Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 520/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
Curtea de Apel Galați
Secția civilă
Decizia civilă nr. 520/
Ședința publică din 25 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Elena Romila
JUDECĂTOR 2: Viorica Mihai Secuianu
JUDECĂTOR 3: Valentina
Grefier -
La ordine fiind judecarea recursului declarat de pârâții și, domiciliați în F- jud. V, împotriva deciziei civile nr.1065 din 7 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea.
La apelul nominal au răspuns recurenții asistați de avocat, cu împuternicire avocațială la dosar, și pentru intimatul lipsă, a răspuns avocat, cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Apărătorul recurenților, precizează că decizia de apel este nelegală sub aspectul compunerii completului de judecată, încălcându-se dispozițiile art.304 alin.4 pct.1 cod pr. civilă raportat la art.282 indice 1 cod pr. civilă. Potrivit dispozițiilor legale toate soluțiile pronunțate de instanțele de fond, sunt supuse apelului, cu anumite excepții precizate de legiuitor. Potrivit textului de lege invocat, acela al art.282 indice 1 cod pr. civilă, nu sunt supuse apelului litigiile a căror valoare au până la 100.000 lei. Acțiunea prezentă este o acțiune neevaluabilă în bani. Instanța a stabilit însă că pârâții se găsesc în ipostaza recursului, astfel că compunerea completului de judecată a fost aceea a 3 judecători, în loc de 2 judecători, cum era corect. Față de cele menționate solicită admiterea recursului formulat, modificarea deciziei de apel și trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului. Solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Apărătorul intimatului, precizează că acțiunea principală a fost o acțiune în revendicare și ca urmare a admiterii acțiunii principale a urmat și stabilirea granițelor între proprietățile părților. Astfel că principalul capăt de cerere al acțiunii fiind revendicare, acțiunea a fost admisă, astfel că celelalte capete de cerere ale acțiunii principale au fost și ele soluționate. Tribunalul Vrancea, a calificat calea de atac ca fiind recurs, recurenții au fost asistați de apărător la acel termen, și atunci când instanța a pus în discuția părților calea de atac au achiesat la faptul că aceasta este recurs. Față de această situație, susține că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare. Solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Apărătorul recurenților, având cuvântul în replică, precizează că nu părțile determină calificarea corectă a căii de atac, acest atribut revine instanței. Menționează că cererea principală este formulată prin petitul acesteia iar stabilirea cadrului acțiunii este de asemenea atributul instanței. Este evident că acțiunea în grănițuire este capătul de cerere principal al acțiunii și în raport de aceasta se admite sau nu revendicarea solicitată.
Apărătorul intimatului, având cuvântul în replică, precizează că s-a solicitat revendicarea suprafețelor de teren, ca fiind capăt de cerere principal al acțiunii, și ulterior s-au stabilit liniile de hotar între proprietăți.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr.2191 din 24 mai 2007, Judecătoria Focșani jud. V, a admis în parte acțiunile formulate de reclamantul-pârât și de pârâții reclamanți și și în consecință: au fost obligați pârâții-reclamanți și să lase reclamantului-pârât în deplină proprietate și pașnică posesie suprafața de 0,453 mp. ocupată prin construirea fondului; s-a stabilit linia de hotar între proprietățile părților pe aliniamentul 7.5. din schița 2 anexă la raportul de expertiză; au fost obligați pârâții-reclamanți să desființeze zidul despărțitor construit fără drept pe aliniamentul K-J din schița 2, iar în caz de refuz a fost autorizat reclamantul-pârât să desființeze acest zid pe cheltuiala pârâților-reclamanți; a fost obligat reclamantul-pârât să taie pomii plantați sau crescuți în apropiere de hotar, iar în caz de refuz, a fost autorizat reclamantul-pârât să efectueze această lucrare pe cheltuiala pârâților-reclamanți; a fost obligat reclamantul la 300,30 lei cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând contravaloarea lucrărilor și materialelor pentru separarea autoturismului proprietatea pârâților; au fost obligați pârâții la 400 lei despăgubiri civile către reclamant reprezentând contravaloarea refacerii sorbului și turnare beton la trotuar; a fost respins capătul de cerere privind desființarea ferestrelor, precum și cel cu privire la desființarea coșului de evacuare a fumului de la centrala reclamantului-pârât; s-a respins capătul de cerere privind consolidarea burlanelor de pe casa reclamantului; s-a respins capătul de cerere privind revendicarea formulat de pârâții-reclamanți, precum și capătul de cerere privind obligarea reclamantului la demolarea construcțiilor și a gardului.
S-au compensat cheltuielile de judecată până la concurența sumei de 924 lei și a fost obligat reclamantul-pârât la 428,27 lei către pârâții-reclamanți.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că părțile au proprietăți învecinate și că din planul cadastral digital al municipiului F rezultă că limita dintre proprietăți trebuie să fie la 0,50. față de peretele de nord al casei reclamantului-pârât și la 9,71. față de punctul L - care reprezintă limita de graniță cu proprietatea
Din probele administrate s-a reținut că pe proprietatea reclamanților în apropierea hotarului se află pomi plantați sau apăruți, care nu respectă distanța față de hotar și s-a dispus tăierea acestora.
S-a mai reținut că reclamantul-pârât a produs degradarea autoturismului proprietatea pârâților și din raportul de expertiză s-a reținut valoarea acestor pagube și a fost obligat reclamantul la plata contravalorii acestor distrugeri.
Din raportul de expertiză s-a reținut valoarea materialului și manoperei pentru refacerea sorbului și turnarea trotuarului de protecție și a fost obligat pârâții-reclamanți la plata sumei de 400 lei.
