelantelor, ceea ce se poate cere este folosul de tras.
Curtea de Apel constat c Tribunalul a fcut o greșit aplicare a disp. art. 297 cod pr. civil, întrucât acest articol reglementeaz restrictiv cazurile în care instanța de apel poate dispune trimiterea cauzei spre rejudecare: dac judecata s-a fcut în lipsa prții care nu a fost legal citat (caz care nu este aplicabil speței) și dac prima instanț a rezolvat procesul fr a intra în cercetarea fondului, situație pe care în mod eronat instanța de apel a considerat-o aplicabil speței.
În ceea ce privește chiria solicitat de reclamante pe o perioad de 55 de ani instanța de fond a reținut aceast cerere așa cum a fost formulat de reclamante și a motivat în fapt și în drept respingerea ei în pagina a 5- a motivrii, fila 165 din dosarul instanței de fond. Astfel, s-a reținut faptul c reclamantele nu au efectuat lucrri de întreținere la imobile și nici nu au pltit taxe și impozite pentru acestea, fiind gsit normal faptul c statul a încasat chiriile și a suportat cheltuielile de întreținere a imobilelor, astfel c cererea a fost respins ca nefondat. Așa fiind, este lipsit de temei legal reținerea instanței de apel în sensul c instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii.
În ceea ce privește calificarea dat de instanța de apel, c ar fi vorba de folosul de tras și nu chirie, aceast calificare este nelegal, întrucât reclamantul este cel care stabilește obiectul cererii sale și temeiul pretențiilor. Iar dac ar fi considerat c probele sunt insuficiente pe acest capt de cerere, instanța de apel putea suplimenta probatoriul în temeiul art. 295 alin. 2 cod pr. civil, în virtutea efectului devolutiv al apelului.
Prin urmare instanța de recurs constat c în cauz s-a fcut o greșit aplicare a disp. art. 297 cod pr. civil, împrejurare care atrage incidența art. 304 pct. 9 cod pr. civil, motiv de recurs invocat de reclamante, și în consecinț, va admite recursul acestora și, în temeiul art. 312 alin. 5 cod pr. civil va casa decizia tribunalului și va trimite cauza spre rejudecarea apelurilor de ctre aceeași instanț de apel, Tribunalul Sibiu. Soluția de casare cu trimitere se impune, întrucât instanța de recurs nu poate soluționa acest capt de cerere atâta vreme cât el nu a fost soluționat de instanța de apel, soluționarea acestei cereri direct în recurs ar însemna privarea prților de un grad de jurisdicție, cu atât mai mult cu cât în fața instanței de recurs nu pot fi administrate probe noi, cu excepția înscrisurilor.
Faț de împrejurarea c un motiv de recurs atrage casarea total a deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru a asigura o judecat unitar a cauzei, nu se mai impune analizarea celorlalte motive de recurs invocate de reclamante și nici analizarea recursurilor declarate de pârâți, acestea urmând a fi analizate de instanța de rejudecare, care se va pronunța din nou asupra tuturor apelurilor declarate de prți, inclusiv asupra apelurilor declarate de pârâți, urmând a avea în vedere la rejudecarea cauzei toate motivele de recurs invocate de prți, ca aprri de fond și de procedur.
Pentru motivele artate mai sus, în temeiul art. 312 alin. 5 cod pr. civil, Curtea va admite recursurile declarate atât de reclamante cât și de pârâți împotriva deciziei 157/2009 pronunțat de Tribunalul Sibiu, va casa decizia atacat și va trimite cauza aceleiași instanțe - Tribunalul Sibiu - pentru rejudecarea apelurilor declarate de prți împotriva sentinței civile nr. 2732/2008 a Judec toriei Media
Pentru aceste motive:
În numele legii
DECIDE
Admite recursurile declarate de reclamantele - și și de pârâții Orașul Dumbrveni prin primar, Statul Român pentru Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția General a Finanțelor Publice a jud. Sibiu, Statul Român prin Consiliul Local Dumbrveni, Statul Român prin Primria Dumbrveni, împotriva deciziei 157/4.05.2009 pronunțat de Tribunalul Sibiu - Secția civil.
Caseaz decizia atacat și trimite cauza aceleiași instanțe - Tribunalul Sibiu - pentru rejudecarea apelurilor declarate de prți împotriva sentinței civile nr. 2732/2008 a Judec toriei Media
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public din 12 2009.
PREȘEDINTE: Carla Maria Cojocaru - - - | Judector, - - | Judector, - |
Grefier, |
.
Tehn.
10 ex/09.12.2009
Jud. fond -
Jud. apel - /
Președinte:Carla Maria CojocaruJudecători:Carla Maria Cojocaru, Anca Neamțiu, Daniela
