Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 5/2010. Curtea de Apel Timisoara

ROMANIA

CURTEA DE APEL Operator 2928

SECTIA CIVILĂ

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR.5/

Ședința publică din 11 ianuarie 2010

PREȘEDINTE: Marinela Giurgincă

JUDECĂTOR 2: Carmina Orza

JUDECĂTOR 3: Erica Nistor

GREFIER: - -

S- luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr.346 din 1.10.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâta Primăria A, având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care Curtea constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată:

Prin sentința civilă nr.5353 din 04 iunie 2009 pronunțată în dosarul nr- Judecătoria Arada anulat ca netimbrată acțiunea civilă având ca obiect pretenții formulată de reclamantul - deținut în Penitenciarul Arad în contradictoriu cu pârâta Primăria A, fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut în fapt că prin acțiune reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 100.000 Euro (echivalentul a 420.000 lei RON) - sumă în raport de care i s-a pus în vedere obligația plății taxei de timbru în cuantum de 7386,52 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar - invocând faptul că se regăsește în aceeași situație cu numitul, în sensul că amândoi au fost deținuți în Penitenciarul d e Maximă Siguranță A, în perioada în care a avut loc incendiul produs (la data de 11.07.2006), în urma căruia amândoi au avut probleme de respirație iar numitul a obținut la. condamnarea României pentru acest caz, precum și suma de 8.000 Euro cu titlu de daune. A susținut faptul că acțiunea sa este scutită de drept de la plata taxelor de timbru, conform art. 15 lit. s din Legea nr. 147/1997.

Chiar și după ce instanța i-a adus la cunoștință motivele și temeiul de drept reținut de DO. în hotărârea " contra României", în ceea ce privește faptele reținute de C și dispozițiile Convenției care au fost apreciate ca fiind încălcate, reclamantul a susținut aplicabilitatea prev. art. 15 lit. s din Legea nr. 147/1997.

După ce instanța a adus la cunoștința reclamantului raționamentul adoptat de aceeași C în cauza "Kupiec vs. Polonia", acesta a arătat că nu înțelege să își modifice cuantumul pretențiilor.

La anularea ca netimbrată a acțiunii prima instanță a avut în vedere faptul că potrivit art. 2 din Legea nr. 146/1997, acțiunea al cărei obiect are o valoare patrimonială de 100.000 Euro (echivalentul a 420.000 lei RON), este supusă plății taxei de timbru în cuantum de 7386,52 lei și a unui timbru judiciar în valoare de 5 lei.

Potrivit art. 15 lit. s) din Legea nr. 146/1997, sunt scutite de drept de la plata taxelor de timbru acțiunile și cererile care au ca obiect stabilirea și acordarea despăgubirilor civile pentru pretinse încălcări ale drepturilor prevăzute la art. 2 și 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 31 mai 1994, cu modificările ulterioare.

S-a apreciat că daunele acordate în cauza " contra României" vizează repararea unui prejudiciu nepatrimonial, care include atât prejudiciul produs prin încălcarea art. 3 din Convenție, pentru aspecte care nu au nicio similitudine cu obiectul cererii a reclamantului, cât și prejudiciul produs prin încălcarea dips. art. 8 din Convenție, prin expunerea la urmările negative ale respectivului incendiu.

În ca uza "Kupiec vs. Polonia", cererea nr.16828/02, prin Hotărârea din 3 februarie 2009, aceeași C Europeană a statuat în sensul că reclamanții care exagerează în mod deliberat valoarea cererilor de despăgubire nu se pot aștepta să fie scutiți în totalitate de plata taxelor de timbru .

Potrivit art. 20 al. 1 și 3 din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.

Aprecierile în drept ale instanței au fost că acțiunea reclamantului este supusă timbrării la valoare din moment ce vizează o stare de fapt similară cu cea pentru care Curtea a reținut încălcarea unui alt articol din Convenție decât art. 2 și art. 3, pentru care, într-adevăr, există scutirea legală prev. de art. 15 lit. s din Legea nr. 146/1997.