Cu privire la servitutea de vedere, din raportul de expertiză s-a reținut că cele două ferestre din proprietatea sunt de aerisire și nu de vedere, acest capăt de cerere fiind apreciat ca neîntemeiat.
In ceea ce privește desființarea coșului de evacuare a gazelor de la centrala reclamantului s-a reținut că această centrală a fost instalată în anul 2003, cu respectarea tuturor avizelor, iar din raportul de expertiză s-a reținut că eventualele noxe nu pătrund în casa pârâților.
Cu privire la obligarea reclamantului să consolideze burlanele de pe casa sa, instanța a reținut că pe această casă nu sunt burlane și că nici nu sunt necesare, acoperișul fiind într-o singură și cu înclinare către proprietatea reclamantului.
Pârâții reclamanți au declarat recurs împotriva acestei sentințe pe care o consideră nelegală pentru următoarele motive:
1.- In mod greșit a fost admisă acțiunea în revendicare formulată de reclamantul-pârât.
Admiterea acestui capăt de cerere s-a bazat pe concluziile raportului de expertiză care prezintă, însă, o serie de erori.
Astfel, expertul vorbește despre "suprafață liniară", deși suprafața nu poate fi liniară.
Având în vedere contradicțiile existente în raportul de expertiză, instanța avea obligația să dispună refacerea acestuia.
2.- Instanța de fond a respins în mod greșit capătul de cerere privind obligarea reclamantului-intimat la desființarea burlanelor pentru că din eroare în acțiune s-a specificat că este vorba despre burlane pentru colectarea apei, dar față de precizarea că acestea sunt din zid, instanța de fond trebuia să fixeze obiectiv pentru expert, dacă aceste burlane se pot desprinde și pot cădea în proprietatea recurenților.
3.- In mod greșit a fost respins capătul de cerere privind servitutea de vedere pentru că și în situația în care ferestrele au geam opac, ele sunt deschise și permit vederea în proprietatea vecină.
4.- In mod greșit a fost respins capătul de cerere privind desființarea coșului de evacuare a gazelor de la centrala intimatului pentru că acest este situat la o distanță mult mai mică decât cea prevăzută de expert, iar pe de altă parte, nici o centrală nu este cu ardere completă așa cum a reținut expertul.
5.- Instanța de fond nu a intrat în cercetarea fondului cu privire la despăgubirile solicitate pentru vopsirea compresorului și a gardului, iar despăgubirile stabilite pentru autoturism sunt derizorii.
6.- In mod greșit au fost obligați la plata sumei de 400 lei pentru repararea trotuarului pentru că acest trotuar nu a existat și deci, nu a putut fi distrus.
Au solicitat să se admită recursul, să se caseze sentința și să se trimită cauza spre rejudecare.
Prin decizia civilă nr. 1065 din 7 noiembrie 2007, Tribunalul Vrancea, a respins ca nefondat recursul declarat de pârâții și, cu motivarea că prima instanță a stabilit corect pe baza întregului material probator (acte, concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză) care este suprafața acaparată de către pârâți.
De asemenea, s-a reținut în mod corect că la casa intimatului nu există burlane, iar centrala a fost instalată cu respectarea tuturor avizelor și a documentației întocmite.
Referitor la despăgubirile acordate s-a constatat că prima instanță a avut în vedere numai distrugerea bunurilor ce au fost dovedite, respectiv autoturismul, soclul și trotuarul de protecție.
In consecință, s-a reținut că soluția atacată este în acord cu cererile părților și cu probele administrate, nefiind motive de casare sau modificare a hotărârii formulate de prima instanță.
Impotriva deciziei civile nr.1065 din 7 noiembrie 2007 Tribunalului Vrancea, pârâții și, au formulat recurs, invocând nelegalitatea acesteia (dispozițiile art.304 alin.1 pct.1 cod pr. civilă).
In dezvoltarea motivelor de recurs, pârâții au arătat că Tribunalul în mod nelegal a calificat calea de atac ca fiind recurs și pe cale de consecință completul de judecată a fost constituit din trei judecători.
Susține că cererile în materie de grănițuire și servitute de vedere, cu toate că sunt neevaluabile în bani, sunt supuse căii de atac a apelului și recursului neîncadrându-se în dispozițiile art.282/1 cod pr.civilă.
Prin întâmpinare, intimatul, a solicitat respingerea recursului, având în vedere că Tribunalul Vrancea, a pus în discuția părților,calificarea căii de atac ca fiind recursul, la care părțile au achiesat.
Recursul este nefondat.
Având în vedere că litigiul are un obiect evaluabil în bani, revendicarea unei suprafețe de teren (în speță, 0,453.), că valoarea obiectului pricinii este sub un miliard de lei vechi, se constată că potrivit art.282/1 cod procedură civilă, calea de atac ce se poate exercita împotriva sentinței pronunțate de judecătorie, este numai recursul.
In aceste condiții, cum următoarea instanță de control judiciar este Tribunalul, în mod corect și legal, cererea formulată a fost calificată ca recurs și soluționată de un complet legal constituit din trei judecători, astfel că susținerile recurenților sun acest aspect sunt neîntemeiate.
Pentru cele expuse și având în vedere accesul la justiție, raportat la dispozițiile art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, instanța în baza art.312 alin.1 cod procedură civilă, urmează a respinge recursul declarat de pârâți ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții și, domiciliați în F- jud. V, împotriva deciziei civile nr.1065 din 7 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 septembrie 2008.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - - -
Grefier
Red. /24.10.2008
Tehn.
2 ex./24.10.2008
fond -
recurs - - -
Președinte:Elena RomilaJudecători:Elena Romila, Viorica Mihai Secuianu, Valentina
