Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 511/2008. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 511/
Ședința publică de la 23 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Mihai Secuianu
JUDECĂTOR 2: Anica Ioan
JUDECĂTOR 3: George
Grefier -
-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului civil declarat de către reclamanta - - T,cu sediul în T,str.13 nr.5,jud.G,împotriva sentinței civile nr.387 din 15 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-,în contradictoriu cu intimata ASOCIAȚIA DE proprietari NR. 9 B, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier,care învederează că recursul este motivat,timbrat și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă,după care;
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului,constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.387 din 15 februarie 2008, Tribunalul Galația respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta - - T în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 9 B T,având ca obiect obligație de a face,reținând următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la Tribunalul Galați - Secția Comercială, Maritimă si Fluvială si de contencios Administrativ sub nr- din 22 noiembrie 2007, reclamanta - - Tac hemat în judecată civilă pe pârâta Asociatia de Proprietari nr. 9B pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispună:
1 - obligarea pârâtei la încheierea contractului-cadru de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare;
2 - obligarea pârâtei sub sancțiunea de a plăti daune cominatorii de 1.000 lei/zi de întârziere în vederea constrângerii la îndeplinirea obligației de a contracta, dispusă prin prezenta hotărâre.
Prin cererea de chemare în judecată și concluziile orale din 11.02.2008, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în cauză.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a învederat instanței - în esență - următoarea situație de fapt:
Reclamanta este o societate al cărui obiect de activitate presupune și furnizarea către populație a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare. Ca pentru orice serviciu oferit, beneficiarul are obligația să efectueze plata serviciilor oferite în baza unui contract de furnizare a apei potabile și colectare a apelor uzate menajere, în care se stabilesc drepturile si obligațiile părților.
Contractele privind utilizarea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare si-au încetat activitatea prin efectul legii, fiind emis un nou contract-cadru conform Ordinului nr. 90/2007, însușit la nivelul unităților administrativ teritoriale prin hotărâri de consiliu.
La nivelul municipiului T, contractul-cadru a fost însușit prin Hotărârea Consiliului Local nr. 121 din 3 august 2007.
Ulterior acestui moment, reclamanta a notificat si somat pârâta, comunicându-i contractul ce urma a fi semnat, dar aceasta a refuzat semnarea convenției în cauză.
În fapt, Consiliul Local al municipiului Taa doptat Hotărârea nr. 121 din 30 august 2007 ( 3) privind aprobarea Regulamentului serviciului de alimentare cu apă și de canalizare al municipiului T ( 4), în baza căruia reclamanta a notificat pârâta ( 5-9), solicitând semnarea Contractului de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apa si canalizare.
Urmare notificării, pârâta a adoptat procesul-verbal din 14.11.2007 ( 40).
In temeiul disp. art. 969 alin. 1 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante. Dispozițiile legale menționate formulează așa-numitul principiu al forței sau puterii obligatorii a actului juridic, în sensul că actul juridic este obligatoriu, nu facultativ în privința obligațiilor la care dă naștere.
Dispozițiile art. 969 alin. 2 cod civil prevăd că ele se pot revoca prin consimțământul mutual sau din cauze autorizate de lege.
Principiul relativității efectelor actului juridic civil - astfel cum este expus mai sus - își găsește justificarea în însăși natura acestuia, de a fi un act volițional. Intr-adevăr, actul juridic este manifestarea de voință a unor persoane, în scopul producerii unor efecte juridice între ele sau față de ele.
In speță, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la încheierea unui act juridic, sub sancțiunea plății de daune cominatorii, fără ca aceasta să-și fi manifestat voința în acest sens, ceea ce face ca acțiunea formulată să fie nefondată.
Soluția contrară de obligare a pârâtei la încheierea convenției menționate constituie o încălcare a principiilor prevăzute de disp. art. 969 Cod civil.
Împotriva acestei sentințe civile,în termen legal,a declarat recurs reclamanta - - T criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie prin prisma aplicării greșite a Legii,respectiv a disp.art.3 pct.i din Legea nr.241/2006.Susține recurenta că instanța de fond a dat o conotație greșită termenului de "utilizator",respectiv consumator casnic întrucât singurul utilizator în cauză este Asociația de Proprietari,pârâta în cauză,în baza contractului de brașament încheiat cu aceasta.
Pentru aceste motive și reiterând toate susținerile invocate la fond,solicită recurenta admiterea recursului,modificarea sentinței și,în rejudecare,obligarea pârâtei la încheierea contractului cadru de furnizare/prestare servicii de alimentare apă și canalizare.
Recursul declarat este nefondat.
Nemulțumirea reclamantei privind refuzul pârâtei de a încheia respectivul contract de furnizare/prestare servicii apă și canalizare nu poate justifica obligarea acesteia la încheierea contractului,în condițiile impuse.
Corect surprinde instanța de fond diferența dintre utilizatorul direct și Asociația de proprietari căreia,de altfel,reclamanta nu-i furnizează nici un serviciu.
Mai mult,contractele încheiate cu persoanele fizice(în calitate de consumator direct) nu și-au încetat activitatea,așa cum nejustificat susține reclamanta. Nici Legea nr.51/2006,nici Legea nr.241/2006 - invocate de reclamantă în susținerea acțiunii,nu conțin dispoziții exprese în acest sens.
În fine,conform art.28 din Legea 230/2007,Asociația de proprietari nu poate fi parte în contract,ea putând fi doar un intermediar între furnizorul de servicii publice de utilități și proprietarii consumatori. Cum această activitate de intermediere trebuie negociată și nu impusă,soluția de respingere a acțiunii reclamantei este întru-totul justificată,motiv ce impune respingerea ca nefondat a recursului.
În drept sunt aplicabile disp.art.312 pct.1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursulcivil declarat de către reclamanta - - T,cu sediul în T,str.13 nr.5,jud.G,împotriva sentinței civile nr.387 din 15 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-,în contradictoriu cu intimata ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 9 B, având ca obiect pretenții.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 2008.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
: -/08.10.2008
: /16.10.2008
2 ex.
FOND: -
Președinte:Viorica Mihai SecuianuJudecători:Viorica Mihai Secuianu, Anica Ioan, George