Faptul că reclamantul nu a înțeles să își asume această obligație și eventual să solicite acordarea ajutorului public judiciar, chiar și după ce i s-au adus la cunoștință cele reținute de Curtea Europeană în cauzele " contra României" și "Kupiec vs. Polonia", reprezintă motivul de fapt ce a fost avut în vedere pentru aplicarea în cauză a disp. art.20 din Legea nr.146/1997, în acest sens, anulându-se ca netimbrată acțiunea civilă având ca obiect pretenții formulată de reclamantul, deținut în Penitenciarul Arad în contradictoriu cu pârâta Primăria

Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul, criticând sentința cu motivarea că acțiunea este scutită de taxă de timbru.

Primăria municipiului A prin primar a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului, apreciind hotărâre instanței de fond ca temeinică și legală cu motivarea în esență că acțiunea nu este scutită de taxă de timbru în condițiile textului invocat de reclamant.

Prin decizia civilă nr.346/1.10.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr- s-a respins apelul declarat de reclamantul, deținut în Penitenciarul Arad în contradictoriu cu pârâta Primăria A, împotriva sentinței civile nr.5353 din 04 iunie 2009 pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr-, având ca obiect pretenții.

Pentru a pronunța această deciziei instanța de apel a reținut că în mod amplu instanța de fond a motivat condițiile în care se putea accepta scutirea de la plata taxei de timbru care potrivit art.20 alin.1 și 3 din Legea nr.146/1997 trebuie plătită anticipat sub sancțiunea anulării cererii; mai mult reclamantul, deși instanța i-a pus în discuție excepția și practica CEDO, nu a acceptat să formuleze eventual o cerere de ajutor public judiciar.

Impotriva deciziei civile nr.346/1.10.2009 în termen legal a declarat recurs reclamantul, criticând hotărârea pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea dosarului la prima instanță pentru soluționarea pe fond a cererii.

In motivarea recursului a susținut că, în mod greșit prima instanță i-a anulat ca netimbrată acțiunea, soluție care a fost menținută de Tribunalul Arad prin respingerea apelului, întrucât față de obiectul cererii, acțiunea este scutită de la plata taxelor de timbru.

A arătat că prin acțiune a solicitat obligarea pârâților la daune morale pentru suferință și tratamentul inuman și degradant îndurat și că o astfel de acțiune este scutită de orice taxă conform Legii nr.146/1997, astfel că anularea acțiunii ca netimbrată este ilegală.

Analizând legalitatea hotărârii recurate în raport de motivele de recurs invocate și dispozițiile cuprinse în art.304 și urm. pr.civ., Curtea stabilește că recursul este întemeiat pentru următoarele considerente:

Astfel, obiectul acțiunii reclamantului l-a constituit cererea acestuia de obligare a pârâtei Primăria Municipiului A la plata unor despăgubiri în cuantum de 100.000 euro pe motiv că, datorită incendiului din data de 11 iulie 2006, la de gunoi, a fost nevoit să inhaleze fumul degajat, situație în raport de care se consideră că a fost supus la tratamente inumane și degradante.

Prin decizia civilă nr.7066/26.06.2009 Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că, potrivit art.15 lit. din Legea nr.146/1997, sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la stabilirea și acordarea despăgubirilor civile pretinse pentru încălcări ale drepturilor prevăzute în art.2 și 3 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentală ratificată prin Legea nr.30/1994.

Având în vedere că recurentul se află în stare de arest, neputând obține venituri, ținând seama de obiectul și natura litigiului dar și decizia nr.7066/26.06.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție B, obligatorie pentru instanțe conform art.321 pr.civ. Curtea stabilește că recursul declarat de reclamant este fondat, astfel că în temeiul art.312 pr.civ. urmează să fie admis.

Se va casa decizia civilă nr.346/1.10.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr- și se va dispune trimiterea cauzei - în urma desființării sentinței civile nr.5353/4.06.2009 a Judecătoriei Arad - la această instanță, Judecătoria Arad, pentru rejudecarea pe fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr.346 din 1.10.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.

Casează ambele hotărâri și dispune trimiterea cauzei la prima instanță pentru rejudecare pe fond.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 11 ianuarie 2010.

PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,

- - - - - -

GREFIER

- -

Red.CO/19.01.2010

Dact.MM/2 ex./19.01.2010

Inst.fond.: jud.

Inst.apel: jud.;

Președinte:Marinela Giurgincă
Judecători:Marinela Giurgincă, Carmina Orza, Erica Nistor

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 5/2010. Curtea de Apel Timisoara